Pe cine sa sacrific sa fiu fericita..?

gweno spune:

Pacat ca inca mai stai pe ginduri ce sa faci.Dupa ce te-a alintat cu cuvintele astea tu nu stii ce sa faci? Pai deja ai facut ceea ce trebuia ,ai divortat si ai mers inainte.Nu te intoarce din drum,ulciorul odata spart nu v-a mai tine apa niciodata chiar daca este din nou intreg.Acum este greu ca esti la inceput,ai remuscari si te acuzi neincetat dar cu timpul totul se v-a estompa.Un barbat care iti vorbeste in felul acesta NU TE IUBESTE.Cauta pe cineva care te iubeste si te respecta,meriti sa fi fericita,lafel ca orice om de pe planeta asta.Cum au spus si alte fete ,el poate fi un tata bun si un sot execrabil.Fetita este carne din carnea lui si sigur ca o iubeste,dar tu esti un fel de paria pentru el,nu mama fetei lui cea care i-a daruit un copil,cea care i-a dat toata seva ei copilului LUI.NU TE INTOARCE MERGI INAINTE.

Fruntea sus maine v-a fi soare pe strada ta,la el s-ar putea sa ploua.Pupici

LORY mamica lui ERIC SI FILIP -20 August 2004 http://community.webshots.com/user/gweno110

anangel_lexi spune:

De acord cu Sabina. Hai sa-ti spun si eu o poveste adevarata: a fost o data o pereche, un el si-o ea care se intelegeau bine, dar cat de bine nu stiu. Nu erau casatoriti, si totusi au hotarat sa faca un copil. Dupa un timp s-a nascut o fetita superba, dar la cateva zile de la nasterea ei, mama a plecat pur si simplu cu ea de acasa, fara vreun motiv real. De aici au inceput certurile, discutiile, mama a declarat ca tatal fetitei nu e de fapt tatal adevarat, in fine dupa alergaturi pe la tribunale, teste de paternitate etc, s-a dovedit ca acela era tatal fetitei, dar ca fetita ar trebui sa stea cu mama. Tatal era innebunit, stia ca daca fetita va sta la mama ei, nu o va mai vedea aproape deloc. Asa ca la mica intelegere cu mama ei, au hotarat ca fetita sa stea la el si la parintii lui, contra unei sume lunare de 321 Euro pe care el trebuia s-o plateasca mamei fetitei.
Asa au trecut 5 ani, ani in care el nu avea voie sa aiba alte femei in viata lui, in schimb ea se distra cu alti barbati, nu avea voie sa mearga nicaieri cu fetita decat cu acordul mamei, totul sub amenintarea "iti iau copilul". Dupa acesti 5 ani in care fetita a dus-o ca-n paradis la tatal ei si la bunici si in care plangea de fiecare data cand trebuia sa mearga la mam ei si isi suna taticul sa-l roage s-o ia de acolo, mama ei s-a hotarat s-o ia de tot la ea. Degeaba a implorat-o tatal ei, i-a oferit mai multi bani, mama nu s-a lasat induplecata. Acum fetita sta deja de aproape 3 ani la mama ei, luna aceasta a implinit 8 ani si daca la inceput plangea si suferea enorm ca nu mai sta cu tatal ei, acum s-a obisnuit cu noua ei viata, n-o mai deranjeaza si nu mai plange deloc dupa taticul ei.

Ti-am povestit asta ca sa-ti dai seama ca suferinta copilului nu e de durata, ca un copil se obisnuieste repede cu un nou mod de viata, ca uita repede si...mai ales...un copil NU trebuie crescut intr-un mediu stresant, pentru ca la randul lui va deveni nervos, irascibil, stresat, etc. Pe scurt se va imbolnavi. Sunt sigura ca dupa un timp, fetita ta nu va mai plange atata dupa taticul ei, indiferent cat de frumos s-ar purta cu ea, se va obsnui ca pe tati nu-l poate vedea decat de cateva ori pe luna. In schimb cand va fi mai mare si va intelege mai multe, nici nu stii ce suferinta ii vei provoca daca te va vedea ca suferi alaturi de tatal ei si va ajunge sa-ti spuna "mama, de ce nu l-ai lasat pe omul asta, de ce te chinui alaturi de el?"
Mult curaj iti doresc si sa iei decizia care crezi tu ca e cea mai buna pentru tine si fetita.

