Dilema Mos Craciun

kariguld spune:

marius...mi-ai amintit de vremurile copilariei. tata ne citea povesti in serile de Craciun, ne mai citea si alta data....nu numai atunci!

eu am crezut putina vreme in mosul...ca am descoperit repede care era mosul de fapt..asa am fost eu, mai cercetatoare!
ai mei copii si-au taiat macaroana singuri, in cl 1, i-au tras barba mosului si au inceput sa rada si sa strige:"tu nu esti mos craciun!!! te cunoastem noi...!" (era prietenul invatatoarei...)
dar continua sa scrie scrisorele, sa ma intrebe cand vine, cu ce se imbraca anul asta...craciunul are o magie ... ceva mirific, care te face sa te simti asa bine, confortabil...abia astept!




Kari

addinel spune:

mie imi place sa cred in mosul. stiu ca nu exista unul care sa bata la usa si sa scoata daruri din sac, dar... mos craciun exista! e bucuria din suflet, e luminitele din brad si mirosul de coji de portocale uscate de pe calorifer, e amintirea tuturor craciunurilor de pana acum, e gandul bun. e sentimentul acela special de Craciun. el ne aduna pe toti, prezenti sau nu, laolalta. eu, desi trecuta de mult de varsta copilariei, iubesc craciunul si pe mosul.

fetita mea e inca micuta - 1 an si 4 luni. sper din suflet sa reusesc sa o fac sa creada in mos craciun asa cum cred si eu. nu un mos care bate la usa, ci unul care se suie noaptea pe o scara de matase pana la geamul casei naostre si sufla usor armonie si dragoste. bine, si cadouri. nu stiu inca toata povestea mosului asa cum as vrea sa i-o spun fetitei mele, dar am sa ma gandesc serios la asta. mai am timp, anul acesta sigur nu va intelge, dar pana la craciunul de anul viitor trebuie sa am povestea gata :).

mama lu' maria

Ajutati-o pe Sonia!

sanziana72 spune:

Cand aveam vreo 9 ani fratele meu mai mare mi-a spus ca nu exista Mos Craciun. M-am suparat foarte tare si nu am vrut sa il cred. Atunci s-a incapatanat sa imi dovedeasca si ne-am apucat sa cautam unde au ascuns parintii cadourile. Le-am gasit cu greu, dar a fost una dintre cele mai mari dezamagiri din viata mea.

Eu si acum cred in Mosi, in toti. Asta e alegerea mea.
Chiar daca stiam inca de la gradinita ca mosul de acolo nu e mosul (i-am vazut cerceii) si nici nu putea sa fie, pentru ca era unul la gradinita si unul la scoala unchiului... Aceia erau doar actori sau ajutoare care il ascultau pe el, dar Mosul exista si era ceva magic pe care nu il puteai vedea.

In schimb, fetita mea de la 3 ani stie ca mosul care a fost acasa nu e mosul, l-a recunoscut pe cel care purta costumul, plus ca au avut unul si la gradinita, unul si la serviciu... Ea e mai pragmatica decat mine. Dar asta nu inseamna ca nu asteapta cu nerabdare sa vina.

Eu nu cred ca ar trebui sa ii spuneti ca Mosul nu exista. Daca ceilalti copii nu mai cred, e pierderea lor. Motive sa il ironizeze se vor gasi totdeauna, trebuie doar sa invete sa nu renunte la visele lui din cauza parerilor celorlalti (iar asta cred ca e o lectie de viata foarte importanta).

Cand ii voi spune fiicei mele adevarul despre Mos ? Poate la adolescenta, cand va incepe si ea sa faca cadouri. Dar nu ii voi spune niciodata "Mosul nu exista", pentru ca e un neadevar. Mosul nu exista poate ca persoana, dar el exista in sufletele si traditiile noastre.

Si apoi, cine imi poate demonstra ca Mosul nu exista cu adevarat ?




"We can do no great things - only small things with great love." ("Nu putem face lucruri mari – doar lucruri mici cu multa dragoste.")Mother Teresa (1910 - 1997)

pisigri spune:

Mai important decit existenta fizica a Mosului, "valabila" sa spunem la virste fragede ale copilului, cind acesta nu este atent la detalii si (poate) nu se va prinde ca e vorba doar de un costum (uneori extrem de prost realizat), este spiritul Craciunului, care trebuie sa le fie insuflat. La un moment dat ajungi la o virsta la care nu te mai straduiesti sa ramii treaz noaptea ca sa il surprinzi pe Mosul, ci te bucuri de tot Craciunul, de familia reunita, de colindele cintate la usa bunicilor etc.

Mie una dintre bunici mi-a spus de faptul ca mama si tata sint mosul, si la fel, sint suparata pe ea si acum ca a facut asta.
Poate si mai urit de atit a fost in clasa I, cind am inceput sa pregatim serbarea de Craciun, si invatatoarea ne-a aruncat la un moment dat din virful buzelor la un sfirsit de zi, ca spera ca nu ne asteptam la prostii cu mos craciun, ca sintem mari de-acuma....

cred ca la un moment dat orice copil se prinde singur ca Mos Craciun care se opreste in toate casele din lume intr-o singura noapte nu exista - nu exista mosul din filmele americane. Nu e nevoie sa dai cu bita in sufletelul lor si sa le spui verde-n fata ca-s mari si ar trebui sa renunte la asemenea prostii. Inteleg mai multe decit ne imaginam/asteptam noi....si ce mare va fi surpriza cind juniorul pe care il credeati "pacalit" inca un an, va va fi pregatit sub brad un cadou...

if you can't say something nice, then don't say it at all

ni-na spune:

Avem noroc ca pe la 4 ani a vazut un actor de la teatru cu barba si parul alb adevarate,asa ca oricat de nereusite au fost urmatoarele copii,Mosul adevarat este intiparit in memoria lui.Acum,la aproape opt ani cred ca este si putin materialism,daca inceteaza a crede...adio cadouri...

