speranta

Raspunsuri - Pagina 3

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns n/a spune:

Cred ca daca ii spui cat de mult il iubesti, ca intelegi prin ce a trecut si ca vrei sa-i fii alaturi, e imposibil sa te inteleaga gresit.Spune-i de fiecare data cand te raneste.Spune-i ca te doare.Spune-i pe loc.Daca nici asa nu merge , poate ca nu e cazul sa suferi , poate ca nu-si da interesul.Nu stiu prea multe despre voi , dar banuiesc ca nici un om nu e asa insensibil sa continue sa te raneasca.Poate ca el trece prin momente grele.De cat timp e divortat?Tu totusi spui ca sinteti de un an impreuna.. asa e?Ati vorbit vreodata despre voi, ca cuplu, ai aflat ce isi doreste de la tine?
Mihaela

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ponicid spune:



Daniela, mamica de Ana-Maria

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns cesaria spune:

Va multumesc ca sunteti alaturi de mine.Inseamna mult.
Vedeti voi,e destul de greu.Este,asa cum v-am mai spus, prima mea relatie.Din toate punctele de vedere.Intelegeti voi.
Nu este mai in varsta cu mine prea mult.Are 31.A divortat acum aproape 4 ani.Nu este genul de relatie dragoste fulgeratoare.Am zis hai sa incercam sa ne cunoastem si vedem,pe masura ce trece timpul, daca ne potrivim sau nu.Si am constatat(cred ca si el la fel),pe masura ce relatia noastra evolueaza, dragostea este mai mare,ne descoperim mai mult si e mai...placut.Insa descoperim si partile mai putin placute.
Da,am invatat acum,dupa ceva timp, sa-i spun cand ceva ma deranjeaza pe loc sau in primul moment favorabil, ca sa nu mai faca si alta data(de fapt si el mi-a spus sa-i atrag atentia, ca nu e perfect si ca incearca sa nu mai repete si a doua oara aceeasi greseala).
Sigur,am vorbit de viitorul nostru.Iti vine sa crezi ca ma vede langa el multi ani de acum incolo?De fapt el vede extrem de serios relatia noastra.Nu am ce sa-i reprosez din acest punct de vedere.Nu e nici pe departe genul de barbat care sa fuga de responsabilitati.Fapt demonstrat si de prima casnicie.Divortul a avut mai multe cauze, printre care una ar fi fost fatul ca ea gasise pe altcineva.Oricum, am inteles de la prieteni apropiati lui ca a suferit enorm si de atunci s-a schimbat un pic.E mult mai transant in relatii si mai dur.De aceea ma gandesc eu ca ii trebuie timp sa isi deschida sufletul,ca e bine totusi sa am rabdare.Rabdare nu am in alte privinte si in alte situatii,care ma depasesc uneori si ma macina.O sa vi le povestesc,poate o parere in plus ma va ajuta sa nu iau decizii gresite.Caci ma macina rau si e greu sa nu a liniste sufleteasca.
imi place tare mult sa stau de vorba cu voi


Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns n/a spune:

Daca el considera relatia serioasa,atunci chiar e bine.Si daca te vede pe tine ,cea care ii va fi alaturi mult timp , e si mai bine.Faptul ca el te-a rugat sa-i spui cand te deranjeaza ceva in comportamentul lui, inseamna ca ii pasa si poate intr-adevar nu vrea sa te raneasca.Vorbiti mult unul cu celalalt.E foarte important.Multa fericire iti doresc, Cesaria.
Mihaela

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns cotofana2002 spune:

Salut tuturor celor care alcatuiesc marea familie!
Dati-mi voie sa fac si eu parte din lumea voastra!
Ma numesc Roxana si sunt mamica unui scump baietel,pe nume Andrei, de 2 ani si o luna.
Urmaresc cu interes si o deosebita placere mesajele voastre ,care m-au incantat si m-au determinat sa ma alatur si eu voua.
Asa ca incurajati-ma!
Va multumesc.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns cesaria spune:

