Vreau un sfat...
Raspunsuri - Pagina 2
karol spune:
E oribil! Si eu am trecut prin asa ceva.La mine a fost putin mai diferit.N-am aflat prea multe despre EA decat ca era secretara la o firma cu care mai colabora uneori.N-a incercat insa sa-i ia apararea in fata mea, cred ca-l luam la bataie.Am aflat, El i-a spus EI ca am aflat si punct.Mi-a zis ca s-a terminat.Fetele mai vechi stiu povestea mea.Nu vreau sa te fac sa suferi dar nimic nu va mai fi ca inainte.E un gol imens care cu greu il vei umple.Cel putin mie asa mi se intampla.E trist.Eram aproape sa nasc cand am aflat despre infidelitatea lui si desi au trecut 2 ani...nu pot sa uit.
Fii tare, draga mea, bb-ul tau are nevoie de tine. 
mirelusa spune:
Va multumesc pentru tot sprijinul vostru. E foarte reconfortant sa vezi ca nu esti singur, ca cineva de la distanta iti intinde o mina. Deja ma simt mult mai bine, imi pare doar rau ca va raspund asa de tirziu. Pina atunci va salut din toata inima.
sirod spune:
Nici eu nu pot sa-ti dau vre-un sfat din proprie experienta, oricum este f.greu sa gasesti sfatul potrivit in asemena situatie, cind in joc sint multe - copilul, avansarea, schimbarea ta din femeie si sotie in mama si sotie(intr-o carte"Mama si copilul" am citit ca "unei femei ii trebuie 9 luni ca sa devina mama si unei mame ii trebuie 9 luni ca sa redevina femeie), noua lui postura de tata, care pe unii ii sperie...etc.
Fetele au dreptate - incearca sa-l atragi si sa-l implici in tot ce tine de familie si copil, nu mai fa pe "eroina" - uite, pot sa fac totul singura! - pentru ca stfel el s-ar putea sa nu-si mai gaseasca rolul si rostul in noua"formula" a familiei voastre.
E posobil sa se fi intimplat ca el sa gaseasca in alta parte ceea ce numea el "familie", adica EA si EL, ori acum sa i se para pe dos ceea ce se intimpla cu voi.
Cred ca iti trebuie rabdare multa - mai ales ca lui BB nu-i pasa de toate astea- el stie ca trebuie sa manince, sa doarma,etc - si dragoste enorma.
Si nu uita ca totusi inainte de toate esti FEMEIE, gindeste-te ce ii place in mod deosebit la tine si adu-i aminte!
Si cautati in fiecare zi macar 5 minute de tandrete - asta va spun din experienta proprie!
Iti tin pumnii si astept vesti bune - doris
camelia-daniela spune:
Dragä Mirelusa,
subscriu ce a spus mai inainte ruxij...si eu väd asta ca un fel de "scäpare" de responsabilitate!!
Gindeste-te bine, cä la tine, chiar dacä nu are motive sä-ti reproseze tie ceva ca sotie, nu mai este ca inainte!!...cind te vede acum, ai deja un copilas mic in brate, care ii aduce aminte cä s-a terminat cu lejeritarea care stäpinea intre voi, inainte sä aveti copilul!!!...este numai un proces psihologic!!!
In schimb, la ea, gäseste incä acest lucru, dupä care mai tinjeste...imi inchipui ce discutii destinse existä intre ei...nu iti spun asta ca sä te intristez si mai tare, ci incerc sä fiu realistä!!!
Bineinteles cä situatia asta nu poate dura la infinit!!!....cit de curind trebuie sä se trezeascä din visul ästa frumos si sä revinä la realitate...iar realitatea, este bäietelul vostru adorabil, pe care si l-a dorit atit de mult!!! Eu sint convinsä cä-si va reveni, deoarece aceastä intrebare si-o pune si el..."ce vreau de la viatä?"....iar räspunsul stä la tine in brate...sau mai dä-il si lui in brate!!!
Stai calmä...nu-i face nici un repros, cä asa il indirjesti mai mult si vezi de viata ta familiarä mai departe.
O sä treacä si asta...capul sus si fii tare!!
