Venezuela - telenovela la ea acasa
Raspunsuri - Pagina 6
bidiloi spune:
de Venezuela, si meritul este al tau ,Tata lui Toma!O berica de la mine 
sa-ti mai tragi sufletul, 
si...asteptam sa citim mai departe ce urmeaza!...dar pina atunci iti doresc un 
si sper sa nu ne uiti cu o continuoare!
tata lu Toma spune:
- Ai avut curaj sa mergi singur in Sabana Grande ?
- Da ! Da de ce ?
- Pai
Bine ca n-ai patit nimic !
Sabana Grande este un lung bulevard, inchis circulatiei auto, pe care se afla sute de magazine si restaurante si pe care l-am strabatut azi in cautarea unor chilipiruri care nu au intarziat sa apara. Deci m-am ales cu doua perechi de pantofi la pret de una singura si cu niste tricouri aproape de pomana.
Se pare ca obiceiul meu de a umbla , in sandale si pantaloni scurti a dat roade si m-am confundat cu marea masa de localnici fara ca raufacatorii sa vada in mine un turist demn de luat la intrebari. Sau poate ca ar trebui sa-i multumesc lui Dumnezeu ca sunt mai bronet !
Inainte fusesem si in Gradina Botanica. Si am avut si aparat foto la mine.Sic !
.
Florentina este romanca dar locuieste (si canta) in Caracas de vreo zece ani. Arata bine, canta bine si are un sot cu stare asa ca locuieste intr-un apartament elegant dintr-un cartier bun. Are o viata fericita alaturi de negrul ei frumos asa cum ii place sa-l alinte pe Saul desi el e doar creol.
Azi suntem invitati la ea la masa asa ca ne ia cu masina si pornim spre zona rezidentiala in care locuieste. Pe drum ne prinde o ploaie de mare angajament : soseaua are trei benzi pe sens dar nu se mai poate merge decat pe una singura pentru ca celelalte sunt inundate. Prin urmare drumul dureaza mai mult de ora desi ar fi trebuit sa-l parcurgem in vreo douazeci de minute.
Ploaia se opreste exact cand ajungem noi in fata portii. Blocul, inalt de 20 de etaje, este inconjurat cu gard metalic iar la poarta exista bariera si paznic. Intram, coboram in garajul subteran al blocului, parcam si incepem excursia spre apartamenul de la etajul cinci al Florentinei. Spun excursie pentru ca ascensiunea dureaza destul de mult nu pentru ca am face-o pe jos ci pentru ca avem pe traseu, nici mai mult, nici mai putin decat
4 grilaje metalice care trebuie descuiate si incuiate : unul la iesirea din garaj spre holul blocului, al doilea in fata liftului, al treilea la iesirea din lift ai al patrulea la usa apartamentului. Sa te fereasca Dumnezeu sa-ti vina sa faci pipi cand vii acasa
Am uitat sa va spun ca ferestrele sunt prevazute si ele cu gratii de la parter pana la cel de-al douazecilea etaj !!!
Si asa sunt toate blocurile de locuit din Caracas.
.
Ne luam inima in dinti si mergem sa cumparam o pereche de cercei ochiti de mama in preleabil . Deci coboram la receptie. Intram in seif : noi cu cheia noastra, paznicul cu cheia lui. Luam suma de bani corespunzatoare. Eu ii ascund intr-un buzunar mascat al pantalonilor si luam un taxi pana la magazin.
Cerceii sunt super dar o conving pe mama sa completeze setul cu o brosa. Ea cedeaza insistentelor dar
trebuie sa ne intoarcem la hotel sa mai luam bani.
Taxi, seif, taxi, magazin, taxi, seif.
Victorieeeeeeeeeeee! Am scapat si de data asta.
.
Hotelul Avila este situat intr-o oaza de verdeata aproape de centrul orasului. Dar n-am venit aici pentru ca a fost fondat de Rockefeller sau pentru minunatul bufet de pe marginea piscinei. N-am venit nici macar pentru tucanii din gradina sau pentrul steagul Romaniei aliniat cuminte la intrare, ci pentru a vedea cu ochii mei locurile in care mama a trait pe viu o lovitura de stat la doar cateva zile de la sosirea ei in Venezuela.
De frica zarvei si a impuscaturilor s-a refugiat in camera, sub pat si cu ultimile puteri a dat telefon la ambasada Romaniei :
- Plec inapoi acasa !
- Stimata doamna faceti cum credeti dar sfatul nostru este sa ramaneti si sa va relaxati.
In cateva zile totul va fi uitat. Oricum s-ar putea sa se mai intample asa ca ar fi bine sa va obisnuiti.
- Nu cred ca o sa ma obisnuiesc dar, daca-i pe asa, raman !
.
Ma trezesc si deschid usa de la terasa. De pe straduta care duce spre piata se aude : Patru la o suta, patru la o suta, patru la o suta
.
Ma spal, ma imbrac si cobor. Ies din hotel si ma indrept agale spre camioneta din care se aud strigatele. Scot din buzunar suta de Bolivari (un dolar s-un pic) iar negustorul i-mi pune in brate patru ananasi imensi si parfumati cu care ma intorc chevere spre casa
Anina_n spune:
"Toata lumea canta, rade si danseaza."
E, uite asa ii vad pe locuitorii din America Latina ! Si din cele scrise de tine, se confirma. 