multumesc Mihaela,esti o scumpa.
Stiu,el e minunat din multe puncte de vedere,de aceea am trecut peste anumite "iesiri".Dar cateodata e foarte greu.Mai exista ceva care ma doare.Are o foarte buna amica.Sotia unui foarte buna prieten(au si un copil).Ideea este ca...e foarte apropiat de aceasta femeie.Se cunosc de multi ani si el(cel putin asa am inteles eu),dupa ce a divortat,a incercat sa-si gaseasca echilibrul si implicit un umar pe care sa planga.Asa a ajuns foarte apropiat de aceasta amica.Ea locuieste foarte aproape de el(eu stau in celalalt capat al orasului,nu locuim impreuna deocamdata datorita finantelor).Inainte de a ma cunoaste pe mine erau f.f.f. apropiati.Tipa ii cerea sfatul inclusiv in privinta relatiei ei.Cred ca stiti amicitiile de acest gen.
Ei bine,mie imi povestise de ea,etc.Si eu am crezut exact ce mi-a spus el.Chiar aveam de gand sa ma imprietenesc cu ea,de ce nu?Il cunostea mai bine decat mine(se cunosc de peste 7 ani),ma gandeam ca nu aveam decat de castigat dintr-o astfel de apropiere. Insa realitatea este alta...si am aflat-o curand.Inca de la primele inalniri cu tipa respectiva m observat ca se purta ca o femeie geloasa, nu ca o amica adevarata.Practic tot incerca sa imi demonstreze ca intre ei ar fi mai mult,ca au atatea in comun.Suntem femei si stim modalitatile astea "subtile" de a demonstra ceva,nu?(gen:ma lipesc de el,ma sprijin de el,etc)
Am avut discutii cu el pe aceasta tema si a zis ca nu e nimic si nici nu va fi intre ei ceva. Dar eu continui sa observ ca ea,cand ne mai intalnim, tot imi da de inteles ca il place,etc...Plus ca intre ei exista o familaritate alarmanta.Si nu e vorba doar de acea gelozie ca in vata lui eu sunt prioritatea acuma.
Daca el i-ar da de inteles clar sa o lase mai moale,ar fi altceva.Insa...orgoliul lui e prioritar si daca ea ii "gadila"orgoliul,de ce nu?In sfarsit,au fost multe lucruri care m-au ranit din acest punct de vedere.Si reactia lui m-a durut enorm.Dar am trecut mai departe in speranta ca,in timp,va face ceva.
Daca ati sti cat ma doare asta...




Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Aliada spune:

Cesaria,Roxana,bine ati venit!
Cesaria,o relatie se construieste in timp este drept dar,merge mult mai usor daca amandoi puneti umarul.Zici ca el vede serios relatia voastra si ca te vede multi ani langa el.Pai in felul in care ai grija de orgoliul lui si-l cocolosesti,te cred si eu ca-i convine.Nu te agata de faptul ca e prima relatie serioasa si il mai si iubesti,vei suferi mult daca nu-ti schimbi putin atitudinea.Citeste povestea lui Cherry si ai sa vezi ca lucrurile nespuse pe fata si la timp pot creea ziduri de netrecut si de aici despartirea cu mari suferinte.Tu nu esti raspunzatoare pentru esecul lui in casnicie si procedeaza extrem de egoist.O relatie ca sa mearga nu are nevoie de schelete in dulap!Tu trebuie sa fii iubirea vietii lui asa cum el este pentru tine.Pune putin egoism macar in relatia asta ca altfel vei ajunge calcata in picioare.Nu-ti fie frica ca o sa-l pierzi daca-ti revendici cat de cat din drepturi.Revendica-le cu glas tare si raspicat si daca el renunta la tine ,apoi sa stii ca n-a fost sa fie .Oricum mai devreme sau mai tarziu se va ajunge acolo daca mergi in felul asta.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns n/a spune:

Curios ce spui tu acum.Dar e totusi sotia unui foarte bun prieten.El ce spune de sotia lui care manifesta un interes sporit fatza de iubitul tau? El nu vede ? Ce spune de "intelegerea " asta dintre ei? Este de acord?Poate iti faci tu prea multe griji , poate ca ei sint intr-adevar buni prieteni si atat , si poate ea nu te place pe tine.
Mihaela

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns n/a spune:

Cesaria, Aliada are mare dreptate.Sint si eu de aceeasi parere.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns cotofana2002 spune:

Multumesc pentru urarea de bun venit, Aliada si numai bine pentru Cezarina!

Mergi la inceput