comportamentul unui baietel de 3 ani

Qamar spune:

nici eu nu cred ca e cazul de psiholog
la noi cea mai mare problema este -din punctul meu de vedere, ofcors- ca ea se plictiseste sau nu are rabdare nici sa manance; adica se pune la masa, ia o gura, apoi e dusa, se catara pe undeva, face ceva.....si nu a pus pe ea nici macar un gram intr-un an de zile, in conditiile in care nu are paraziti sau alte probleme

so, desi eu sunt genul care nu impune nimic, nu forteaza copilul --- in ultimul timp am incercat sa o determin sa ramana la masa macar 5-7 minute, pentru ca o vad ca ii e foame...Am inceput sa ii explic de unde vine energia, ca are nevoie de mancare, etc...si sunt zile in care chiar am succes si mananca 1/8 din farfurie inainte sa gaseasca ceva mai interesant :-))

dar cum spunea si kariguld, viata mi s-a schimbat complet nu neaparat cand era bebe ci acum de cand e mai mare...Nu iesim decat in locurile in care stiu ca va avea ocupatie si se va simti bine si ea, si asta e ok...Calatorim si noi f mult, in masina are filmulete, jocuri, gradinita -alea 4 ore pe zi- o mai tineau ocupata inainte de vacanta..


mai vin, mai ziceti

---

www.bebelissimo.com/" target="_blank">*Bebelissimo*

AYSHA 2 spune:

da Noe si eu la fel, mai ziceti, mai ziceti Dar Cum faci cu filmuletele in masina ? exista ceva specuial pentru copii sau iei laptopul cu tine ?

in august plecam in concediu si deja imi fac probleme: unde ma cazez (asta, dupa parerea mea e o alta probleme a turismului romanesc, ca-i munte sau mare : ii doare in cot da familiile cu copii, astia sunt niste chinuiti sau trebuie sa isi chinuie copiii: nu tu meniu pt copii la restaurant, nu tu locuri de joaca, nu tu domnisoare care sa ii supravegheze, coordoneze)cum fac, cum dreg, unde ma oprwesc pe drum cum fac cu mancarea etc


pt ca e si asta o probleme la drum, ii dau sa manace, ne oprim undeva, dar nu poate sta locului sa manace linistit, alearga ( asta e ritmul lui de deplasare, fuga)pun mana inckusiv pe rotile masinii de ex. si tb sa il spal pe maini de n spe ori

AYSHA 2 spune:

multumesc, kariguld, chiar mi-ai deschis o perspectiva psihologica de abordare

Adriana mica spune:

Aysha, nu am spus ca ar fi cazul sa mergeti la psiholog. Nu sunt nici pe departe in masura sa fac o astfel de evaluare; ti-am facut doar recomandarea de a te gandi la posibilitatea asta, daca cumva ai vreo indoiala si vrei o parere de specialist, pt linistea ta.

In ceea ce priveste concediile (si nu numai), noi ne-am schimbat obiceiurile, de cand il avem pe Dudu. Altfel spus, evitam sa facem lucruri care ii provoaca in vreun fel disconfort. De exemplu, nu mergem prea des cu prietenii la terasa, pt ca asta i-ar pune cu siguranta rabdarea la incercare. Dar atunci cand mergem, suntem pregatiti sa mai alergam dupa el, sa incercam sa ii gasim si lui ceva interesant de facut (sa il includem in discutii, sa ne jucam cu vreo jucarie). De regula insa, preferam ca activitatile pe care le facem sa fie distractive si pt el.

Apoi subscriu la cele spuse de Kariguld, faptul ca sunt situatii cand trebuie sa ai o atitudine ferma, mai ales atunci cand este o problema de securitate. De exemplu, poate sa se loveasca in magazin cu un borcan care nu sta bine pe raft, sau intr-un minut de neatentie sa iasa nesupraveheat in parcare (a fost recent un caz la Oradea). In cazul nostru, desi a fost greu la inceput, am reusit sa il facem pe Dudu sa inteleaga faptul ca, exceptand situatiile mentionate de mine (cand este musai sa asculte de adultul care il insoteste), in rest are libertatea sa exploreze fara nici o grija. Oricum suntem la un pas in spatele lui, nici nu ma astept ca la varsta asta sa il pot lasa nesupravegheat.

