*Colectia aniversara de toamna-iarna 2005* (178)
Raspunsuri - Pagina 3
ioana_77 spune:
Ca sa mai inseninez putin atmosfera aici, sa va spun ce sarbatori minunate am avut, in adevaratul sens al cuvantului.
Craciunul a fost deosebit din doua motive: unul, ca avem doi pui acasa, doi, ca Maria a constientizat perfect momentul si s-a bucurat din plin de brad, de cadouri, de atentia celor din jur.
AM avut casa plina din a doua zi de craciun, au fost bunicii, nasii copiilor, prieteni dragi de departe pe care nu i-am vazut de doi ani. Tati a stat si el cu noi o saptamana intreaga, ce mai, a fost super!
In seara de revelion am plecat vreo 3 ore la niste amici, care au casa cu piscina interioara, George a facut baie si a baut sampanie in piscina Eu am fost stresata la maxim, ca eram oarecum pe coclauri inzapezite si nu stiam in ce conditii putea iesi cu masina in caz de urgenta - respectiv daca se intampla ceva acasa. Nu m-am relaxat deloc, in schimb am recuperat peste doua zile cand am revenit in acelasi loc si am facut si eu baie +sauna. Au stat ai mei cu copiii acasa.
Pe 30 s-a nascut prima noastra finuta, Ioana.
AM fost la dermato, Stefan cica ar vea o dermatita seboreica, are o piele mai sensibila. Mi-a dat ceva tratament, de l-am facut fresh pt botez, vad ca din nou fata se umple cu bubite. Trebuie sa mai revenim la control, am sa cer si eu mai multe detalii legate de boala asta.
Maria (29.11.2005), Stefan (31.10.2007) si Ioana
www.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=1ea9815662d7c2a948441b&skin_id=0&utm_source=otm&utm_medium=text_url" target="_blank">1 an
Decembrie
Botez Stefan
madau spune:
Ioana foarte elegant Stefanut la botez, am vazut ca avea si papion...cavaler nu gluma. Despre Mariuca ce sa zic...superbissima cum o stiam, a crescut, e leita taticul ei Sa va traiasca finuta cea mica, sa fie sanatoasa!
Joy eu o sa te cert, stiu ca nu de asta ai nevoie, dar nu stiu cat o sa mai rezisti daca continui tot asa. Pune piciorul in prag, fii puternica, Vlad te simte ca esti slaba si te manipuleaza cum vrea el. Trebuie sa gasesti undeva inauntrul tau o farama de putere...incearca sa te organizezi si cred ca va fi mai bine. Stabileste-ti eventual cate o zi in care sa faci anumite lucruri...de ex, luni - spalat, marti-cumparaturi, miercuri-gatit, joi-curatenie, vineri-relaxare cu copii....altfel nu vei apuca sa faci nimic ca lumea...stiu cum e, si eu am avut o perioada foarte nasoala, dar am aplicat treaba asta si sa stii cam am constatat ca-mi ramane foarte mult timp si ptr mine, si tabieturile mele...si ptr copil..casa arata si ea ok...inainte cand incercam sa fac din toate cate putin nu reuseam sa fac nimic ca lumea, si asta ma demoraliza si mai rau. Implica-l pe Vlad in trebuile casnice, in cresterea celui mic...esti si tu OM, nu esti masina.
De Noki stie cineva ceva, a venit din strainataturi?
Madau si Alexia Miruna (15 dec 2005)
www.flickr.com/photos/madau/collections/72157600567493374/" target="_blank">poze pana la 1 an, www.flickr.com/photos/madau/collections/72157600567398541/" target="_blank">de la 1 la 2 ani, www.flickr.com/photos/madau/sets/72157603478525150/" target="_blank">PARTY 2 ANISORI
www.geocities.com/nov_dec_2005/povesti2005.htm#madau" target="_blank">povestea nasterii Mirunei
www.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=1b04435806e76a5905bfb2&skin_id=4&utm_source=otm&utm_medium=text_url" target="_blank">filmulet aniversar
filmuletze poznase www.dropshots.com/madau" target="_blank">1 si www.dropshots.com/Miruna" target="_blank">2
Morgano spune:
Am vorbit cu Tania si i-am transmis inca o data urarile voastre de sanatate si gandurile bune, va multumeste din suflet.
Stefan e mai bine, inca la reanimare, spera sa il mute azi in salon.
