Despre integrarea rromilor
Raspunsuri - Pagina 20
livia spune:
aici nu e vorba de crezut...sa-ti spun ce este de fapt,ce ma deranjeaza:
-noi sa nu zicem nimic de ei,sa le dam ,sa-i periem, dar ei ???chiar asa nimic-nimic??? sa nu miste un deget ??? macar daca nu ar face NIMIC(atunci ar fi alta situatie)...dar fac ,ca sunt capabili!
-suntem egali zici,la fel de destepti zici(nu am nimic impotriva)dar de ce nu o arata si ei cumva,cat de putin???-sa ne prindem si noi astia mai saraci cu duhul ca fac si ei eforturi sau macar ca ar vrea sa fie ajutati,atunci am merge si noi mai departe cu actiunile noastre pro!nu crezi?
stii ca se mai zice: dragoste cu sila nu se poate?
ps:zicea cineva ca :de ce fortati/obligati sa mearga la scoala...Dar si noi am fost (vorbesc de generatia mea) si cred ca nu ne-a stricat scoala!!! Lor de ce le-ar dauna? Noi am indurat aceasta "nedreptate cu scoala" pe ei iar traumatiza!de ce ?Noi am fost obligati sa invatam rusa,ei nici in limba lor nu vor!
-cred ca singura solutie ca sa invete ar fi o operatie pe creier ca sa le bage invatatura direct si sa nu mai isi toceasca coatele pe banci atatia ani ,ca nu au rabdare dat fiind temperamentul lor vulcanic si nestatornic!
DACA AR DA REZULTATE O ASTFEL DE OPERATIE AS FI PRIMA CARE AR DONA BANI,CREDE-MA !!!
livia spune:
si ca sa nu zici ca am spus cu rautate ...cred ca multi ar apela la aceasta posibilitate daca ar exista...nu am mai pierde ani prin scoli si ne-am bucura mai mult de ce-i frumos in jurul nostru si nu ne-am mai plange ca nu avem timp si de alte activitati nobile!...
inaioana spune:
'Neamosco baro', noua elita a romilor din Romania
Impusi cu greu, stigmatizati la tot pasul, romii stiu sa-si reprezinte cu fala etnia. Cotidianul vi-i prezinta pe cei care sint cu adevarat vioara intii in rindul comunitatii rome.
Dincolo de liderii politici sau spirituali ai etniei, precum Madalin Voicu, Nicolae Paun sau Vasile Ionescu, nume impuse deja pe scena publica romaneasca, exista o elita roma despre care se vorbeste mult mai putin. Iviti dupa 1990, romii cu rost bine rinduit si integrati de minune in societatea romaneasca sint in continuare prezentati cu timiditate in mass-media. Cotidianul va prezinta crema unei elite care se contureaza tot mai mult. „In 1990 erau doar citeva persoane implicate in miscarea romilor si cu studii superioare. Acum sint mii de studenti si oameni care au terminat facultatea, specializati in toate domeniile“, descrie regele Cioaba tinara elita roma infiripata dupa revolutie.
O elita a romilor nu s-a inchegat pina dupa dezrobirea din 1856. Inainte, membrii etniei erau dependenti de stapinii lor, juridic si social. A fi „neamosco baro“ (de neam mare), „de matase“, explica antropologul rom Vasile Ionescu, tinea de un status atribuit aleatoriu, de care se bucurau vataful, bucatarul, lautarul, vizitiul sau „copiii «tigancuselor de la iatac», unele cu descendenta sau ascendenta princiara, cum ar fi mama domnitorului Razvan Voda“. Acum exista o elita traditionala si una moderna. Asa spune Delia Grigore, directorul asociatiei Amare Rromentza. Prima si-o impart „romii bogati, respectati, intelepti, mai in virsta“. Bulibasii, regele si imparatul nu lipsesc din ea. A doua inglobeaza lideri politici, profesori, medici, avocati, oameni de cultura si sportivi. Elita traditionala este de cind sint romii, cea moderna s-a infiripat la noi in interbelicul strapuns de nasterea organizatiilor de emancipare a etniei, activismul fiind continuat si in plin comunism. Romii de elita de acum sint in mare parte ONG-isti care apara drepturile etniei lor, spune Nicolae Paun, singurul parlamentar rom.
