bebe si obiectul de "iubit"

Raspunsuri - Pagina 3

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns sirimie spune:

vladut are "paturica cu luna" pe care o iubeste si ii e dor de ea

Va dorim sa cresteti mari si frumosi!

Simona & Vladut (27 februarie 2005) & Monica (23 aprilie 2009)

Am blog si poze in album
Diferenta intre cum este si cum ar trebui sa fie

Andrei are nevoie de ajutor: http://andrei.seek-on.com/ro
Despre Andrei

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns adra_bell spune:

Un Pocoyo si o Miffy din plus, a inceput sa-i ceara in pat cam pe la un an si 8 luni.

adra_bell si Eva-Elena (14 nov 2007)
about Eva

secolul XX la subiectiv


Inseamna si asta ceva dar nimeni nu intelege ce

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns marianebuna spune:

Citat:
citat din mesajul lui conchita

dar stie cineva daca NU e ok ca nu apare? nu gasesc pe unde sa citesc despre asta. sonia mea are chestia cu parul meu, de cand s-a nascut se infasura in el si cand a mai crescut adormea imbratisandu-l. m-am tuns acum juma de an ca nu mai rezistam, dar tot cu mana in chica mea adoarme. pe scurt, eu sunt obiectul ei de atasament, nu le are cu ursuleti si paturele si minuni. e ceva aiurea? adica ar trebui sa o ajut sa se ataseze de fro jucarie???

nimic

E ok, copiii sunt diferiti... nu trebuie musai sa treaca prin asta.
Despre "obiectul de tranzitie" a scris D. Winnicott (i s-au publicat cateva volume in romana la editura trei, eu zic ca sunt interesante de citit pentru a intelege mai multe despre dezvoltare psihica a copilului mic)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ancutzathree spune:

alex isi pune o masinutza cu el la nani si pe mine in bratze si intodeauna a adormit cu mainile in parul meu care ii place sa fie rece

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns mina spune:

Matei a avut la un moment dat o galerie de prieteni...imi pare rau ca nu am facut poze ca era ca-n filmele de comedie. Dormea la noi in pat, si in fiecare seara era tot o parlamentare si o dezbatere : ce prieteni pot dormi cu noi? Se oprea cam la 10 animale de plus, printre care si o saracie de broasca pe care daca apasai facea oac!. Evident ca in fiecare noapte se intorcea unu dintre noi peste batracian si ...OAC! Nu, plodu nu se trezea, doar adultii.

Perioada gradinii zoologice a venit si a trecut, dupa aceea a ramas si el, ca omu normal, atasat de suzeta si pernuta. De suzeta am scapat la 4 ani (a aruncat-o cu manutza lui, conform promisiunii, in lac, si nici ca a mai cerut-o). Cu pernuta "s-a racit" treptat. CHiar fara sa ne dam noi seama am realizat ca nu mai trebuie sa o luam cu noi in deplasare.

Acum n-are obiecte de atasament. Nu mi-am pus problema daca e normal sau anormal sa nu aibe, dar cred ca e ok, adica e un copil echilibrat, nu manifesta atasament excesiv fata de unul din parinti....Nici eu nici taica-sau n-am avut animalute sau obiecte de iubit.

Deci, Conchita, e ok ca n-are. Sau cel putin psi'ologu nostru asa zice si pana acu n-a gresit in privinta plodului. Si al meu inca mai adoarme cu unul dintre noi langa el (preferabil eu), dar m-am tot gandit ca n-o sta cu noi toata viata, merita mometnul de tandrete de seara, nu?