Cami
erika23 spune:
OOFFFFF.... Ce pot sa-ti zic decat ca si eu sunt intr-o situate destul de dificila cu sotul, dar el nu are pe alt cineva si oricum de cand am nascut si-a schimbat comportamentul. Cat timp era graviva era f atent cu mine. Acum totu l e diferit, dar cred ca asta e problema in general la barbati din momentul cand devin tatici, mai ales la primul copil. Se sperie de responsabilitati... Nu stiu ce sa-ti mai spun decat sa urmezi si sfaturile pe care ti le-au dat fettele...
Pune-l sa-i faca laptele lui BB sa-l tina in brate, sa vb cu el, nu stiu orice legat de bb, iar tu in timpul asta fa altceva, dar nu te certa cu el nu-i reprosa, si nu-l face sa se simta inutil, acorda-i si lui atentia pe care i-o acordai innainte.
Iti doresc sanatate si multa intelegere.
PUPICI PT BB SI PT TINE!
Brindusa si bb Madalin
ancuta06 spune:
Sotul meu, dupa nastere, nu prea s-a schimbat, a ramas la fel de grijului si ma ajuta cat poate. Dar asta pt ca nu i-am lasat niciodata impresia ca ma descurc singura. Uneori, noaptea, cand plange bebe prea mult, il ia el si-l plimba prin casa, si-mi zice sa ma culc, desi el se trezeste devreme sa se duca la servici.
Nu stiu daca s-ar fi schimbat, in cazul in care as fi facut eu altfel, dar nu cred, depinde de la o persoana la alta. Ceea ce stiu sigur este ca ii place sa ma ajute, chiar daca este obosit. Bine, nici eu nu exagerez, dar l-am apropiat mult de bebe, si abia asteapta sa ajunga acasa, seara.....Nu avem timp pentru noi, nu prea mult, oricum, dar petrecem tot timpul pe care-l avem cu bebe, si ne apropie mai mult.
Incearca si tu...bebele e solutia....fa-l sa simta ca aveti nevoie de el, ca nu te descurci singura, fa-l sa se simta util. Va va apropia mult.
Succes......si sa va traiasca bebelusul!
Ancuta
Master Draciel spune:
Nu stiu daca sint tocmai in masura sa iti dau un sfat,dar te pot asigura ca si eu am trecut prin aceleasi momente penibile.Iar modul meu de a reactiona nu a fost din cel mai fericit,chiar daca sintem in continuare impreuna.Atunci s-a instaurat o prapastie intre noi, care cu timpul, nu a facut altceva decit sa se adinceasca (evident, au fost si alte motive care au contribuit!)
Nu pot spune cu certitudine ca a fost o alta sau altele dar simteam asta in comportamentul lui si in fptul ca revenea acasa pe la 5 dimineata, pus pe cearta, daca indrazneam sa il intreb unde a fost sau sa comentez!!!Asta ca sa nu spun ca eu si copilul eram neglijati total,fara sa ii pese de ceva!Asa ca am luat atitudinea de printesa ofensata si l-am infruntat direct,dind nastere la multiple scandaluri(orgoliul, bata-l vina!).Rezultat:desi au trecut sase ani de atunci,nimic nu a mai fost ca inainte si lucrurile au tendinta de a merge spre mai rau,ptr ca toate astea au lasat urme adinci;din pacate, copilul a asistat de mic la toate astea si chiar daca nu vorbeste direct despre certurile noastre, e nervos si uneori simt ca lupta cu doua sentimente contradictorii fata de tatal lui.
Daca il vrei cu adevarat,daca vrei sa ramina cu voi,incercati sa discutati;incearca eventual si o discutie in trei, la care sa participe si mindra.Macar sa stii cum stai!
Daca nu.......gindeste-te bine!Timpul trece repede si e pacat ( ti-o spun din experienta!)....
Iti tin pumnii sa iei cea mai buna hotarire pentru tine si mai ales pentru copilul tau!
