Sotiile celor mai ocupati barbati
Raspunsuri - Pagina 3
energy spune:
quote:
Originally posted by Fiquelle
Rar sa vina sotul meu pe lumina acasa. dupa ora 18 eu incep cu telefoanele:
O sa-mi fac pe altul! (urat din partea mea ca am zis asta, nu?oricum nu intentionam, fereasca Dumnezeu, dar asa, la nervi...)
Iar el cand vine, bineinteles ca e obosit si nu are chef de nimic. Dar macar asa cum spunea cineva mai sus, traim bine. La urma urmei, pentru noi munceste. Si noi il iubim tare mult!
Mada si bebe Sofi,12/08/2004
http://http://community.webshots.com/user/fiquelle
Doaaaaaaaaaamne, unde v-am gasit!!
kiar!!!
unde atzi fost pana acum???
sa va dea Dumnezeu sanatate, ce bine ca nu sunt singura!!!
Fiquelle spune:
Mai, de atata munca pe ei, bietii, noi, femeile lor cele viteje, centram, noi dam cu capul, noi aparam poarta....lor ce le mai ramane? Asta-i clubul femeilor-barbati bine! eu am invatat sa repar prize de cand sunt cu al meu sot!
Mada si bebe Sofi,12/08/2004
http://http://community.webshots.com/user/fiquelle
Pantera28jp spune:
Salutare!Ma abonez si eu la subiect.Ok,aveti dreptate ca trebuie sa trecem peste unele ,ca doar pentru noi lucreaza pana seara tarziu dar in cazul meu nu cred ca se poate trece usor si peste faptul ca este efectiv bolnav de munca lui si ca orice ora pe care ar putea s-o petreaca in preajma familiei o petrece tot la servici .Da,avem tot ce ne trebuie dar oare ajunge ?Ajunge sa ai tot ce-ti trebuie si nu ai exact ceea ce ai nevoie ?De c e spun asta?O spun pentru ca nevoile financiare nu sunt aceleasi cu cele sentimentale ca atunci de ce ne-am mai marita din dragoste ,nu?Exemplu concret:vine acasa,deschide televizorul ,imi arunca doua vorbe in vant ,asta ca sa nu incep s candalul,mananca si bineinteles ca adoarme pe canapea si astea se petrec in doar 1-2 h care le avem pe zi impreuna.Cat despre viata sexuala ,fetelor nu e doar o perioada mai obositoare prin care trece ,a devenit deja obisnuinta faptul ca e obosit si ca nu poate gandi altceva decat munca si somn ca doar '' iti lipseste ceva'' spune el!Orice problema se rezolva cu bani ,ai bani ,ai tot ce-ti trebuie!Dar nu asta e implinirea in viata mai exista si altele fara de care o fiinta nu poate trai!
In cazul meu incerc din raspunteri de 5 ani sa ma obisnuiesc cu gandul ca altfel nu se poate,ca ne iubeste pe mine si pe copil ,ca e responsabil ,ca exista respect dar ideea e oare cat voi mai rezista!?
Ma bucur ca a ti deschis acest subiect!
-Ella-
stoichitescu cristina spune:
Fetelor, bine ati venit in club! Suntem multe si cam toate cu aceeasi problema- sotii ocupati chiar workaholici. In sfirsit, avem cui sa ne plingem si sa mai fim si intelese.
Al meu mi-a zis odata :" as vrea si eu sa fiu ocupata ca tine , cu copilul si cu casa". I-am zis "hai sa facem schimb" dar credeti ca ar fi vrut de-a dreptul....
Cind l-am nascut pe Robert am stat ,cum era firesc, acasa dupa nastere. Au inceput problemele: colici, diaree, oboseala, nopti nedormite...mers la doctori cu micul...Nu gasea timp sa vina sa mergem la vreo programare. Mergeam cu prieteni apropiati care ma duceau cu cel mic cu masina : la anlaize, la cabinete. M-am infuriat la un moment dat fiindca un doctor a crezut ca este tatal copilului, amicul, pe care sotul meu il delegase sa ma ajute.