Mina si
Matei-Costin, sensu'lu'viata lu'mami si tati
din:09.09.2004

www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=57655" target="_blank">cronicile vizigotului
Some people dream of success...while others wake up and work hard at it

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns roli25 spune:

Citat:
citat din mesajul lui anca81

Fi-mea are un doudou, un ursulet pe nume Paco . S-a atasat de la inceput de el, oriunde mergem si trebuie sa ramanem peste noapte sau daca avem vreun drum mai lung de facut - Paco e prezent. Ii suge labutele si se freaca cu ele la ochi cand ii este somn. Acum are 1 an si o luna si cred ca Paco va fi prezent in patutul ei mult timp de acum inainte, la cat de mult il iubeste. Intr-o vreme ne era frica sa nu-l pierdem si i-am mai luat 3 doudou-uri pe post de inlocuitor insa nu le-a acceptat, le arunca din patut. Il spalam dimineata, la trezire, se usuca pe balcon la soare vara sau pe calorifer, pana la somnul de pranz trebuie sa fie in patut la locul lui. Paco rulz

Anca & Carla (13.08.2008)
Carla la 1 an
Carla la mare


Phiii, ce veste proasta! Ursuletul celui mic e de fapt un doudou si ma gandeam si eu sa-i mai iau vreo 2 de inlocuit...zici ca nu merge?. Asta e o problema. Ca paturica celui mare am taiat-o in 4 si astfel nu avem o problema cu uitatul daca merge la bunici sau cu spalatul. Dar ce ma fac cu doudou-l celui mic? Si eu la fel, abia abia reusesc sa-l spal... de nenumarate ori a trebuit sa i-l dau ud, ca nu doarme cu nici un chip fara el.

Roli mami de Andrei (16 ianuarie 2008) si Marc (9 iunie 2006)

www.flickr.com/photos/14037522@N04/sets/72157603790736786/" target="_blank">ANDREI
www.flickr.com/photos/14037522@N04/sets/72157603794082565/" target="_blank">MARC
www.flickr.com/photos/14037522@N04/2472556291/in/set-72157604930822343/" target="_blank">VACANTELE NOASTRE IN 4
BAIETII MEI IUBITI



Se zice ca doua lucruri sunt infinite pe lumea asta: universul si prostia umana. În privinta universului, eu înca mai am unele îndoieli. (A.Einstein)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns conchita spune:

Maria si Mina, multumesc frumos pentru lamuriri, o sa caut si autorul indicat. am citit pe net despre semnificatia obiectului astuia de tranzitie, dar nu despre lipsa lui, n-am gasit nimic. incepusem sa-mi fac griji, toti copilasii pe care ii cunoastem au cate-o matza, un ursulet, etc, numai sonia nu...intrasem la banuieli ca o avea vreo problema cu atasamentul in general.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Sabina spune:

Sofia nu a avut si nu are. Si nici Gh.



Zero toleranta pentru lipsa de toleranta fata de un copil!


Sabina, Sofia Galagia si bb Gheo

Cea mai lungă cale este calea care duce de la urechi la inimă.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Ady80 spune:

La noi, obiectul de iubit e un prosop. Si fetita cea mare (3,5 ani) si cea mica (11 luni), dorm cu cate un prosop sub cap, la nas, in brate. Nu au preferinta de prosop, prosop sa fie. Am cateva prosoape care le folosesc in scopul asta, si astfel le pot spala in voie. Avantajul nostru e ca daca cumva uitam prosopul acasa, pot sa le dau orice alt prosop, ca nu e nici o problema.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns khrisu spune:

Fi-miu a avut o perioada cand dadea in "patima" asta (cand eram eu leguma din motive de sarcina toxica si mai apoi cand a venit pe lume sora-sa). Si anume, isi lua una din paturele, suzeta in gura, ma cauta si ma tragea in pat..in semn ca voia sa doarma. (numai la momentul de somn)

Fii-mea nu are nici un obiect de care s-a atasat.

Pomenea cineva de Donald Woods Winnicott ...

