Ce putem ierta si ce nu, sotilor nostri?

Raspunsuri - Pagina 5

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns infofun spune:

Spic De Grau, tu ce mai faci? Esti mai bine?

Cel mai mare pacat este acela de a nu zambi, macar odata, in fiecare zi de viata!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns elara spune:

Hai, spic de grau, mai spune-ne cum iti este.
Am vrea sa stim ca iti e bine. Sa ii lumineze, Domnul mintea si saa inceteze cu astfel de purtari. Asa cum spunea foarte plastic Infofun "tu nu esti zidul de care sa se dea el cu capul cand are nervi".
Insista sa-l faci sa vada asta cand il vezi ca vine sa-si ceara iertare si da-i un ultimatum. Acela e cel mai bun moment ca sa discutati calm despre ce s-a intamplat si sa il faci sa priceapa ca NU VEI AMI TOLERA ASEMENEA PURTARI.
Spune-i ca nu ii accepti scuzele pana nu trece o perioada semnificativa de timp in care sa isi repare fapta. Lui i-ai spus despre grijile (intemeiate dealtfel) pe care ti le faci cu privire la cum l-ar putea afecta pe copilasul vostru asemenea scene?
I-ai spus si lui ce ne-ai spus noua? Asa este foarte important. Sa stie si el ce gandesti.
Imi doresc nnumai de bine sa aud de la tine la urmatorul tau mesaj.

"Ataseaza-te de cei care te pot face mai bun, primeste pe cei pe care, la randul tau, ii poti face mai buni."
Seneca

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ionela-roxana spune:

Eu nu as putea ierta infidelitatea , indiferenta , violenta si consumul de alcool.
Cred ca astea sunt unele din motivele divorturilor din ziua de azi!
Oricat m-as stradui nu as putea trece peste asa ceva cred ca l-as si am noroc ca el stie asta.
Daca eu nu-i fac rau el de ce sa-mi faca mie?Cam asta e sloganul familie noastre!

Ione`
www.saracut.go.ro

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Alyssa spune:

Sa dea Dumnezeu sa nu fiti incercate niciodata...
Am vazut mai sus mai multe raspunsuri si printre greselile de neiertat a fost si acela de abuz de alcool.
Fiecare dintre voi are standardul ei, hotarele ei de toleranta si ceea ce permite si ce nu in viata ei... Un singur lucru vreau sa va spun. Abuzul de alcool sau alte substante este o boala, nu o slabiciune morala a persoanei. Adictia este o boala care va exista toata viata omului care este adict, nu exista vindecare ci numai un control asupra bolii.
Adictia fiind deci o boala care va exista toata viata partenerului este ca si cum sotului vostru i s-ar descoperi ca are diabet sau cancer... L-ati lasa atunci? Diabetul si cancerul trebuiesc supravegheate toata viata, la fel ca adictia...
E un hotar fragil, transparent atunci intre ce poti accepta si ce nu... Si sa dea Dumnezeu sa nu fiti in pozitia asta niciodata!!!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Emilia B. spune:

Salut fetelor,
eu sunt pe pozitia celei care a fost iertata.
Mi-am povestit esenta la subiectul "isus si casnicia de azi".
Ce spuneti de asta?

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Adela99 spune:

quote:
Originally posted by Emilia B.

Salut fetelor,
eu sunt pe pozitia celei care a fost iertata.
Mi-am povestit esenta la subiectul "isus si casnicia de azi".
Ce spuneti de asta?



Ce sa spunem? Felicitari si casa de piatra!
Tu ai fi facut la fel - l-ai fi iertat, daca situatia ar fi fost inversa?

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns infofun spune:

Ayssa diabetul si cancerul sunt boli ce tin de vointa proprie, precum alcolismul. Ce spui de acei barbati ce beau in nestire, apeleaza la violenta in timpul betiei si cand se trezesc nu recunosc ca ar avea o problema?! Majoritatea alcoolicilor fac asa, din pacate!
Dumnezeu sa ne fereasca de toate bolile de pe pamant!

