ce nu trebuie sa spui copilului tau,NICIODATA!
Raspunsuri - Pagina 5
Adria_ spune:
Lucruri pe care nu as fi vrut sa le aud de la ai mei niciodata:
"Tu nu intelegi, esti prea mica, discutam cand vei fi majora, peste...... ani (in functie de cati ani aveam atunci) la 21 de ani."
Vroiam din cand in cand o pereche de pantofi sau haine si ei imi ziceau: "Adu carnetul de note sa vedem rezultatele. Cu notele astea ai tu pretentii?"
"Tu esti tolerata in casa asta, n-ai dreptul la opinii, iar daca nu-ti convine la 18 ani poti sa pleci atunci nu mai erau 21...).Pana la 18 ani avem obligatia sa te intretinem.
Zilnic si ori de cate ori ma vedeau prin casa :"du-te la tine in camera si invata"
Nu-mi aduc aminte sa ma fi laudat vreodata, de spus ca ma iubesc... nici atat, iar rezultatul este ca nici eu nu stiu sa-i laud pe cei de langa mine atunci cand merita, nu stiu sa-mi exprim sentimentele decat fata de copilul meu.
Dorsilia spune:
citesc si nu-mi vine sa cred cati parinti "de-o factura" exista, eu credeam ca sunt mai putini si deci mai putini copii terorizati si umiliti, mutilati prematur, blocati, ca personalitati. Sper ca baietelul meu sa-l cresc astfel incat sa se simta apreciat, iubit neconditionat, sprijinit si mai ales frumooooooooooooooos. De aia il pupacesc toata ziua si uneori si cand doarme. Si-i spun intruna cat e de frumos, desi nu ma intelege, ca are doar 9 luni. Eu n-am auzit nici macar o singura data ca as fi draguta de la ai mei, dimpotriva. In schimb de fata cu mine laudau frumusetea altor fete. Ma simteam ca naiba si in mine crestea un soi de rautate periculos. Ma zbateam intre sentimente contradictorii imi iubeam parintii, imi pasa de ei, insa nu-i mai respectam ca oameni nici cat negru sub unghie. Si asa e pana in ziua de azi.
sofia_misicu spune:
Dah, bun subiect
Si eu am avut o copilarie "ciudata"
Mama mea m-a facut la batranete, la 40 de ani si dupa doar 3 ani, taica-miu ne-a lasat balta in timp ce mama era in spital suspecta de cancer. Din fericire nu a fost insa a marcat-o profund. Asadar, toata copilaria mama m-a santajat: "Imi scoti peri albi", ma bagi in pamant", daca ma mai enervezi, o sa imi crape o vena in cap". Eu eram constienta ca daca ea pateste ceva raman pe drumuri. Nopti in sir eu plangeam si nu puteam sa dorm pentru ca mi-o imaginam pe mama moarta...
O alta problema era ca nu avea rabdare si cand faceam lectiile impreuna si refuzam sa particip imi dadea cu cartea in cap.
Comparatiile cu alti copii erau la ordinea zilei:"de ce a luat X mai mult ca tine?"
"Tu nu esti proasta, esti mediocra""copilul de 7" TU nu esti urata, esti interesanta"
Cu toate astea nu am o relatie proasta cu ea pentru ca in acelasi timp imi exersa si simtul umorului, incurajandu-ma sa ii raspund. De exemplu, una din vorbele preferate ale ei era: "machedoanca inraita, ca taica-tu", la care eu raspundeam:" Da cine te-a pus sa ma faci cu un machedon".
Moment in care uita de orice suparare...
Relatiile cu parintii sunt foarte importante si din pacate sunt cele care iti formeaza personalitatea. Sper sa avem destul de multa intelepciune sa ne ferim de greselile aparent minore care ne-au creat noua probleme in copilarie."