Convulsia atipica pt ca s-a manifestat prin letargie si restul fenomenelor groaznice (stop cardio-respirator) s-au datorat febrei crescute brusc de la o faringo-laringita.... e ceva lung si nu am retinut exact. Esentiala pt viata lui Che a fost reactia mamei Taniei, care a reactionat prompt si a stiut sa-l resusciteze, altfel....
Important este ca a vorbit cu ei, asa somnolent cum era a dovedit clar ca nu are nicio urmare de niciun fel, se vor mai face investigatii, e sub supraveghere si pe maini fte bune si atente.
In continuare tinem pumnii si asteptam vesti tot mai bune.
Eu inca gandesc cum sa-i raspund la Joy, pt ca imi vine s-o cert, s-o imbratisez, si nu o pot sustine decat prin vorbe - pe care nu le gasesc inca potrivite, de la distanta asta.
Si despre noi am sa scriu azi sau maine - cand spre disperarea mea trebuie sa-mi reiau programul la birou de 9 ore si ma doare cumplit ruperea de Iris care inca nu are nici 3 luni si de Ana cu care am avut momente deosebite in lunile astea.
Ripley, mami de Ana Ecaterina (10.11.2005) si Iris Maria (10.10.2007)
crissy77 spune:
Ioana, sa va traiasca micutul crestin. Bag seama ca ati optat pt aceeasi nasi ca si pt Maria (nu-mi mai aduc aminte daca si Maria a avut tot 2 perechi de nasi, dar pe nasa cu ochii albastri nu am uitat-o).
Cristina & Elise-Stefania
Morgano spune:
Pe scurt, ca tot io preiau stafeta la postat:
Joy draga mea, undeva, fara sa te superi - te rog - pe mine, vina principala e a ta, pt ca nu stii/reusesti sa te organizezi si calmezi. Femeia este stalpul de echilibru la unei familii. Femeia mama, sotie, nora.... Tu trebuie sa gasesti acel echilibru care va contrabalansa tensiunea din casa... eu cred ca asta e principalul motiv a tot ceea ce se intampla la voi. Tu esti o mamica devotata, cam singura (si din pacate Cristi iar a kkt steagul fugind pe la job si mai si recunoscand asta) in tot ce vrei sa faci si prea stresata. Tot acest stres, neintelegerile si tensiunile dintre tine, Cristi, soacra, se rasfrang asupra intregii amtosfere din casa si familia voastra si direct asupra copiilor. Cel mic doar percepe stresul si tensiunea si reactioneaza ca atare, insa Vlad a inceput sa se prinda si va face zile fripte pe buna dreptate. El e clar un copil sensibil, fte dornic de afectiune, mamos, tatos si caruia i s-a jucat in struna la nesfarsit. Luati atitudine, nu se rezolva peste noapte, lasa-l sa urle dupa metoda graduala... da-i naibii de vecini si de guri sparte de prin zona ca nu ei va conduc existenta.
In fiecare familie sunt momente grele, insa la voi astea primeaza, fericirea si linistea tin 15 minute, intre 2 somnuri sau cand e Vlad cooperant. Normalul e ca problemele zilnice sa dureze 15 min si restul sa fie la valori normale.
Te rog nu ma detesta ca scriu toate astea, insa eu iti spun prin prisma unei mamici de 2 copii (da, recunosc, sunt fte cumintele ambele, daca scot unele crize si tampenii ale Anei, firesti pt varsta ei) care mai si lucreaza, care are o casa de 200mp in care e vesnic de munca, un sot care vine la 7-8 obosit insa de atunci e stapanul fetelor....
Faceti un efort si luati o bona, sau du-l pe Vlad la cresa, asa nu puteti continua. Nu-l duceti la tara, e iarna, e frig, acolo sunt conditiile mizere pe care le-ai descris. Solutia nu se afla in despartirea voastra pe bucatele, ci in reunirea voastra ca familie de oameni care va iubiti si munciti sa fie totul bine.
Ripley, mami de Ana Ecaterina (10.11.2005) si Iris Maria (10.10.2007)
Morgano spune:
Si tot io
Ziua mea ca mama:
la 7.30 - 8 incepe fashaitul la Iris, se freaca prin pat, isi suge pumnii, i-e clar foame, dupa 10 ore de somn. O aude Ana, care incepe: lapte vreau.... mamiiii... lapte bea fata
Ne ridicam care e mai fresh, si le hranim pe fete. Cel care cica mai "leneveste" schimba una din fete, da prosop, servetel... etc
Ana mai "citeste" ceva, Iris in principiu adoarme la loc cam in juma de ora.