I wish I were an angel...

adda spune:

Draga mea, ti-am citit si al doilea mesaj, dar tot nu mi-am schimbat parerea. Eu tot cred ca trebuie sa lasi in urma aceasta relatie.
Faptul ca fostul sot are o situatie materiala buna nu ar trebui sa conteze. Daca el tine la fetita lui va avea grija sa nu-i lipseasca nimic (daca spui ca isi iubeste fetita foarte mult, va avea grija de ea mai mult decat pensia alimentara lunara). Din ce ai povestit tu, eu il vad pe fostul sot ca fiind un om egoist, superficial, pentru care doar aparentele conteaza...totusi, s-ar putea sa-l judec gresit.
Tu si prietenul tau treceti printr-o perioada dificila din lipsa banilor, dar: te iubeste, te respecta, mama lui este o femeie buna care tine la tine si la fetita ta. Nu stiu cat de rau stati cu banii , Daca mama prietenului tau are mai mult timp liber, ar putea sa aiba grija de fetita cat timp tu iti cauti ceva de lucru.
Cu mama ta ar trebui sa ai o discutie serioasa in care sa-i explici ca ii apreciez sfaturile, dar ea nu are dreptul de a-ti impune ce crede ea ca este bine (pentru ca intr-un fel, prin faptul ca te bate la cap mereu, te obliga sa faci cum vrea ea, mai ales ca tu esti o persoana slaba...aici te inteleg pentru ca si mie imi este fff greu sa pun piciorul in prag si sa le spun parintilor sa ma lase in pace cand vor sa decida pentru mine, chiar daca ei au intentii bune). Doar nu vrei ca atunci cand vei avea varsta mamei tale sa fii si tu singura, frustrata, sa ajungi sa-i reprosezi fetitei tale ca te-ai sacrificat pentru ea. Si nu o lasa sa-ti induca si tie ideile ca "tot ce e dupa o casnicie destramata e dezastru" sau ca "tata la copil nu mai gasesti". Daca prietenul tau va iubeste la fel de mult pe amandoua (pe tine si fetita ta), ar trebui sa incercati sa depasiti aceasta perioada grea datorata lipsei de bani (usor de zis!)...dar va rasari soarele si pe strada voastra!
Nu stiu cat de bune sfaturi am dat. Am scris ceea ce am simtit. Si poate as fi preferat sa stau deoparte si doar sa-ti citesc povestea (asa cum fac de cele multe ori), dar imi imaginez ce simti tu in momentele astea si ma gandesc ca si eu as vrea sa imi spuna cineva cateva cuvinte, sa ma incurajeze putin (daca as trece prin ce treci tu).
Sper sa iei decizia cea mai buna pentru amandoua!
Ada

---

"Fiecare lucru are frumusetea lui, dar nu oricine o vede." - Confucius

---

infofun spune:

NU NU si iar NU te intoarce la el!!!
Mai fetelor o viata avem, copii cresc uimitor de repede si pleaca cu cine ramanem noi??? Cu cel de langa noi, sotul, tu te vezi cu animalul ala la batranete???? Imi pare rau dar pentru mine un barbat care ii vb astfel femeii care i-a daruit un copil e un animal.
Fata va creste va intelege si iti va reprosa ca te-ai sacrificat inutil ca putea sa fii fericita si ai dat cu piciorul, fata va pleca sa-si faca viata iar tu vei trai un cosmar o viata, nu se merita!!!
Ce daca nu ai acum servici? El sa plateasca pensie fetei iar tu ai sa gasesti servici, iubitul tau va termina fac si va fi muult mai bine, e foarte bine ca macar aveti unde sta!!!
Nu te lua dupa unul si altul care iti spun sa stai cu sotul, nu mai e pe vremea bunicii, cand daca te omora si tot trebuia sa mori casatorita cu el. Imi place sa cred ca am evoluat noi femeile si nu mai facem aceleasi greseli pe care le facea mama sau bunica, ca cerem mai mult de la viata pentru ca meritam, ca nu ne umilim inutil. O SINGURA VIATA AVEM, SA NU NE BATEM JOC DE EA!!!