Papadia spune:
Fetelor am citit si eu despre cum erau parintii vostri si in unele cazuri nu stiu cum puteau sa fie asa.Eu am avut niste parinti super asta cind nu erau tropilati(adica bauti).Din pacate aveau si au si acuma acest viciu.Cu noi se comportau bine erau mindrii cind luam note bune si le placea sa se laude cu noi.La chefuri doar trebuia sa le cerem voie si ne lasau.Pot sa spun ca am avut destula libertate si am avut si prieteni.Eram o gasca super si ne distram de minune.Tata niciodata nu ne-a facut in vreun fel ,mama ne mai zicea la nervi ca suntem proaste sau altceva dar asta foarte rar.Cel mai tare mau marcat insa scandalurile pe care le facea taica-mio.Cel mai mult ma durea cind o batea pe mamica ptr ca eu o iubeam foarte mult.O iubesc si acuma si pot sa spun ca eu am fost cea mai iubita de parinti si bunici dintre cele doua surori pe care le am.Acum cum spuneau si fetele incerc sa-mi iubesc copii, ii las sa aiba prieteni si sa creasca linistiti si nu stresati ca acuma ii cert sau nu il las sa mearga la joaca .Vreau sa creasca iubit si fara grija.
moldovan
Clover spune:
Din pacate vad ca suntem multe patite si probabil fetele sunt mai sensibile.
La mine pe langa sapa si coada vacii, cateva clasice:
O sa jucati pe sarma daca nu faceti cum zic eu!
Ma descind de curea si va bat!
Cat timp locuiesti la mine in casa faci cum iti zic eu!
Dupa ce termini facultatea nu mai vezi nici un ban.(de-asta ma mir eu in ziua de azi de copii care mai primesc de la parinti)
Trebuie neaparat sa faci o facultate, ca altfel ajungi la coada vacii!(in contextul in care am invatat excelent)
Esti sigura ca vrei sa dai la facultatea aia? Acolo se intra cu medii mari.(si am intrat in primii)
Esti incapatanata ca taica-tu!(Mama)
Esti incapatanata ca maica-ta!(Tata)
As fi vrut sa se decida totusi cu cine seman. Partea buna aincapatanarii e ca am dat la facultatea la care vroiam eu.
Nu stiu cu cine semeni asa salbatica, ca noi nu suntem asa.
Nu stii sa vorbesti?
Nu stiu ce-am vazut la maica-ta, daca nu erati voi plecam de mult, dar fara mine crapati.(dupa 20 de ani nu l-am mai luat in seama, ca mi-am dat seama ca nu ar pleca) Interesant este ca-mi dau seama acum ca in adolescenta mi-as fi dorit uneori sa plece si doar sa ne trimita bani. Noroc ca a devenit mai pasnic cu timpul.
Tin foarte mult la parintii mei dar uneori nu ma pot abtine sa nu-i judec. Puteau sa ma scuteasca de fazele astea.
Lavi spune:
Numai oameni cretini,lasi, su sufletul searbad, umilesc si jignesc un copil, la orice virsta, in orice moment.
Pe mine si pe sora mea ne-a ferit bunul dumnezeu de asa ceva, numai ginguri bune pt familia mea.
Ce nu trebui sa-i spui unui copil sunt acele cuvinte, fraze stereotipe care-l fac sa isi piarda increderea in el, sa se simte mic, neajutorat si singur.
Te iubesc si si tot ce deriva din acest sentiment si in fond realitate trebuie sa dea totul unei vietii, unui caracter.
Mamelor , ne este greu sa ne crestem puiuti puternici, adevarati, feriti de pericole si alte nebunii, dar eu cred ca totul incepe cu zimbetul de dimineata cind il auzi <<<mama, apa. mama papa
+Eva leses la vorba
Lavi
sora2001 spune:
sa nu-l jignesti , sa nu-i tradezi increderea si sa nu-l faci sa se simta vinovat doar pentru ca s-a nascut .
am auzit foarte multe mame spunind copiilor ;" daca nu erai tu , viata mea ar fi fost acum mai usoara "
edit : penibil.
Kittie spune:
Din cauza ta luam pumni de pastile, ne-ai dus de mana la mormant, esti proasta, n-ai replica, am o colega asa draguta, de fiecare data cand o vad ma gandesc la tine, numa ca ea e o dulce....o sa ajungi o c.rva, n-o sa ai nici o prietena, nu esti in stare sa-ti tii gura (cand aveam vreo 5 ani, deci nici nu stiu la ce trebuia sa-mi tin gura..) bataile de rigoare dupa care din cauza ta ma dor mainile...nu esti in stare aia nu esti in stare ailalta. daca stai inca cinci minute afara esti o "bagatela" (varianta de la vagaboanda). uite vecina ce fete cuminti are! toate premiante (aiurea.. nici una nu era.. pe cand eu luam tot tp premiul 1)...si inca alte asemenea... pe care nici nu vreau sa mi le mai aduc aminte.