La 9 vine bona Anei - e minunata, efectiv o iubesc, am avut un noroc chior.
Marius e deja in birou, indif ce zi a sapt. este.
La mine incep sa sune clientii, si ma gandesc pana la al-5-lea apel dc raspund sau nu, dupa care incepe nebunia: carnea pe foc, legumele de curatat pe masa, galeata de spalat pe jos in hol, Iris trebuie sa pape iar, clientii sun sa intrebe dc am terminat, o sun pe mama care poate veni sau nu, pt ca sunt acasa pregatesc pranzul Anei, strecor ciorba, vad ca e spre 1 si Iris nu a iesit, ma bucur ca e frig pt ca nu am timp sa o scot, intind o tura de 20 de perechi sosete negre, intre timp ma suna de la notar ca am translatare....
Ma imbrac asa transpirata cu bucuria ca merg si fac bani si mai apuc la cumparaturi: o laie - contractul a cazut, clientii se cearta 3 ore, mama suna sa intrebe cand ajung, e 5 fara ceva si bona pleaca... mancarea nu e gata, masina e din nou plina de rufe de spalat, Marius e ocupat si nu-mi raspunde la telefon... Ana se trezeste si vrea diverse nebuniii, fix la ora aia trebe sa pape Iris, ma lupt cu Ana care sa-i dea de mancare.... scoatem plastelina, lego, papusile, trusa de doctor, cartile.... si cica ne jucam :))
Vine tati pe la 7-8, o imbraca pe Ana si merge dupa paine, apa, o bere sau un vin pe care speram sa le si bem.... e fix spre 20.30 cand incepem baitele si balamucul de seara: Iris e fericita insa Ana urla ca vrea si ea in cadita, face ca toate animalele si arunca in cadita de la bucati de faianta la sapun, bureti din bucatarie, fura crema de fundic si ne alearga prin toata casa, isi pune scutecul curat al Irisucai in cap, apoi se arunca efectiv in apa in care a facut Iris baie... ca la tara fac baie una dupa alta ca altfel nu merge.... noroc cu dushul ulterior.
Apoi Ana vrea :pap a amica a pat... adica pap la mami in pat, da pe plapuma (putintel e drept), Marius ii da la Iris, intre timp eu curat cada, pun cina pt tati, fac ordine la jucarii.... imi desfac eventual o bere din care nu apuc sa beau ca ma cer fetele :)
E drept, la 21.30 e liniste, ordine, disciplina :)) Ana mai striga dupa diverse - tot mai putine pt ca nu le primeste, Iris se aude in aparat cum suge pumnii si in final descopera degetul si cade in somn extaziat... e deja 22 si mie nu mai mi-e foame de oboseala, mai am acte de tradus... ma apuca 3 dimineata, apoi nu pot dormi si se face iarasi 7
Epilatul se face cu lama, pensatul intre 2 spalaturi pe mana, am mainile crapate si sangereaza de la alergia mea la frig si detergent, nu ma mai vopsesc pe par de 2 ani, am fost la coafor s-o tund pe Ana si asa m-am aranjat si eu pe urmatoarele 6 luni, aprind o tigara si se fumeaza singura pt ca nu apuc sa trag din ea, imi fac o cafea sio sigur striga Ana ca a facut caca.... unghiile mele sunt taiate pana in care in orele de somn de pranz ale fetelor...
DAR SUNT FERICITA, sincer!!!
Asta e epopeea unei zile linistite, insa sunt fericita de fiecare data cand le privesc pe fete, cad imi vad sotul cum le adora si cum ma ajuta, cand am o zi in care nu am de gatit si fur si eu clipele frumoase in 4.... si de fapt nu ma plang deloc, decat de prea multa oboseala si prea putin timp pentru mine.
Edit: undeva in toate grijile si muncile zilnice am un sot care ma ajuta cat poate, care se implica activ in viata de familie, care stie si simte sa aduca o floare, care imi cumpara cand poate tot ce imi doresc, care ma cearta ca sunt prea obosita si prea perfectionista, care mi-a smuls efectiv cablul de la laptop si m-a obligat sa ma culc, care imi face seara un sandwich cum numai el stie face, un ceai bun cu miere si lamaie, care ma tine in brate aproape in fiecare seara si care atunci cand e plecat ne face sa il simtim langa noi, ma sustine mereu si asta ne intregeste ca familie.
