Copiii dezradacinatilor fara familii extinse efect
Raspunsuri - Pagina 3
CriPOD spune:
Hai sa pun lucrurile intr-o alta perspectiva... pentru cele cu copii mai mici. Ca roadele se pot evalua si mai tarziu, nu's imediate.
Ce vreau sa spun... Noi, adultii, avem un trecut, o cultura, niste valori inoculate de societatea din care plecam, care fac parte din bagajelul nostru. Majoritatea raman cu bagajelul asta. Pentru astia, copilul creste in noua societate, un pic confuz de discordantele intre parinti si restu'. Oricat de cool is parintii si se adapteaza din mers, nu-i posibil sa isi iasa din tipare chiar de tot. Conflictele care apar din diferenta intre parinti si "comunitatea" noua se tin sub control destul de usor pana la perioada adolescentei. Atunci insa e criza de identitate si cine n-a avut familie extinsa sau comunitate pe aceeasi lungime de unda, sa-si cumepere de urgenta. 
Uite eu recunosc ca fiu-miu ma face "weird" si prin comparatie cu media sunt "not cool" adesea. Pt niste chestii care pt societatea de unde venim sunt chestii elementare. Ca vrem sau nu, e un conflict care afecteaza "copilul". Si e in plus la celelalte probleme ale adolescentei. Asta-i o alta fata a aceeasi monede. Nici nu stiu daca ma intelegeti (as putea zice ca mai vorbim noi mai incolo ), da' sper ca nu.
blackpanterro, din cate te-am citit pe web, voi deja sunteti intr-o "comunitate", nu? Sotul tau e intre ai lui oricum, nu se pune. Iar daca plecati in state sa-mi zici si mie cum e cu thanksgivings dinners pe-acolo si cu chestiile de familie.
Corina, fie-mea era si mai mica decat a ta cand a venit, are prietene, nu-i asta vorba. E altceva.
miau, tu ai si frati/surori?
Dana, sa stii ca si copiii nascuti afara tot au aceasta lipsa. Copilul canadian sau german, etc au familii extinse. Relatiile dintre ei sunt complet diferite decat ale noastre, dar exista.
Common sense is not so common... [Voltaire] DJ
CriPOD spune:
quote:
Originally posted by miau-miau
teoretic e frumos sa ai multe rude cu care sa fii in relatii apropiate, sa ai casa deschisa, dar practic majoritatea celor pe care-i cunosc sint in relatii proaste cu macar o parte din rude. invidii, mosteniri, ala s-a'ncurcat cu sora nevestei, chestii din astea. competitie care copil e mai destept, care mai frumos, ce a ajuns fiecare in viata, care are casa mai mare si masina mai tare.
Uite ca iar ne uitam la problema din perspectiva noastra, a adultilor, nu a copiilor.
Common sense is not so common... [Voltaire] DJ
miau-miau spune:
quote:
,
Uite ca iar ne uitam la problema din perspectiva noastra, a adultilor, nu a copiilor.
pai aia de nu te simpatizeaza pe tine nu-ti simpatizeaza nici offspringshii
OK, ai dreptate acum ca ma gindesc, si mie mi-era ciuda ca pe vremea gradinitei era grandparent day si la noi nu avea cine sa mearga. si toti erau bucurosi si se imbratisau cu bunicii numa' copilul meu era singur cuc.
nu am de niciunele, nici surori, nici frati, dar ma mai alin la gindul ca daca as fi avut, cu siguranta nu m-ar fi placut, asa acra cum sint. asa ca mai bine fara.
CriPOD spune:
quote:quote:
Originally posted by miau-miauquote:
, care are casa mai mare si masina mai tare.
Uite ca iar ne uitam la problema din perspectiva noastra, a adultilor, nu a copiilor.
pai aia de nu te simpatizeaza pe tine nu-ti simpatizeaza nici offspringshii
'ai mey ca ai mei n-au fost chiar asa marlani
Stiu ca sunt si care se bat, da' astia aveau niste maniere
Edit si io, miau: atunci mai bine asa
Common sense is not so common... [Voltaire] DJ
mihaela_s spune:
Wow ce ii mai invidiam eu pe vremea cand eram copil pe cei care aveau frati, verisori, matusi, bunici si intindeau masa mare la tzara cand se adunau cu totii de sarbatori! Uite eu am devenit un adult crescut fara comunitatea largita a familiei. Nu stiu daca e cazul sa detailez, dar nu am decat un verisor primar pe care il vedeam in cel mai fericit caz anual, acum e plecat in Canada de 3 ani si de atunci nu l-am mai vazut. Si atat! Familia mea a fost mereu mama, tata si sora mea. Matusa care venea in vacante(singura) si nasii mei pe care ii vizitam destul de des. Fara copii in jur cu care sa ma joc.