BeLucci spune:

Daca ma uit la ce au postat ceilalti am vazut ca doar au suferit cand au aflat ca nu este de fapt Mos Craciun. Si atunci de ce?Eu nu-mi voi invata copii cu ideea ca exista Mos Craciun. Prefer sa le spun ca Domnul Isus le-a dat la mami putere sa lucreze ca sa le poata face cadouri. Ca Domnul Isus ne trimite zapada, El a facut anotimpurile si tot ce exista. Sunt convinsa ca asa nu vor fi dezamagiti niciodata. Nici eu nu am crescut cu ideea ca exista M Craciun, si chiar nu am suferit deloc. Daca ma va intreba ce-i cu M.Craciun din magazine, o sa-i spun ca oamenii isi doresc sa creada in cineva. Si ca isi creaza mituri care vor sa-i faca fericiti, dar doar ii intristeaza mai tarziu.

Nu vreau sa va stric bucuria care o aveti voi pt Mos Craciun, dar de ce dam cu piciorul adevaratei valori? Adica Isus este sarbatorit de noi romanii de craciun! Eu prefer sa-i cresc in spiritul asta! Isus este sarbatoritul Craciunului nu Mos Craciun.
Sper ca nu v-am taiat eu macaroana!

szivarvany spune:

N-as schimba cu nimic magia asta.
Sa o vad pe fi`mea cum asteapta, cum se mira, se bucura, rade si striga de bucurie cand gaseste ghetele pline in geam sau bradul impodobit si cadourile sub el
Si nici pregatelnita mea ca totul sa iasa perfect, ca planurile a si b sa functioneze orice ar fi
Si sunt pregatita pt cum va fi mai incolo ... cand crestem reusim sa cadorisim si noi si vom si noi "Craciunite" ce vom imparti cadouri, ca trauma aflarii adevarului sa nu fie asa de mare si sa ne bucurm in continuare de tot ce inseamna Craciun, MosNicolae

Eu, la vremea aia, am aflat de la colege ca nu e chiar adevarata faza cu Moshu` si am stat sa`i prind pe ai mei cand pun cadourile si am fost foarte incantata ca i-am prins; mi-au explicat ca bucurie mai mare ca a darui nu exista pe lume



Daria & GIULIA(2004 08 16)

andacos spune:

Eu sunt de acord cu tot ce ai scris tu acolo,dar te intreb ce raspuns ii vei da copilului tau cind te va intreba de ce la el nu vine Mos Craciun ca si la ceilaltzi copii,mai ales ca Moc Craciun e atit de comercial in ziua de astazi ca isi face aparitzia de prin noiembrie inclusiv la tv!

Ce vei face cind la gradinitza de ex.va veni Mos Craciun dupa serbare?Ca nu stiu daca e cel mai nimerit ca totzi sa primeasca daruri iar copilul tau sa nu primeasca nimic de la "mos Craciun"!

Si ce te faci daca mai tirziu,tzi se va reprosa ca l-ai distrus pe Mos Craciun?

Sunt tot felul de intrebari care n-au nimic de-a face cu felul cum itz cresti sau edci tu copii!Dar incearca sa-tzi raspunzi la ele!

E dureros cind afli ca Mos Craciun e doar un mit,asta cam corespunde cred cu sfirsitul inocentzei copilariei!

Dana

Anuska spune:

Am vazut candva un film, ceva cu un proces cu Mos Craciun..... avocatul apararii a adus ca proba o bacnota de 1 dolar pe care scria: "In God We Trust" si a spus doar atat: nici Dzeu nu exista si totusi credem in El, ba chiar o recunoastem si in scris!
Am sa las fetele sa creada cat vor dori ele, iar daca ma vor intreba voi spune ca noi sarbatorim Craciunul, iubirea, adunarea intregii familii, bucuria de a darui si de a primi cadouri, iar Mosul e doar imaginea care le aduna la un loc, asa cum iepurasul e simbolul Pastelui!
E frumos sa fi copil..... si ce daca mami si tati aduc cadouri? Un prilej in plus de bucurie!


*********************************

Poze cu familionu'

Povestea nasterii Anei 17.03.2000
Povestea nasterii Teodorei(bb2) 8.10.2004

ladyJ spune:

Off,m-a lovit melancolia...

Tin minte cum il asteptam pe mosu pana la ora 12 noaptea,ma faceam ca dorm ca sa-l vad venind..

Adormeam in fundin varful patului

La ora 6 cel tarziu,dimineata, ma trezeam brusc cu acea fericire,nerabdare alergam la brad.Acea curiozitate nu am mai avut-o niciodata,acel sentiment de fericire cand deschideam usa si vedeam cadourile

Apoi trezeam toata casa ca sa le arat ce mi-a adus mie Mosul...asta dupa ce deschideam si cadourile fratilor .Le rapeam astfel placerea descoperirii
(strigam hei,tu ai primit un trenulet,tu ai primit aia si aia...)

Copiii trebuie sa afle singuri,sa vina de la sine.Asa am patit si eu..pur si simplu am inteles intr-o zi....