Cel mai mare pacat este acela de a nu zambi, macar odata, in fiecare zi de viata!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns infofun spune:

.....sa rectifc caci am gresit:"nu sunt boli ce tin de vointa proprie, precum alcolismul"

Cel mai mare pacat este acela de a nu zambi, macar odata, in fiecare zi de viata!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns oz spune:

quote:
Originally posted by Alyssa

Abuzul de alcool sau alte substante este o boala, nu o slabiciune morala a persoanei. Adictia este o boala care va exista toata viata omului care este adict, nu exista vindecare ci numai un control asupra bolii.


alcoolismul este intradevar o boala, intr-o carte de psihiatrie am citit ca exista persoane care devin dependente de alcool mai repede decat altele. Se pare ca s-a descoperit ca aceasta problema este transmisa genetic de la tata la fiu, femeile nu sufera de aceasta 'sensibilitate' la alcool, in cazul lor dependenta vine din consumul exagerat. Acum...problema poate fi intoarsa pe toate fetele...personal nu sunt dispusa sa-mi distrug viata mea si a copiilor pentru un betiv, sunt dispusa sa investesc efort daca vad ca incearca sa scape de problema dar fara sa-i dau sanse la nesfarsit. Un alt aspect este si acela de-a avea copii cu un astfel de tata, nu mi-ar place sa am un copil cu risc crescut de-a deveni alcoolic.

quote:
... ca si cum sotului vostru i s-ar descoperi ca are diabet sau cancer... L-ati lasa atunci?


nu...dar nu este acelasi lucru, nu poti face eforturi sa scapi de cancer sau diabet, nu este o optiune personala: ma complac in situatie si distrug viata familiei sau fac efort si scap de problema. Un alt aspect este si acela ca un diabetic nu poate sa puna pe seama bolii faptul ca isi pierde mintile pe cand un alcoolic o face, bautura scuza orice in cazul lui.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns marius spune:

Hmmm... nu sunt de acord cu ideea ca o persoana poate fi scuzata(sau scuzabila fapta) in a consuma alcool ca si o compensare a unor probleme de sanatate sau sociale, personale sau asociate, sau ca e mostenire sau ca asa se poarta etc etc.
Consumul de alcool in mod regulat este o chestiune pur de obisnuinta. Asemeni tutunului, asemeni drogurilor asemenea cafelei. Gradul de nocivitate difera dar e o chestiune statistica sau intamplatoare. Toate insa sunt efectul obisnuintei de a consuma. Si absolut pentru toate raspunsul cinstit este ca oricine poate sa nu consume niciunul din produsele de mai sus. Ca nu dorim sau nu doreste, ca nu are vointa de a renunta dependenta fiind mult mai mare decat capacitatea de a nu face este o cu totul si cu totul alta problema.
Ati construi viata langa o astfel de persoana este o problema personala. Este o optiune. Alcoolismul este o problema parsiva. Un alcoolic auce probleme atat in viata sa cat si in viata celor din jurrul lui(ei). Nu se pune dupa mine problema daca este sau nu scuzabila. De scuzat nu este scuzabil. Dar nu este nici acuzabil. Dupa mine mult mai important este daca cei din jur au capacitatea de a vedea intr-un consumator de alcool sau de droguri nu un alcoolic sau drogat ci o persoana care are o problema reala. Acea persoana nu poate fi acuzata ci trebuie gasite mijloace reale de a o abate de pe acea cale. De a o ajuta sa gaseasca solutii personale si sociale. Trebuie dezvoltate mijloacele de informare care preintampina astfel de cazuri. Trebuie dezvoltate mijloacele socio-economice pentru a combate astfel de cazuri. Daca acuzi un alcolic ca este beat tot timpul sau un drogat ca este consumator de droguri defapt este dupa mine aproape acelasi lucru cu a acuza pe oricine ca este bolnav. Stiu veti spune ca de imbolnavit nu ne dorim sa n imbolnavim ca este dincolo de vointa noastra. Si aici va dau dreptate pana intr-un punct. Noi traim intr-o societate asemeni unei familii daca vrem sa vedem familia umana. Si noi ca si societate avem neajunsurile noastre. Nu toti au sansa sa aiba un drum lin lipsit de grji. Defapt marea majoritate nu au acest drum. Uneori din disperare, alteori din conjunctura, de multe ori din slabiciune cedam. Fugim de ralitatea cruda. Fugim e o minciuna, nu fugim ci avem impresia ca ne retragem din fata ei. Aceasta fuga se numeste consum de alcool, droguri, medicamente, mancare...caile sunt diverse. Efectele aceleasi in esenta. Acest om de langa tine are o problema. Acest om are nevoie defapt de ajutor. El are un grad de disperare declarat sau nu. Solutia din punctul meu de vedere este de a gasi modalitati de a-l ajuta sa revina. Ca probabil nu voi fi eu cel mai potrivit este foarte posibil. Insa atat eu cat orisicine altcineva poate intotdeauna sa faca un anumit lucru. Sa accepte ca acel om are o problema, sa accepte ca nu este un bau-bau. Trebuie sa invatam ca cei din jurul nostru dincolo de imagini ascund probleme. Si sa acceptam aceste neajunsuri si sa fim de acord ca solutia este de a gasi raspunsuri.

Marius (www.desprecopii.com)

Mergi la inceput