GabrielaHope si bebitza din burtica!!! DPN 18 Martie
"Cel mai mare pacat este acela de a nu zambi, macar odata, in fiecare zi de viata!"

SIMONABB spune:

pe fostul tau sot sa-l sacrifici

Hai sa punem pe hirtie :
Cazul 1. viata voastra (a ta si a fetitei) in cazul in care te intorci la ex-ul
- oscilatii emotionale la greu: acum te iubesc , acum nu te mai sufar, care pot dezechilibra ci un om mare (tu) daramite un copil.
- o mama stresata/ nervoasa, care o sa se mai descarce si pe copil, fara ca el sa aiba vreo vina
- atmosfera tensionata in permanenta

Fetita e mica acum si n-o intereseaza decit ca tati se joaca cu ea, si o plimba. Dar o sa creasca si o sa aiba nevoie de sprijin psihic si sfaturi competente ( stii cum sutn adolescentii).

Cazul 2. ramai cu actualul tau iubit
- atmosfera de familie cu multa liniste
- tu calma si relaxata
- fetita poate pt inceput impotriva noului ei tatic, dar cu timpul se va obisnui cu el.


Lista poate continua si chiar te rog sa pui mina sc scrii pe hirtie toate astea. O sa-ti fie mult mai clar ce sa alegi.


http://community.webshots.com/user/simonabb

Kehleyr spune:

Chiar si faptul ca te temi sa discuti deschis (sub adevarata ta identitate) despre probleme tale aici pe forum, dovedeste ca te temi de sotzul tau, sau de "prietenii" rauvoitori care te-ar putea pari.

Nu face din problemele materiale un motiv pentru care sa ramai cu un sotz abuziv. Mai bine spus, langa un barbat cu care nu mai ai nimic in comun! Nu vei fi niciodata fericita si asta se va rasfrange si asupra fetitei. Daca el se poarta bine cu ea si o iubeste, lasa-l sa o vada, las-o pe ea sa se bucure de prezenta tatalui sau in viata ei, pentru ea va fi foarte important, dar nu inseamna sa iti sacrifici tu viata.

Ar fi o prioritate totusi sa iti organizezi un pic viata dpdv practic. Spui ca ai un apartament, foarte bine. Asta deja iti confera o independenta pe care nu o au mulle femei in situatia ta. Cauta-ti o slujba care sa iti permita sa fii pe picioarele tale.

Si inca ceva. Nu e neaparat ca relatia ta cea noua sa dureze vesnic. Nu te agata de ea ca si cum ar fi tot ce ai. Fii un pic cu picioarele pe pamant. Poate ca ti-a fost data numai ca sa ai un termen de comparatie, ca sa vezi cum ar trebui sa fie de fapt o relatie.

Dar tu esti o femeie puternica, o ai pe fetita ta, nu trebuie sa te sprijini numai pe un barbat. Mama ta pare partinitoare in acest caz, asa ca nu ceda numai din dragoste pentru ea...

aura 1974 spune:

Problema este foarte delicata , pe o parte se afla fetita ta iar pe cealalta sint sentimentele tale.

Insa amindoua se intilnesc,hai sa zicem ca te intorci cu fostul sot.Ce se intimpla cu fetita ,va fi de moment foarte fericita , zic de moment caci inca e micuta si nu-si da seama de ce se intimpla insa in citiva ani isi va da seama ca mama ei nu e fericita, ca nu ai liniste in casa, ca nu are parte de o familie unita si fericita , ca nu ai armonie in casa , iar durerea ei va fi mare.Iar in cazul in care ai ramine cu prietenul tau ,ce s-ar intimpla cu fetita si cu tine? Cred ca la inceput fatita ar suferi , nu-si vede tatal , nu e alaturi de ea si e normal ,insa 2-3 ani mai tirziu lucrurile se pot schimba , v-a avea dragostea tatalui chiar daca el nu ar fi intotdeauna alaturi de ea, v-a avea dragostea ta si posibil cea a prietenului tau.Tu ai putea fi fericita, ai reintilni linistea sufleteasca, vei fi din nou o femeie iubita etc...Insa ar exista si posibilitatea de a trai fericita alaturi de fostul sot insa pentru asta e nevoie de doua persoane , si nu numai atit, e nevoie ca amindoi sa vrea acelasi lucru.Fostul ar treebui sa schimbe putin sau mai bine zis sa ramina cum e acum(zici ca a schimbat)sa nu faca ca lupul sa nu fie valabila schimbarea pentru un timp limitat 3-4 luni. In al doilea rind tu ar trebui sa simti ceva pentru el, atractie fizica, dragoste...Nu stiu gindestete bine inainte de a da pasul. Un pupic.