Nu stiu cum se face dar si sotul meu a crescut cam la fel. El are o familie mare dar treptat s-a departat de ei inca din adolescenta asa ca a crescut cam in acelasi stil ca mine. Mama, tata si fratele...
Nu stiu la ce te ajuta relatarea mea, eu nu simt lipsa rudelor aici, cu exceptia mamei mele care vine o data la 4-5 luni. Fetele mele nu au verisori(doar Diana, are din partea tatalui ei dar oricum ii vedea rar). Mi-as fi dorit ca macar ele sa aiba in copilarie ce n-am avut eu, dar se pare ca nu va fi asa...Nici ele nu simt lipsa rudelor, nu au de cine sa intrebe...e trist dar adevarat.
Iti inteleg intrebarile, framantarile...eu nu am cunoscut partea "plina" a paharului asa ca nu am cum sa imi exprim o parere. Doar sa subliniez ca daca nu ai cunoscut ceva nu ai cum sa-i simti lipsa. Se poate ca revederile astea de "o vara" sa fie doar ca o furtuna intr-un pahar. Cu certitidine ar putea spune insa cei/cele care au trecut deja prin asta...
vorbe de copil...
Hobby
ruxij spune:
quote:
Originally posted by miau-miau
teoretic e frumos sa ai multe rude cu care sa fii in relatii apropiate, sa ai casa deschisa, dar practic majoritatea celor pe care-i cunosc sint in relatii proaste cu macar o parte din rude. invidii, mosteniri, ala s-a'ncurcat cu sora nevestei, chestii din astea. competitie care copil e mai destept, care mai frumos, ce a ajuns fiecare in viata, care are casa mai mare si masina mai tare.
Si eu zic la fel.
Siminaf spune:
Ah, ma bucur ca nu sint sigura ciudatenie care nu simte lipsa unei familii extinse. Nici cind eram la parinti acasa nu eram "extinsi". Iar copiii urmeaza si ei exemplul parintilor, daca noi nu plingem sau oftam dupa rudele din Ro, atunci nici nu or sa plinga/ofteze. Asta nu inseamna ca nu ne uitam foarte des la poze trimise de ei, ca nu vorbim pe internet, deci se cunosc destul de bine si cred ca asa ar si trebui. Iar fiindca era vorba de fapt despre "satul care sa creasca copilul", aici nu avem o astfel de comunitate, cum nici in Ro nu aveam. Doar prieteni, dar nu din acei care sa-ti dea buzna in casa cind ti-e lumea mai draga - slava Domnului, pot sa zic.
Happy_in_TO spune:
hahahahha... cind eram si eu naiva... am zis sa imi aduc aici tot familionul... Si am adus soacra, socrul cu nevasta lui noua, cumnata si cumnatelul, toti sponsorizati de mine. Sa aiba copiii mei familie mare, sa creasca in familie...
Pe naiba! Uite ca sint patru ani de cind nu m-au sunat sa ma intrebe de sanatate, daca sint ok, daca fetele mele au ce le trebuie sau daca am nevoie de ajutor! Tot singura ma descurc, intre prieteni si vecini. Iar ei sint la citiva km de mine!
Am aici o matusa cu care ma inteleg, un unchi si bunica mea care imi adora fetele, atit! Si imi ajunge!
meems spune:
Raspund in calitate de "copil dezradacinat" care a simtit lipsa familiei extinse de la bun inceput. E-adevarat ca eram deja la varsta adolescentei cand am venit in State, si pe deasupra am avut norocul de-a creste intr-o atmosfera armonioasa si fericita, cu bunici, verisori, unchi si matusi plini de dragoste cu care am avut dintotdeauna relatii extraordinare. Deci am gustat din plin entuziasmul "satului in care creste copilul" si implicit mi-a lipsit acest entuziasm in fiecare zi in care eram departe de cei dragi. In timp lipsa s-a mai ameliorat, si datorita trecerii anilor, cat si datorita faptului ca am un grup frumos de prietene ft apropiate (toate romance) care umplu acum parte din vidul sufletesc. Insa, in calitate de "copil dezradacinat", afirm cu tarie ca nimic nu se compara cu vacantele petrecute acasa, la radacini, inconjurata de bunici, verisori, matusi si unchi...
Siminaf spune:
Intr-adevar, vacantele petrecute acasa (sau ma rog, prin imprejurimi) cu copiii mei sint cele mai frumoase. 