Ripley, mami de Ana Ecaterina (10.11.2005) si Iris Maria (10.10.2007)
Morgano spune:
Iarasi, eu si pt Joy special:
Nu am scris tot ce am scris ca sa te ranesc, ci pentru ca asa este la noi si pentru ca recitind ce am scris mi-am dat seama ca e greu, e fte greu.... tati m-a certat pt postarea asta, insa ne-am dat seama ca un program fix al fetelor rezolva multe din probleme. In mare e asa:
8 lapte Iris si Ana
11 Ana ou, sandwich.... etc si plimbare
11.30 lapte Iris
13.30 Ana supa si felul 2 intre timp lapte Iris
la 14.15 cel tarziu domr ambele
la 17.30 Iris lapte, Ana fructe, cozonac, iaurt.... o las sa alaga
la 21 ambele cineaza, Iris lapte,Ana ce-i fac eu... de la simplu sandwich cu branza la spaghete, sau ce avem si e usor
Adevarul e ca sunt extrem de norocoasa, am 2 fete cuminti si cooperante, si sunt momente grele cu Ana, insa singura isi revine la normal si o iubeste pe Iri-suca, asa ii zice la nebunie. Sa nu cumva sa dea Iris putin lapte pe afara ca vine si ma cearata si ia servetel si o sterge la gurita, si o trage de manuta printe gratiile patului..... dimineata e si traditie: aduce mama iris a patu meu, vine iri-suca la upat la mine, da?Au fost certuri intre noi adultii, nu de fata cu fetele, insa s-a mai luat si hazbandu la plecat de acasa sa se racoreasca... de drept ca biroul lui e la demisol, insa am stiut sa fac fata, am invatat in ani: la inceput il stresam pe toate telefoanele, apoi nu l-am mai sunat, apoi ma blocat usa si l-am lasat in frig la racoare, si acum nu mai pleaca.... poate si pentru ca o singura data am plecat si eu si m-am plimbat pe strazi vreo 3 ore, murea de frgi si foame... asa ca am comandat 3 pizza, le-am luat si am venit acasa :)))
O singura cearta, de fapt un schimb de replici dure a avut loc de fata cu Ana si a reactionat fte urat, a urlat juma de ora dupa, a plans... a fost atat de traumatizata si socata incat ne abtinem chiar si cu mare greu sa repetam scena.
Ripley, mami de Ana Ecaterina (10.11.2005) si Iris Maria (10.10.2007)
tania-z spune:
5 ianuarie - ziua in care copilul meu..... a ramas in viata!
nu cred ca voi putea vreodata descrie ce furtuni au cutreierat ieri in sufletul meu! groaznicele cuvinte "il pierdem, il pierdem!"... telefonul de la mama, care a facut cerul sa mi se prabuseasca in cap - "vino repede, copilul are o criza, nu respira si nu se ma misca"... masina mea care nu mergea mai repede, semafoarele care nu se mai faceau verzi....chipul lui Stefan, pierdut...
mi-am dat seama cat de aproape e granita cu "a nu mai fii", nu vreau sa fiu macabra, dar toti doctorii mi-au raspuns ca, daca mama nu ar fi fost langa el si nu l-ar fi resuscitat, Stefan nu si-ar mai fi revenit. Dumnezeu a avut insa grija de noi, a facut ca ea sa fie langa el, sa il vada in momentul in care privirea i se fixase de tavan si devenise carpa. A fost o chestiune de secunde, dupa ce a inceput sa se albastreasca la fata (buzele se facusera vinete), a suflat in el de peste 20 de ori, in acelasi timp facandu-i masaj cardiac, sa-i porneasca inimioara. Eu eram pe drum, cu Anna impachetata in landou si nu stiam daca-l mai prind in viata. Nu cred ca am mai vazut nicio masina pe sosea, dar am scapat din cursa nebuna fara a pati nimic.