Nina & 
Nina-Cristina (2 ani in ianuarie)
http://www.babiesonline.com/babies/n/ninacristina
bidiloi spune:
....super, 
...., mai vrem!!!!!!!
jade spune:
Mada
yashy spune:
Tata lu Toma, esti bun!!Exact ca-n telenovele!!!
Te mai asteptam!
Adina & Luka (2 ani pe 15 mai)
http://www.babiesonline.com/babies/l/lukayashy
alinamoro spune:
Exact ca-n telenovele.As merge si eu in Venezuela (in vizita)
.
Mai asteptam sa ne scrii tata lu Toma.
alina
tata lu Toma spune:
Elvira si-a rupt piciorul iar eu sunt racit cobza dar nu vrem, cu nici un chip, sa renuntam la excursia planificata pentru week-end-ul asta : Los Andes. Cum am putea sa ratam o excursie in Anzi la casuta de vacanta a fratelui Elvirei din satucul lor natal !
Deci Elvira va pleca cu avionul pentru ca drumul e lung si s-ar chinui prea tare in masina cu tot cu ghips si carje iar noi ceilalti patru cu masina.
In mod surprinzator, reusim sa ne strangem dis-de-dimineata si sa purcedem spre munti.
Drumul ne poarta printre plantatii de bananieri si de arbori de cafea iar Aurelio face slalom printre covoarele de boabe de cafea asternute la uscat
pe sosea.
Deja este ingrozitor de cald; geamurile masinii sunt larg deschise asa ca noi suntem tinta unui suvoi de aer fierbinte care ne biciuie fata.
Eu cred ca am patruzeci de grade si sunt foarte insetat asa ca il rog pe Aurelio sa opreasca la o benzinarie ca sa luam ceva rece de baut. El tot zice momento si trece pe langa locurile de adapat fara sa se sinchiseasca. Eu insist dar el ma tot duce cu zaharelul promitind sa-mi ofere o surpriza.
Exact cand ma simteam la capatul puterilor masina trage pe dreapta in plin camp. Eu rabufnesc incercand sa inteleg ce se intampla. El zice iar momentico si coboara tacticos din masina in timp ce de sub tufisurile de pe marginea drumului apare un chistoc de baiat cu zambetul pe buze. Ne dam si noi jos, in timp ce ei doi poarta o scurta discutie. Pustiul se apleaca sub tufisul din care rasarise si ridica cu greu, de pe jos, o mare bucata de tabla. Eu sunt din ce in ce mai intrigat si privesc scena asta din care nu mai inteleg nimic. Stupoare ! Baiatul dispare in pamant si apare imediat avind in brate patru nuci de cocos imense pe care le decapiteaza rapid cu o maceta. Apoi ne intinde fiecaruia o nuca si un pai. Insfac repede portia mea si incep sa beau laptele rece ca gheata. Tabla aia acopera o groapa plina cu nuci si cu gheata !
Multumesc Aurelio ! Este cea mai buna bautura din viata mea !
Acu ca ne-am potolit setea ar fi cazul sa si mancam ceva. De data asta nu ma mai agit cand Aurelio raspunde cu deja familiarul momento.
Iesim de pe autostrada si incepem sa urcam pe un drum ingust care serpuieste printre papaya si mango. Din fericire din sens invers nu vine nimeni pentru ca nu stiu cum ne-am descurca..
Dupa vreo ora de urcus descoperim noua surpriza.
Parcam in fata unei bombe si suntem intampinati de patroana care ne introduce plina de curtoazie pe terasa umbrita din spatele cladirii. Privelistea vaii care se deschide la picioarele noastre este superba.
Sefa vine cu traditionala paine prajita unsa cu unt si usturoi precum si cu cana de apa cu gheata. Apoi dispare rapid dupa un scurt dialog cu Aurelio care ne informeaza ca a comandat specialitatea casei pui la gratar si neste berica pentru ca o sa dureze nitel.
Ei bine sa stiti ca a durat mai bine de o ora si
cateva beri pana cand au aparut cei doi pui rumeni acompaniati cu platanos fritos (banane prajite), guasacaca (un fel de mujdei cu avocado), arepa si cachapa (turte de malai prajite). In timp ce infulecam de zor bunatatile astea aflam si motivul intarzierii : cand am dat noi comanda, puii erau
vii.
Ne taram burdihanele spre masina si pornim pentru ca mai avem ceva drum de facut.
Facem un scurt ocol pentru ca nu e cazul sa ratam una din cele mai inalte statui din lume Virgen de la Paz emblema judetului. Urcam, deci, in interiorul Fecioarei inalte de aproape 50 de metri si admiram peisajele superbe ce ne sunt oferite mai intai de la nivelul genunchiului, apoi din talie si in final din chiar ochii acesteia. Incredibil !
Nu stiu cand si cum am ajuns la destinatie pentru ca dupa atata efort am tras un pui de somn pe cinste. Ma trezesc la timp pentru a o imbratisa pe Elvira in Piata Bolivar din buricul targului parintilor ei si pentru a afla ca suntem asteptati la o mare petrecere organizata in cinstea venirii noastre.
Mai conteaza oare ca sunt bolnav ?
Da chiar ! Oi mai fi ?
papadie spune:
aaaaaaaaa...fiestaaaaaaaa
chevere
denissa spune:
Oare cum o fi fost la petrecere?????
Chevere