Sper ca nu te-am suparat cu nimic din cele spuse de mine; incerc sa iti povestesc din experienta noastra, pt ca si noi am avut acum un an o perioada de tatonari si incercari in ceea ce priveste comportamentul copilului. Eu nu reuseam sa fiu intotdeauna ferma pe pozitii, iar sotul reactiona impulsiv, ridicand vocea. La ambele metode, Dudu a reactionat negativ, asa incat am avut o discutie cu sotul si am decis sa incercam sa ne schimbam amandoi atitudinea. Reactia copilului a fost peste asteptari, inca de la primele incercari.

Adriana, mami de Tudor alias 'Dudu'(26sept2006)

Uite ce mare am crescut...
www.totsites.com/tot/tudorandrei" target="_blank">Povestea merge mai departe...

AYSHA 2 spune:

Adriana mica, bineinteles ca nu m-am suparat, eu credeam ca te referie la ceva anume, concret, care necesita consult de specialitate, de aceea te-am rugat sa fii mai specifica
doar nu am deschis subiectul ca sa imi spuneti doar ce imi place mie, in acet caz rezultatul ar fi zero

kariguld spune:

in Ro, cand mergeam undeva sau pentru doua trei zile, pregateam mancare de acasa pentru drum, era dificil sa-i hranesc in masina sau la restaurant, opream undeva la loc liber, sau la restaurant si vorbeam cu ei...ma intrebau toate cele, le bagam in gura si le raspundeam in acelasi timp. mai greu, dar nu imposibil. concediile in afara, erau o adevarata oaza de binecuvantare...nu se uita nimeni stramb daca copilul sta pe jos la restaurant sau daca umbla printre mese sau daca vb tare. exista locuri de joaca unde pot fi hraniti...exista personal care-i supravegheaza ca sa poti manca si tu parintele.

Noe, ai mei n-au stat la masa cap-coada sa manance decat de pe la 7, 8 ani...

Bazar pt Mihaita

VREAU SA NU MAI FIU DIFERIT! MIHAITA

Unii oameni au petrecut o viata intreaga si au adunat averi facand lucruri firesti, nefiresc de bine!

AYSHA 2 spune:

ca sa va spun drept, singuta metoda pe care o cred viabila in rezilvarea problemei cu tavalitul pe jos si urletele in public este ignorarea lui

in Romania, acest lucru este imposibil, pt ca se uita toti ca la urs, li se citeste pe fata mila pt "comportamentul deviant" al copilului tau iar unii mai si intervin si dau "lectii pretioase de educatie" credeti-ma, oricat de batzos ai fi, nu rezisti, eu cel putin nu

diana_jors spune:

Aysha, nu am inteles din mesajul tau daca reuseste sa se concentreze cateodata, sau niciodata. Cunosc o fetita cu ADHD, si tocmai asta era problema ei - nu se putea concentra decat foarte putin - cateva secunde; nu se juca decat foarte putin cu o jucarie, sarea foarte repede de la un lucru la altul etc. Acum are 8 ani, face tratament de vreo 4 ani, si a terminat clasa 1 fara probleme. Sugestia mea: sa il urmaresti in timp cum se concentreaza, nu neaparat hiperactivitatea ar fi o problema, ci concentrarea/atentia.

Diana de Alex (23 aprilie 2007)

sirimie spune:

cind face asa trebuie sa il iei in brate, strins lipit de tine, si sa ii vorbesti calm. in felul asta el intelege ca tu vrei sa fie linistit chiar daca nu ii satisfaci cererea pentru care se tavaleste pe jos.

asa scrie prin carti. vladut al meu nu a facut niciodata crize de genul asta.

Va dorim sa cresteti mari si frumosi!

Simona & Vladut (27 februarie 2005) & Monica (23 aprilie 2009)

Am blog si poze in album

Andrei are nevoie de ajutor: http://andrei.seek-on.com/ro
Despre Andrei

AYSHA 2 spune:

diana, tocmai asta nu imi este f clar cat timp se poate concentra un copil al varsta lui? un sfert de ora, o jumatate o ora ?

am vazut la fat trak kids ca copiii de vartsa lui se schima tematica la o jumatate de ora tocmai pt ca se plictisesc, nu ii poti tine atenti mai mult

chiar asa, cei care sunt deja la gradi la 3 ani, cum se procedeaza acolo ? cat timp[ ii tine pe scaunele ? cat timp le poate capta atentia o educatoare ?

daca are de ex. un joc de cuburi in fata, nu aseaza toate piesele, doar cateva dupa care rastoarna tot ce a construit si rade
asta e valabil cu jucariile lui, la un cabinet medical, unde rau jucarii noi, nu sa- dezlipit de ele, dar nu pot sa precizez daca s-a jucat doar cu una ci cu mai muulte nici nu cred ca este relevant