Nervozitate maxima
Raspunsuri - Pagina 2
relyana spune:
Eu am vorbit de atitudinea pe care ar trebui sa o ia. Se va obisnui in timp. Nu ma astept ca cineva sa poata de azi pe maine. Va mai avea si scapari nervoase, dar mult mai rare. Si apoi, e o masura pt. o perioada de TRANZITIE, ca nu se poate trai asa la nesfarsit, in atmosfera aia. Ei doi trebuie sa se gandeasca la o solutie: ori se inteleg si coopereaza, ori ea accepta situatia si nu se mai plange (dar asta e absurd si imposibil), ori se despart (sunt o pacatoasa, se zice ca nu e bine sa dai asa sfaturi). Ca viata e frumoasa de fapt, dar noi o complicam.
Kittie, ai dreptate. Ar trebui sa iasa si ea putin in lume, cu copil sau fara, cu cineva sau fara, caci casa e incarcata de sentimente negative si statul prea mult in casa ii mentine starea. Bonita, mergeti la un film (mie imi plac filemele, dar vezi ce ii face ei placere), sau in parc, natura ne incarca bateriile, ne detensioneaza.
bonita spune:
Intr-adevar suntem apropiate,dar locuim in orase diferite si ne vedem destul de rar.
Problema divortului e in discutie,va mai vedea.Oricum cu el nu se poate discuta.
Si eu i-am spus sa-si faca viata mai placuta singura sa-si cumpere ceva frumos,sa se duca la coafor,cosmetica caci el nu e in stare s-o faca fericita.
A spus cineva de valeriana,nu ajuta.
Multumesc fetele.
cryforyoursoul spune:
Iti povestesc putin din viata mea .. poate te ajuta sa o poti ajuta pe sora ta.
Provin dintr-o familie nu tocmai calma .. erau certuri permanente si chiar batai .. aplicate de catre tata mamei si chiar si noua fetelor (mai am o sora mai mica cu 8 ani ..acum are 19), pe la 18 ani am plecat de acasa si incet incet mi-am inchegat un camin al meu .. adevarat e ca stateam cu chirie .. dar macar eram departe de calvarul de acasa .. iar cum am putut am luat-o si pe sora mea de acolo pe motiv ca e mai bine sa faca liceul intr-o scoala la oras. Intre mine si parinti exista relatii de genul buna ziua, ce mai faceti, a da?? mai aveti nevoie de bani?? trimit prin posta maine .
Ideea este ca de multe ori imi pierd si eu cumpatul si am senzatia ca nu pot solutiona o problema fara sa urlu...sora mea imi zice ca am cearta in sange .. adevarat e ca ma doare pt ca am incercat sa fiu cat mai diferita de parintii mei. Am facut chiar si un tratament timp de aproape 2 ani .. pilule numite Jarsin cumparate din Germania ..pe baza de valeriana. tei shi alte chestii ciudate..au ajutat in timpul tratamentului.
Intre timp m-am casatorit si singurul care imi face fata e sotul meu pt ca ma cert singura si sfarsesc cearta prin a rade in hohote ca ma imita cum ma agit si gesticulez. Pt asta o sa-i multumesc cate zile voi avea pt ca deja imi vine sa rad inainte sa urlu si asa am cam scapat.
Insarcinata fiind .. calvarul naibii, eu ma credeam Isus cu crucea in spate si toata lumea parca era insensibila la problemele mele, dureri de spate, de burta, picioare umflate si culmea dureri maxime de masele si nu puteam lua calmante. Toate starile nervoase au atins apogeul odata cand eram in autobuz, acesta fiind plin .. langa mine statea un tip de cam 20 ani mesteca guma cu gura deschisa si se uita insistent la fundul meu .. iar eu in picioare langa el gafaiam de mama mama si ash fi dat regatul meu pt un scaun pe care sa stau. Bineinteles ca am clacat si am "intrat in el" l-am facut nesimtit si porc si nu mai spun cum ... si am sfarsit cu mainile in pleata lui tragandu-l jos de pe scaun. (aveam 8 luni si jumatate).
Am nascut apoi .. si totul parca acum e roz cu inimioare. Urla asta mic si ma stoarce si de ultima picatura de energie, dar tot imi gasesc puterea sa ii zambesc si sa nu ridic niciodata tonul in prezenta lui, cert este ca nu vreau sa mosteneasca temperamentul meu ..sau sa il invete.