cuerpo sano , mente sana

vikinga spune:

"M-a intrebat cineva ce parere are prietenul meu, daca poate trece peste situatia asta... dragele mele, el este suficient de inteligent incat sa inteleaga situatia, si mai presus de toate ma iubeste suficient cat sa ne vrea inapoi, insa sunt constienta ca l-am ranit foarte tare, si poate undeva in el ar trai cu durerea asta in suflet, cu dezamagirea.Dar daca ne-am impaca, problemele ar continua sa existe, in primul rand cele materiale; apoi eu traiesc intr-un oras relativ mic, in care sotul meu este foarte cunoscut si are foarte multi prieteni, si cum a fost pana acum va fi si de acum inainte: tot timpul discutii stupide (pe care el le face cu mama mea nu cu mine), ca ne vede pe toti trei si ca prietenul meu o tine in brate pe fetita, ca m-a vazut in oras si cu cine sta fata etc... nu ma sperie discutiile acestea insa sunt foarte disconfortabile, ma fac sa ma simt ingradita si hartuita!Pe de alta parte, tot din cauza lui ex, eu am cam ramas fara prieteni, si ma doare foarte tare sa merg pe strada si sa vad parinti cu care chiar am facut concedii sau care au fost la mine in casa, ca nici macar nu ma saluta, ca este evident cum ma judeca, plus vorbele care au tot iesit, ceva de genul "uite-o pe asta, Doamne, oare ce ii lipsea, ca barba'su vorva aia, si frumosel, si cu bani si de casa...."Nu stiu, poate sunt eu prea obosita, poate prea stresata, poate si lipsa unui serviciu sau activitati ma pune la pamant, idee e ca eu vad lucrurile cam negre la ora asta, si nu stiu cum sa ies la un liman...Am si eu o intrebare:Oare exista si familii fericite?Sau, ma rog, poate fericirea e ceva prea abstract..Oare exista familii care traiesc in armonie?" Vikinga& micul viking Aldo(15noi2003) http://community.webshots.com/user/vikinga109

alina023 spune:

Scumpa mea,
Aduna-te si nu lasa gandurile negre sa iti intunece mintea. Fericirea nu au reusit sa o descopere nici cei mai mari filosofi ai lumii daramite noi... Cred ca fericirea tine de noi, de cat de mult stim sa apreciem ce avem. Bucura-te de fetita ta draga, de iubitul tau si lasa tot ce-i nociv. Nu te mai gandi la rele.
"Prietenii" care acum nu te mai saluta crezi ca ti-au fost intr-adevar prieteni? Eu cred ca nu. Asa ca mare pierdere....
Te rog sa ma crezi ca poti trece peste orice greutate de ordin financiar daca ii ai langa tine pe cei dragi. Lasa prejudecatile pentru altii si traieste-ti viata.

Te pupic si te roooog gandeste pozitiv. Vei vedea ca iti va face bine.

stralucitor1 spune:

Nu te lasa strivita de ceilalti ca nu vor trai ei viata in locul tau. Lumea poate vorbi, tu vezi-ti linistita de prioritatile tale: fetitza si sufletul tau. Peste un an doi, cine crezi ca o sa isi mai bata capul cu situatia ta familiala, pe cine ai luat pe cine ai lasat? O sa accepte decizia ta si gata. Dar viata ta se va schimba cu siguranta, fie in bine, fie, Doamne Fereste, in altceva. Acum chiar ca este momentul sa te decizi pentru ca incalzirea ciorbei iti va aduce complicatii (poate intr-un sens fericit, poate nu)si nu as vrea sa ajungi sa spui cindva: "ce rau am facut ca nu am renuntat atunci , cind se mai putea, cind eram divortati legal etc"

Ai incredere in ceea ce SIMTI TU, in sufletul tau, lasa la o parte "elementele de decor"!

"Imi place munca, ma fascineaza. Pot sta ore in sir si sa ma uit la ea." Jerome K Jerome