Miscarea romilor a inceput insa inainte de revolutie, prin parcurile brasovene. La mijlocul anilor ’70 prindeau glas activist sociologii romi Nicolae Gheorghe si Vasile Burtea, care planuiau intilniri ferite intru binele etniei. „Discutam foarte putin. Ne intilneam la mine, la Brasov. Nicolae venea cu o damigeana goala si pleca cu ea plina cu apa. Si i s-a si zis: «Ce te tot cari, domnule, cu damigeana aia?». «Iau si eu palinca de la Brasov.» Si ieseam si discutam prin parc“, spune Vasile Burtea. Cei doi au dat viata si unui grup cu membri de acelasi singe, pusi in slujba etniei si raspinditi prin tara. La Sibiu era Ion Cioaba, viitorul rege. La Craiova se misca Valerica Stanescu, autorul „Legilor satrei“. Timisoara il avea pe Ioan Mirescu, instructor cultural si coregraf, Brasovul pe Vasile Burtea. Ginditorii romi se organizasera ca pe scheletul unui serviciu secret. „Nici nu ne cunosteam intre noi. Stabiliseram niste reguli. Fiecare sa stie pe unul de deasupra lui si pe doi de sub el. Nu faceam nimic rau pentru societate, dar era spaima aceea“, descrie Burtea.
In 1981, cei doi sociologi romi depling soarta etniei in tara prin doua scrisori trimise la Europa Libera, sub pseudonim, si de acolo chiar in revista franceza „L’alternative“. „Una a scris-o Nicolae Gheorghe, a doua eu, la diferenta de citeva saptamini. Cosmina Cosmin eram eu si el era Alexandru Danciu. L-am banuit ca el este, dar niciodata nu am avut curajul sa-l intreb. Scrisoarea mea a fost un raspuns la a lui“, descrie Vasile Burtea. „Am fost intotdeauna in fruntea generatiei mele. Si asta a deranjat“, spune cu tarie fostul militant rom. Burtea a fost sociolog la Trustul de Constructii din Brasov, apoi expert la Ministerul Muncii si subsecretar de stat la Oficiul National pentru Romi. In prezent este adjunct al Avocatului Poporului. De cealalta parte, Nicolae Gheorghe a infiintat Federatia Etnica a Romilor in 1992, apoi centrul pentru interventie sociala si studii Romani CRISS. In prezent, sociologul este consilier pe problemele coetnicilor in cadrul OSCE.
Recunoasterea in societate s-a petrecut adesea anevoios pentru cei mai numerosi romi, iar perceptiile negative i-au urmarit aproape mereu.
„Eram la master si lucram, in acelasi timp, la Muzeul Satului. Voiam sa lucrez pentru romi si i-am intrebat pe colegii mei unde pot gasi tigani la fel de destepti ca si mine“, isi aminteste fara modestie Delia Grigore, absolventa de Litere, momentul in care a ajuns sa-si asume etnia. Venita din Galati in Bucuresti, ea a locuit la inceput intr-un cartier de romi, dar in rindul unei familii cu pielea alba. Colegii de la Muzeul Satului au indrumat-o spre consilierul pentru romi din Ministerul Culturii, Vasile Ionescu, mai marele fundatiei Aven Amentza. „M-am dus la el si i-am spus ca sint tiganca si ca vreau sa fac un doctorat despre tigani.“ Ionescu i-a replicat insa taios ca nu lucreaza cu tigani, ci numai cu romi. „Nu-mi asumam pe-atunci cuvintul «rom». Apoi am invatat ca este cuvintul «rom» din limba romani si mi-l asum. Am invatat intre timp istorie, cultura si am vazut istoria negativa a cuvintului «tigan»“ (n.r. - termenul de „tigan“ sta sub stigmatul sclaviei). Delia Grigore a facut voluntariat timp de zece ani la Aven Amentza si a reinvatat sa fie roma. In opt ani, cit a stat la Muzeul Satului, a facut cercetari in slujba coetnicilor, dar a organizat si tirguri de meserii pentru ei. In 2000, cot la cot cu Vasile Ionescu, a fondat Asociatia Studentilor si Tinerilor Romi Antirasisti, animata de mitinguri si de marsuri.
Cinci ani mai tirziu, asociatia si-a insusit numele Amare Rromentza, cu Delia Grigore in frunte. Impreuna cu obiectivele de formare profesionala, incadrarea romilor pe piata muncii, educatie pentru identitate si cresterea stimei de sine, in opt judete din tara. La 35 de ani, Delia preda antropologie si folcloristica la Facultatea de Limbi Straine din Bucuresti, unde a dat piept cu discriminarea in nenumarate rinduri. „In general, eu merg imbracata traditional la scoala. Prima data m-a intrebat portarul: «Ce cauti aici?». Eu m-am pierdut, am spus ca am ore, insa studenta care era cu mine a zis: «Este profesoara noastra».“ Pe linga doua afise cu „Moarte tiganilor!“ lipite pe usa cabinetului, s-a trezit si cu intrebarea unui coleg de sorginte turca: „«Ce predai tu acolo, la folclor tiganesc? Nu cumva le dansezi din buric studentilor?». «Dansul din buric nu este rom», i-am raspuns, «ci este al dumneavoastra. Noi am preluat acest dans»“.