De la cinci luni al copilului m-am intors la servici, unde lucram impreuna si cam de atunic am inceput si eu sa fiu foarte ocupata- tracasare la servici-programe pe calculator noi, diverse situatii noi la care trebuia sa fac fata sa stau peste program...Cind veneam acasa trebuia sa fiu ca noua fiindca bona pleca iar eu ramineam cu cel mic, cu gatit, cu plimbari la aer...
Eu am fost mai "nesimtita" si nu am pus la suflet sosirile lui tirzii desi la un moment dat i-am spus ca eu cred ca vine acasa tirziu numai ca sa nu vina...Si totusi al meu sot are mai multe puncte bune: face piata, cind ii cer ajutorul la curatenie mi-l da, plimba cind are timp copilul, iar simbata sau vinerea sau in general la sfirsit de saptamina 2-3 ore ni le petrecem "musai" impreuna, cum intra pe use imi povesteste cu lux de manunte ce se intimpla la servici ce probleme are si nu in ultimul rind ma asculta sa i le spun si eu pe ale mele.
De la un timp de vreme s-a mai schimbat ceva: de citeva luni sunt la fel de ocupata ca si el , am avut nopti cind am rams la servici, zile de delgatii si chiar simbete lucrate inclusiv anul acesta de Pasti a trebuit sa merg la servici.
Au fost si zile negre si zile bune important este ca am rams impreuna si inca putem sa mai facem multe impreuna.
Irene, am citit povestea ta cu multa atentie si luare aminte- o experienta plina de invataminte.
Fetelor, ma gindesc in concluzie ce fac daca ma imbolnavesc? O am si eu pe mama care ma ajuta dar ea parca nu este de ajuns.
Si anul acesta nu facem nici un concediu si am obosit si parca vreau o pauza ...
miag spune:
...in week-end plecam la munte...de sambata pana duminica...atat am reusit sa-l rapesc de la munca lui ....in rest..nimic nou..astept sfarsitul de saptamana...
voi cum faceti sa va apropiati sotii? cand stiti ca gresesc mai aveti puterea sa iertatzi?
uneori simt ca stau langa el doar pentru bb..ca este tatal copilului, ca-l iubeste si ca intr-adevar...copilul nu duce lipsa de nimic (financiar vorbind)....Voi ce ati prefera :un tata care aduce mai putzini bani si este mai mult cu copilul..sau unul ca sotzul meu...care ne aduce bani de nu-i putem cheltui,dar este cu copilul doar noaptea...?..si care pe voi ca femei nici nu va mai observa?
....
Mia
floricika spune:
Mda...intru si eu in club...La noi, din contra, lucrurile merg din ce in ce mai bine. Adica nu mai vine la 8-9 de la serviciu, ci in jur de 7, iar daca simte ca sunt si eu obosita si cu nervii la pamant, vine si la 6...Nu stiu cum am facut de s-a indreptat situatia. Oricum eu mereu am comentat faptul ca lucreaza prea mult, am vorbit frumos, am tipat, am plans deci...le-am fcaut pe toate, nu stiu care a functionat. De cativa ani tot concediul nostru a fost de o saptaman pe an. Anul asta avem nunta si mi-a zis ca ne vom lua concediu O LUNA!!! Va dati seama? Eu nu imi pot imagina cum va fi sa nu mergi la serviciu o luna.
Poate la noi sta altfel situatia si pt faptul ca eu am firma mea, sunt si eu obosita, stresata asa ca eu nu il mai compatimesc pe el de mult
Muncim amandoi la fel de mult si oricum eu il astept cu masa calda mai mereu...Eu am zile la rand cand nu apuc sa fac curatenie pentru ca ajung foarte tarziu acasa, mancare nici atat, mancam prin oras si inainte mai imi reprosa ca e mizerie in casa sau ca s-a saturat sa manance porcarii si atunci ii spuneam ca e liber sa faca curatenia sau mancare. Si sa comenteze doar cand m-o vedea ca stau acasa cu fundul in sus si nu le fac ca nu am chef. Pana atunci...