Concluzia este ca un copil nu numai ca mosteneste un tip de comportament, dar il si invata de la parinti.
Discuta te rog cu ea si eventual arata-i discutiile noastre si poate o convingi sa se abtina macar daca nu va accepta un tratament adecvat si sedinte de terapie ..sau poate o vacanta departe de probleme si griji.
Pupici si forta maxima! "Toate panzele sus!"
Dorsilia spune:
CRYFORYOURSOUL- TE PUP, SI EU SUNT DIN "BRANSA", tot asa, provin din mediu de certareti, violenti, intelectuali getbeget, dar asta nu mai conteaza, conteaza ce am reusit eu sa devin in urma a ceea ce m-au modelat ei: din copil timid, timorat si complexat, adulta nervoasa, si hipersensibila, panicoasa si pesimista. Si pt asta sunt ratusca urata si cu greu ma poate place cineva, la prima vedere, doar daca ma cunoaste indeaproape :(
lia
bonita spune:
multumesc si pupici la toate.
Cryforyoursoul FELICITARI,e bine ca te poti controla in prezenta bebeului sora mea nu reuseste.I-am spus ca daca va continua in acest fel si fetita ei va fi la fel ca ea cand va fi adulta,si va suferi la fel de mult pentru starile de nervozitate.
paraluta spune:
Aceeasi problema am si eu cu sora mea, pe care o iubesc din tot sufletul, si care are chiar azi ziua de nastere. Situatia ei e identica cu a sorei tale. Ma enerveaza ca sintem departe una de alta, eu sint in Germania, ea in Ro. Chiar ieri am vorbit cu ea si i-am mai explicat ca trebuie sa fie mai calma.
Mi-am dat seama ca comportamentul ei este unul de obisnuinta,s-a obisnuit sa vorbeasca rastit si cu nervi, si ca are nevoie de vorbe calde, de iubire si de intelegere din partea celorlalti!
Inconjur-o cit mai mult cu iubire si caldura pe sora ta! Ajut-o cit poti, caci cred ca numai noi, ca sore bune, raminem singurul lor sprijin!!! IUBIREA FACE MINUNI, POATE VINDECA!!!
Podeanu spune:
Cita dreptate aveti... dar ce te faci cind realizezi ca gresesti si nu te poti controla si schimba?
Cind suferi ca stii ca GRESESTI, si-ti propui sa nu mai te enervezi si cu toate astea izbucnesti din orice?
Asta ma preocupa pe mine de ceva timp incoace? Mi-e rusine sa recunosc, STIU ca gresesc,si cu toate astea tot tip la copii.
Dana si gemenii
Voiculestii
adjadyn spune:
CRED CA SFATURI NU SE POT DA IN ASTFEL DE CAZURI; DOAR SA O FACI PE SORA TA SA INTELEAGA CA TREBUIE SA S E MAI LINISTEASCA NITEL; PT BINELE TUTURORA...
bonita spune:
Adjadyn ea STIE ca nu procedeaza corect.
Stie de asemenea ca o iubesc enorm,din pacate distanta e cam mare intre orasele noastre si nu pot fi langa ea decat sufleteste,iar ea ar avea nevoie de cineva mereu aproape de ea(si fizic).
Ce carti intr-adevar bune stiti pentru "gandirea pozitiva"?
Pupici.
Nicky
Rozi spune:
Cartile cu gandirea pozitiva m-au ajutat doar pe moment, cand le citeam, sa iau decizii pe care nu le puneam in practica. Numai "Supa de pui pt suflet" m-a ajutat, ca plangeam de sarea camesa pe mine de problemele altora si parca ma limpezeam si io si era mai bine. O vreme...
Trebuie sa aleaga: ori cu sot dar doar de ochii lumii (sa aiba fam si fata sa aiba tata) - si atunci sa nu-i mai ceara nimic; ori singura cu fata, dar linistita. Varianta de preferat este: pus in fata iminentei divortului, sotul sa se schimbe. Dar ea nu il poate schimba. El trebuie sa vrea.
Concluzia mea: trebuie eliminata cauza: lipsa de ajutor a sotului. Oricum, are nevoie de cineva care s-o asculte - doar atat, s-o asculte. Nu pica bine nici criticile, nici avertizarile, nici nimic. Le stie si ea prea bine, nu de teorie are nevoie. Parere de om patit.