Ce s-a intamplat? In data de 2 ianuarie eu am avut un debut brusc de laringita, foarte urata, cu febra mare, frisoane, gat umflat si pierdere de voce. Prima frica: sa nu o dau copiilor! Ca urmare am sunat dr. de familie: o data, de 2 ori de...x ori, sa-mi spuna ce pot sa iau si sa-i vada si pe ei daca nu cumva au deja gatul rosu. Nu mi-a raspuns, mai mult, si-a inchis telefonul! Atunci l-am trimis pe Stefan la mama, pe data de 4 (pana atunci a fost mama bolnava - nu racita - si nu l-a putut lua), pentru a-l izola de mine. Ma gandeam ca Annei ii dau anticorpi prin lapte, dar pe el cum sa-l protejez? A fost ok, vesel, dansator, cum il stiti, fusese pe afara la zapada, ca in fiecare zi. Cand l-a dus mama la culcare m-a sunt ca i se pare ca arde si ca ii ia temperatura. Avea 39.1. I-a facut frectie cu otet de mere, impachetare si i-a dat Nurofen. La 10-15 minute dupa asta a avut loc convulsia. Cine s-ar fi asteptat? Stefan facuse si febra 40 la varste mai mici, fara probleme, dar acum...si cu tratament??
Diagnosticul pe care il stiu acum: sindrom meningeal pe fond de viroza (faringo-amigdo-laringita acuta)...cu o droaie de medicamente bagate pe perfuzii . M-a durut sufletul sa-l las singurel in spital (la reanimare nu e voie sa se interneze si apartinatori) dar mi-am repetat tot timpul ca fac ce e mai bine pentru el. N-as fi vrut sa il am acasa si sa se repete criza! Acum e tot acolo, cumintel, spun toata asistentele cu care vorbesc (nu ma indoiesc, ca ia Fenobarbital). Ma infrinez cu greu sa nu sun la fiecare 30 de minute. Abia astept sa-l strang in brate, plang intr-una, da, azi pot sa plang, ieri nu puteam, in niciun caz in fata lui! Totusi, chiar daca nu e cu mine, sunt fericita ca e bine si ca traieste! Credeti-ma nimic nu mai conteaza pentru mine acum ... decat sa-mi vad copiii ca respira si ca sunt sanatosi!
Va multumesc pentru gandurile bune si pentru mesaje. Sunt convinsa ca rugaciunile voastre au contat enorm!
lavi02 spune:
Tania
Mare noroc ati avut cu mama ta si e important ca s-a miscat foarte repede cu resuscitatul!
Doamne ajuta sa se faca bine Stefan cat mai repede si sa ramana fara urmari DF!
Ripley frumos raspunsul pt Joy, sunt de acord cu tine - cheia e la ea.
soanso spune:
Tania,sanatate infinita lui Che,ne rugam pt el si mii de ganduri bune,cu lacrimi in ochi am citit mesajul tau,sunt convinsa ca sanatatea copiilor si a familiei e cea mai importanta.mama ta a fost ingerul lui pazitor.
Ioana,ai doi copii minunati ,Stefan e un ingeras scump.
Joy,fetele ti-au dat sfaturi foarte bune ,eu doar atat indraznesc sa-ti spun,discuta cu sotul tau si spune-i ca nu face bine sa-si ingroape capul in munca precum strutul in nisip pt a scapa de responsabilitati,ar fi bine sa inteleaga ca tu si copii tai au nevioede el, sa te ajute,sa se implice in viata de familie chiar si pt 2-3 ore seara ,sa inteleaga ca ti-e greu cu doi copii mici fara nici un ajutor.eu iti urez multa putere .
lavi,sanatate tatalui tau .
anda,ce face nik,cum e cu buzica?
noki,cum a fost la Viena,abia astept sa ne pove cum a fost ,a aratat la tv imagini si instantaneu gandul mi-a "zburat" la tine"
leea,pe unde esti.ce face dragalasul de Tudor?
mada,Miruna e o scumpa,o adevarata printesa,poza cu coronita pe cap e de tablou.
Madutza,pozele voastre de la munte mi-au placut foarte mult ,in special una in care sunteti toti 3 ,Orlando a crescut mult ,e tare dragut.
Felicia,Ilinca cum e?
noi suntem bine,eu cu serv,masterul,azi -maine incep examenele,am noroc ca ies la 15,30 cand ajung acasa Sorana doarme ,socrela se descurca surprinzator de bine cu ia,din toamna o dau la gradi.nu am avansat deloc cu operatiunea "olita" ,in rest e cuminte si ii merge foarte bine de cand ii dau SEPTILIN,nu-mi vine sa cred ca nu a mai racit de o luna jumate de cand ii dau .
SOSO (20 dec 2005)