Mai nou nu ii place ca am devenit ca el, adica uit si eu , uitam sa platim telefonul, intretinerea sau mai stiu eu ce. Ne dorim un copil si clar vom avea nevoie de bona pentru ca stilul nostru de viata o impune.
Nu as suporta un barbat langa mine care nu ma vede ca femeie.Parerea mea ca barbatii fac asta cand noi gresim cu ceva, uitam se ne mai ingrijim, sau ne mai respectam, sa il respectam pe el, cand uitam sa fim spontane, sa ii uimim.Si mai cred ca nu trebuie sa ii lasam sa creada ca le apartinem indiferent...Cred ca trebuie sa existe in capusorul meu o mica teama, ca am putea pleca, nu neaparat cu altul, pur si simplu am putea pleca. Si atunci el sa aiba mereu grija sa ne tina langa el.
Gata!
http://photos.yahoo.com/flory1008
mina spune:
Salut!
Hei,misto subiect, ma intreb de ce nu e motz pe prima pagina
Pai intru si eu in club. Eu lucrator fruntas la firma mea, de cand am nascut anu trecut in sept sunt mama eroina, stau cu bebe acasa, legan carutu cu un picior si lucrez la comp cu celalalt sau iau casa dupa mine si ma mai duc la birou. Cu bebu, bineinteles. Noroc ca biroul e aproape si ober sef acolo in locul meu e cumnata mea, care are grija de toate ca altufelu se ducea ea firma....
Sotu consultant fruntas la o firma multinationala fruntasa,pleaca dim la 7-8-9 si vine seara la... ce te intereseaza? Munceste de ii sar capacele si singura scuza (si motivatie) este aceea ca ii place intr-adevar ce face si ca jobul lui ne asigura, intr-adevar, un confort financiar.
Spre lauda lui trebuie sa spun ca numai f rar lipseste de la baita (care e mai curand momentul magic tata-fiu decat baita) si de cate ori se poate sta cu bebu sa-l adoarma seara. Sau ma lasa pe mine cu bebu si el pregateste masa, sa ma simt si eu servita. In diminetile de we (cand e acasa) pregateste micul dejun.
Nu e usor, caci toata ziua sunt singura, am grija de bebu si de casa, plus ca lucrez din ce in ce mai mult. Ma mai lasa nervii si fac ca trenu cu el la telefon. Il mai lasa nervii si imi scoate ochii ca stau toata ziua acasa si nu fac aia sau aialalta pt firma. M-au lasat nervii si l-am abandonat o duminica intreaga cu fiul isteric si cu treaba multa pe capul lui si dupa aia l-am intrebat dulce "ai lucrat ceva dragule?".De atunci nu mi-a mai reprosat ca stau acasa....
Face si delegatii (caci poate vi s-a parut frumos pana acum). De acum si pana in octombrie, de ex, va fi o sapt plecat o saptaman da una ba. Deci pa concediu anul asta.
Cu ce imi umplu tipul? pai nu prea am. Neglijata nu ma simt (decat f rar) caci tragem amandoi la o caruta comuna. Cand apar situatii in care as avea neaparat nevoie de el ma descurc cumva, fie aman fie fac ce fac si rezolv.
Va pup ca micu bebe are toane, vrea sa ne jucam cu mingea. Da' revin.
Mina si
Matei-Costin, sensu'lu'viata lu'mami si tati
din:09.09.2004
http://community.webshots.com/user/vizigotu
miag spune:
floricika draga...nu m-am neglijat ca femeie...de respectat il respect...asa ca....nu prea ar avea motive..doar ca el este STRESAT PESTE MASURA!!! ..si atunci uita de mine...de asta spun ca nu ma vede ca femeie...