Ivi spune:
Imi pare rau prin ce treci si nu am trecut niciodata prin asemenea situatii dar parerea mea este ca dragoste cu de-a sila nu exista si uneori chiar daca rezolvi problema pe moment oricind ar putea aparea o "noua ea" caruia sa-i placa sotului tau si sa o considere doar ca pe o prietena si sa te faca sa suferi iarasi si iarasi si iarasi.
mihaelas spune:
Am ezitat mult pana sa raspund la subiect. Am ales sa o fac, pentru ca exact cu un an in urma am trecut si eu printr-o experienta asemanatoare. Eu, mult prea ocupata cu un bb mic de 1 an, sotul meu, mult prea ocupat cu navigatul pe site-uri de flirturi si matrimoniale... Asta e rezumatul pe scurt. M-am umilit cat nu a meritat... intr-un final am pus punct, dupa plecari repetate de-ale lui de acasa si reveniri... Si eu am auzit povesti cu criza existentiala, pe care trebuie sa si-o rezolve, acum imi trimite SMS-uri lacrimogene cum ca sa ii spun fetei noastre ca el o iubeste enorm pe ea si pe mami a ei... adica pe mine. Intre timp, eu imi impart timpul intre serviciu, casa, copilsi caine, iar el e la a treia prietena... SI eu am auzit povestea cu "imprieteneste-te cu ea sa vezi ce fata buna e...".... ce sa spun... povestea ta seamana perfect cu a ta... si iti spun... cel mai tare doare ca fetita mea nu are un tata demn sa o creasca...iar eu sufar enorm ca nu mai am pic de incredere in el. El in continuare nu stie de ce a plecat de la noi...
Gata cu povestile personale, .... ceea ce vreau sa iti spun e ca ... lipsa de incredere poate sa distruga o casnicie. Si daca el nu e destul de matur sa stie care ii sunt prioritatile... respectiv tu si mai ales bebe... atunci mai lasa-l putin sa se maturizeze si poate isi va da seama pe viitor cat de mult v-a facut sa suferiti.
Iti doresc Sarbatori fericite si ... mai multa minte pentru sotul tau.
mara26 spune:
DRAGA mea ,in mod sigur paternitatea ii sperie pe majoritatea barbatilor.Sotul meu si-a dorit f.mult un copil ,dar in clipa in care am ramas gravida multe s-au schimbat.Simtea nevoia sa evadeze ,nu suporta faptul ca eram cheauna din cauza greturilor si schimbarilor hormonale etc.Manifestarea mea fata de evadarile lui(la bautura cu "AMICII")a fost judecata la rece.Am hotarat ca nu-i voi facs scandal,dar i-am spus o singura data ca detest ceea ce face si felul in care s-a schimbat.IN rest l-am ignorat si am incercat sa ma preocup de mine si de copil.TREPTAT si-a revenit si s-a schimbat total atitudinea pretuind si mai mult intelepciunea mea si valorile casniciei noastre.Dupa ce am nscut a urmat o alta "criza "pe care am tratat-o la fel ,fara plansete pe care ei le detesta ci raspicat.Nu bebe afost solutia la noi ci atitudinea mea hotarata de a pastra echilibrul.EL a inteles ca amandoi suntem stalpii casniciei si copill are nevoie de amandoi.Nu l-am fortat sa aibe grija de bebe,ei oricum descoper miracolul de a fi parinti mai tarzior(cam dupa 6 luni)si treptat cu calm ,hotarare si multa demnitate am scapat.DEPINDE f mult ce gen de oameni sunteti voi ,ce gen de casnicie aveti.ORICE ar fi nu-l sufoca.DIN ce scrii tu cred ca sotul tau te iubeste dar e vulnerabil datorita noii experiente.ISI va asuma rolul de tata treptat ,dar tu esti acum mai puternica .NU te gandi ca el acum nu te mai iubeste sau nu te mai doreste sau nu-i mai place casnicia voastra.Lui nu0i trece asta prin cap.El este extrem de confuz si se simte nepregatit.DE aceea experimenteaza cu fufa aceea ceva ce-i da impresia ca este puternic,invulnerabil,seducator.Totul e o iluzie.CAUTA_I individei punctul slab.Oricum nu e vorba de sentimente reale intre ei.CE pot sa-ti spun imi plange inima pt tine ,dar stiu ca orice ar fi tu vei invinge.MULTA SANATATE lui bebe !