"c. Donald Woods Winnicott sau despre psihanaliza obiectului tranzitional

Pediatru, cu licenta in biologie si medicina, Winnicott intreprinde o analiza indelungata, initial cu James Strachey si ulterior cu Joan Riviere, adepta a kleinismului. Psihanalist de adulti si copii, se spune ca ar fi consultat mai mult de saizeci de mii de pacienti: sugari, copii, parinti si bunici. A inceput prin a fi kleinian, a continuat propiindu-se de teoria si practica Annei Freud, pentru ca, pe parcursul carierei sale, sa isi elaboreze un sistem propriu de gandire si cercetare clinica. Winnicott obisnuia sa afirme ca nu exista copii, ci doar mama purtand in brate copilul. Cuplul mama-copil este indisolubil, avand o experienta de viata comuna. Eul copilului se va forma treptat, detasandu-se de mama dupa o suficienta perioada de dependenta, de maternaj, in care copilul si mama sunt indispensabili unul celuilalt. Orice perturbare in psihismul sau fizicul mamei, a cuplului, a vietii afecteaza si copilul, devenind sursa nevrozelor si psihozelor. Winnicott pare a pune accent pe pulsiunea libidinala, lasand deoparte agresivitatea, pe care nu o considera in nici un caz primara, ci dobandita ulterior, prin frustrari afective succesive.
Tot ceea ce contribuie la diada mama-copil sta la baza formarii sinelui (self) copilului, care poate deveni autentic sau fals. Pentru Winnicott, psihoza nu este esecul eului, ci al mediului, a capacitatii de maternaj a mamei, a capacitatii de holding (mentinere) si de containing (contine) a copilului. Copilul ajunge sa-si stapaneasca propriul eu atunci cand detine capacitatea de solitudine (sa stie sa faca ceea ce este util pentru el) si de a fi singur (sa poata fi singur fara a se crede parasit, pierdut, izolat), dar pentru aceasta este necesara o „mama suficient de buna”.
Winnicott isi desfasoara terapiile pe copii conform principiilor sale teoretice: analistul trebuie sa aiba capacitatea de continere, sa fie tolerant, sa confere spatiu tranzitional pentru ca pacientul (copilul) sa se poata desprinde, dobandind adevaratul sau self. Inventeaza si o tehnica de desen: squiggle – bazat pe ideea de spatiu tranzitional si manipularea obiectului, prin care schimbul de linii trasate de analist si de copil, succesiv, devine un locus intermediar prin care delimitarea dintre realitatea psihica si cea exterioara este mediata, si astfel mai usor tolerata.
In lucrarea Joc si realitate, adauga noi concepte teoriei sale: relatie primara, prima posesie, utilizarea (manipularea) obiectului, non-eu, aria tranzitionala de experienta, obiect tranzitional. Prima posesie si aria intermediara se situeaza intre subiectiv si ceea ce este perceput ca obiectiv. Fenomenele tranzitionale (sugerea degetului, adormirea cu pernuta in brate sau cu o jucarie etc) sunt un mod de aparare impotriva angoasei de separatie (angoasa de tip depresiv). Obiectul tranzitional este orice intra in posesia copilului, de care se ataseaza asa cum a fost primar atasat de mama: ursulet, papusa, colt de patura etc. Este obiectul rasfatat, consolator, care inlocuieste sanul matern, dar indirect, tinand loc de obiect intern, dar care nu se afla niciodata sub control magic (ca cel intern) sau in afara controlului (ca mama). Jocul nu are doar functie ludica, expresiva, de investitie, ci permite trecerea de la un spatiu la altul.
Prin urmare, Winnicott nu foloseste concepte teoretice pure, ci teoretizeaza practica sa cu copiii, incercand sa conserve „jocul” (fenomenul si spatiul tranzitional), sa stabileasca relatii reciproce, reflectari tip oglinda. El prefera erosul thanatosul, iubirea urii, mama tatalui, jocul si nu drama. Departe de parintele psihanalizei, Winnicott creaza tot o psihanaliza, chiar daca neglijeaza fantasmele scenei primitive, sexualitatea parentala, importanta legii, a oedipului. El ne apropie mai mult de pre-oedipianitate, etapa in care relatiile obiectale sunt in raport cu imagoul matern.

"


Articolul intreg aici www.cabinetpsy.ro/psihanaliza-copilului-si-adolescentului/psihanaliza-copilului-si-adolescentului/primul-articol.html" target="_blank">http://www.cabinetpsy.ro/psihanaliza-copilului-si-adolescentului/psihanaliza-copilului-si-adolescentului/primul-articol.html

KHRISU mamik de baietel si fetita

Mergi la inceput