..si noi tragem la o carutza comuna (ca de..este firma noastra)..dar uneori as vrea ca aceasta carutza sa ..se mai impotmoleasca si pe acasa pe la nevasta...spre exp astept uneori sa ajunga mai devreme si sa ne invite la o plimbare pe mine si pe bb)
Mia
floricika spune:
Pai si de ce nu ii spui? "Dragul meu, mi-ar placea ca intr-o seara sa vii acasa si sa ne inviti la o plimbare" Simplu, si fi sigura ca nu va functiona din prima. Adica el va crede ca este o toana de a ta de moment, si in 5 minute va uita. Peste cateva zile pe acelasi ton dragut, repeti cererea si tot asa, la un moment dat chiar te va "auzi". La mine a functionat. Si acum iesim aproape in fiecare seara sa ne plimbam, mai ales ca sunt si un pic hoataA cam facut burta si i-am zis ca plimbarile pe jos il ajuta foooooaaarte mult sa dea burta jos
. Poate nu o face 100% pentru mine, dar ce mai conteaza, eu cu subtilitati din astea imi ating scopurile! Oricum este adevarat ca barbatii sunt de pe marte, femeile de pe venus...
Pupici
http://photos.yahoo.com/flory1008
ellen spune:
Pana nu de mult timp ma numaram si eu printre voi. Sotul meu venea foarte tarziu acasa datorita serviciului. Cand nu aveam bb, am rezistat cat am rezistat si pana la urma am ajuns sa lucram amandoi in acelasi loc. Veneam amandoi foarte tarziu acasa dar cel putin cand avem chef sa vorbim, vorbeam de fiecare data, mergeam impreuna la masa. Mai rau era cand trebuia sa plece din tara si cand de fiecare data se prelungea plecarea lui cu cate 3-4 luni. La una din plecari am ajuns sa santajam seful si pana la urma, m-au trimis si pe mine dupa el, numai ca el sa stea in Japonia. Ca sa nu mai zic ca am pus conditie ca daca sederea lui o sa fie mai mare de 1 luna, sa vina acasa la 2 saptamani. Eu una eram terminate, el era la fel si pe deasupra mai era si stresat cu tot felul de clienti care mai de care mai batuti in cap.
Discutam de fiecare data cum sa facem ca sa nu mai fie asa si sa avem mai mult timp liber pentru al petrece impreuna. As fi preferat oricand sa renuntam la serviciul asta bine platit numai sa stam impreuna mai mult timp, dar dupa un timp imi reveneam.
Pana la urma a dat Domnu sa se ajungem sa lucram “normal”.
Cand am ramas insarcinata, am pus conditie sefului ca ramanem in firma doar daca nu il mai trimite nicaieri, si asa a fost. Nici nu au mai indraznit sa intrebe sau macar sa faca vro aluzie la vro plecare.
Am nascut bebelina, am stat acasa timp de 6 luni si jumatate, iar tati a fost tot timpul langa noi. Venea acasa exact dupa program, se intampla foarte rar (cam max. 5 zile/luna) sa mai intarzie la serviciu. Daca intarzia prea mult, eram in stare sa sun direct la sefu’ si sa-i zic ca am nevoie de el. As fi fost in stare sa fac orice numai sa stea cu noi.
Dicutand noi ce sa facem ca sa ne fie mai bine, am ajuns la concluzia ca singura sansa era sa ne schimbam locurile de munca.
Asa ca zis si facut, cand sa incep serviciul, mi-am schimbat locul de munca. Acum lucrez program normal si as putea sa spun ca sunt si mai bine platita. Mai mult de 8 ore nu stau la serviciu, pentru ca oricum nu se platesc orele suplimentare.
De curand tati si-a schimbat si el serviciu si acum pleaca chiar mai repede de la serviciu decat mine si la fel si el este mai bine platit. Imi da el acum telefon si ma intreaba “Mai stai?”, “Pana la 18? Asa mult?” . Hehe s-au schimbat vremurile.
Asa ca fetelor nu disperati, o sa fie mai bine si pentru voi in curand.
Mult success va doresc si o sa mai intru pe aici sa vad cum va mai este. Elena & 
Alexandra (25.09.2004)
www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=51010" target="_blank">Povestea Alexutei