Din pacate, si acum ma vad in fata pericolului de a reedita succesul parintilor mei 
. Sa ma fereasca Dumnezeu sa-mi ating copilul nejustificat sau sa-i adresez cuvinte asa grele. Nici nu mai vorbesc despre eu te fac eu te omor, blestemata sa fie ziua in care te-am facut.. Ba chiar acum a scos una si mai gogonata, conform varstei - inainte sa mor nu vreau sa te vad langa mine!
ce naiba ? ! a fost ceva in mancare? Sau celula tampeste o data cu varsta????
mamica de 
( 13oct04 )
S'il y a 4 personnes autour de toi et qu'elles te semblent normales, c'est pas bon."
Aiko-mar spune:
Mama, cand era suparata pe mine, ma ignora total. Iar eu incercam din rasputeri sa o fac sa ma bage in seama.
Tata imi tot repeta: "ale cui picioare urate le-ai mostenit oare?" Si acum sunt complexata de faptul ca am picioare urate si nu port fuste scurte.
De aceea, oricat de suparata as fi pe Alex, discut cu el ce anume ma deranjeaza in comportamentul lui si tot din motivele enumerate mai sus, ii spun ca e frumos si destept, tocmai pentru a avea incredere in el si a fi lipsit de complexe.
Catrinel_17 spune:
Asa, dar pe asta o stiti? “noi suntem saraci, si singura zestre pe care o poti duce sotzului tau este sa ramai fata mare!” Ca pe mine m-a lasat rece faza asta a fost alta poveste… si cind a aflat/dedus ca zestrea va fi zero 
, teroare - vreo luna nu a vorbit cu mine, parca eram o fantoma care plutea prin casa. Pe urma s-a relaxat si era foarte deschisa, ba chiar imi facea rost de anticonceptionale!!! S-a transformat complet… daca asta a fost rezultatul unei discutii cu careva care i-a explicat unele aspecte ale vietii din secolul XX, ii ramin vesnic datoare acelei persoane…
Cind am picat la facultate nu mi-a vorbit toata vara… M-a angajat la ea la fabrica sa fac bani sa imi platesc meditatiile, si cind a vazut ca imi place sa lucrez si ca ma scol cu placere si la ora 5.30 sa ma duc la servici a zis “gata!! Nu mai lucrezi, stai acasa si inveti” – ii era frica sa nu ma razgindesc si sa nu mai dau la facultate. “ai picat la facultate, acuma o sa lucrezi la strung, ai sa platesti pentru asta!! O sa te tirii pe burta pe sub masini sa aduni shpanul!!”
Toata vara am fost terorizata… Noroc ca anul urmator am intrat, altfel viata mea era un calvar. “semeni cu taica-tu, lenesa!!” desi in facultate nu am avut decit o restanta in 5 ani si am luat trei ani bursa de merit si burse in strainatate…
Eram terorizata cind luam note mai mici de 8 la scoala, era un dezastru, imi venea sa ma sinucid!! Era in stare sa ma desfiinteze!
Oricum, am uitat multe faze si ma bucur ca le-am uitat. Stiu cu sigurantza ca m-a iubit si ma iubeste enorm si mi-a vrut numai binele, dar a fost incapabila sa-si exprime sentimentele… Mi-a zis acuma recent ca sta citeodata si se gindeste la unele faze si "ii vine sa-si dea cu pumnii in cap de ciuda ca a procedat asa". Macar realizeaza acuma. Si faptul ca recunoaste e MARE lucru pt o persoana ca ea.
Era EXTREM de pretentioasa si de stricta. Evident, in liceu nu m-am dus la nici un fel de petreceri – „lasa ca o sa ai timp destul in facultate“. Oh, da, si trauma mea psihica cea mai puternica din liceu – eram singura din clasa care nu avea…blugi… Si nu mi-a cumparat „ca in facultate vei avea destul timp sa fii bine imbracata“ – si am ramas cu niste complexe….(la liceul unde mergeam eu erau 90% copii de VIP, care aveau DE TOATE si snobismul era in floare. Daca aveai adidasi „cu trei dungi“ erai...cineva! Hehe, sau tricou cu plasa! Sau reviste Bravo...ce superficial! – dar astea erau probleme serioase pt un teenager…roman din vremea aia)
Tata in schimb nici nu stia in ce clasa sunt!! Dupa examenul de treapta I ma intreaba: “tu ai avut ceva examen azi??”
Cre' ca de-aia-s acuma "emotionally unstable" 
_
I am not insane, just emotionally unstable.