Articolul integral este dispoibil aici: http://www.cotidianul.ro/index.php?id=12525&art=32672&cHash=b825131e3c
Sursa: Cotidianul, 23 Iulie 2007
Autor: Ionut Dulamita
PS Nicolae Paun mi-a fost coleg de facultate, a terminat Stiinte Politice la SNSPA.
Ioana cu 
Serghei (2 mai 2006) si 
Katja (30 martie 2004)
pozici
inaioana spune:
Invizibil
de Valeriu Nicolae
[Prolog: "Imaginea romilor in presa romaneasca" si "Analiza cazului Craiova",
doua rapoarte de la Agentia de Monitorizare a Presei.]
Sunt tigan dar sunt unul invizibil.
Asa cum invizibil este "nasul" roman care vine in vagon si ii spune calatoarei din fata mea care s-a urcat fara supliment de viteza ca e mai ieftin sa ii dea lui ceva decat sa plateasca costul intreg.
Asa cum invizibila este vanzatoarea blonda cu ochi albastrii de la metro care ma lasa sa trec fara sa imi dea bilet si baga in buzunar banii pentru acesta.
La fel de invizibila ca si taximetristii romani tepari care ma fura de cate ori au ocazia si nu au niciodata rest.
Invizibilitatea merge mai departe pana la statul roman prin reprezentantii lui care autorizeaza acte la ministerul de externe si reprezentantii lui care autorizeaza acte la ministerul de externe si care fura zilnic cetatenul roman nereturnand banii platiti in plus desi sta scris la administratia financiara ca ar trebui sa o faca.
Invizibil este soferul roman care isi inseala patronul cu bonuri de benzina, patronul care la randului inseala statul, si statul care ne inseala pe noi toti.
Invizibili sunt copiii de la groapa de gunoi de la Mofleni care traiesc zilnic din gunoaie si sunt stalciti din bataie fie de politie fie de parinti beti si abuzivi.
Invizibila este si etnia mafiotilor craioveni din "Fratia" care desi romani sunt transformati in tigani de o mass medie incapabila sa vada ca pregateste retetare pentru genocid.
In Craiova din 50 de etnici romani pe care i-am intrebat despre conflictul de pe 17 Septembrie 50 mi-au spus ca a fost vorba de o bataie intre doua gasti de mafioti tigani.
"Tiganii nu fac altceva decat sa fure sau sa dea in cap. Romanul este cel mai muncitor om."
Asta am auzit-o in tren inainte cu cateva ore inainte de a parasi Romania. Cea care o spunea era o doamna linistita si in varsta care calatorea cu nepotelul ei de 5 ani si nu un membru al extremei drepte. Nu mi-a putut spune nici macar un singur incident personal pe care l-a avut cu tiganii dar spunea ca oricine poate vedea la televizor cat de rai sunt tiganii.
In 1994 in Craiova aparusera pe multe ziduri indemnul "Moarte tiganilor".
Singura intrebare e in cat timp reusim sa repetam ceea ce s-a intamplat in Kosovo?
Nu de alta dar mass media romana pune umarul serios la crearea tuturor conditiilor necesare uciderii in masa.
Ioana cu Serghei (2 mai 2006) si Katja (30 martie 2004)
pozici
Llaura spune:
quote:
Originally posted by inaioana
"Tiganii nu fac altceva decat sa fure sau sa dea in cap. Romanul este cel mai muncitor om."
Inaioana, nice try.
Mergi te rog si citeste la subiectul cu homosexualii; e motivul pt care dupa parerea mea unele cauze sunt pierdute, pt mult mult timp de aici inainte.
Ce nu inteleg eu e de ce romanul cu cat e mai muncitor, cu atat e mai lipsit de compasiune ("toleranta" e deja un cuvant uzat, atata l-am repetat ca si-a pierdut intelesul).
vdrag spune:
Am citit o parte din raspunsuri si sincera sa fiu am momente in care sunt de acord cu ceea ce se scrie, iar cateodata sunt complet revoltata si dezaprob cu tarie persoanele care vor sa fie indulgente. Subiectul este sensibil si cred ca ne depaseste, solutii nefiind gasite iar toleranta incepand sa scada din ce in ce mai mult. Personal cred ca s-a incercat tot ce se poate, iar democratia nu ne-a aratat decat adevarata fata a comunitatii rromilor. Lucrurile au fost scapate de sub control iar legea este slaba. Personal cred ca singura solutie de rezolvare a problemelor pe care rromii le produc este o lege clara si drastica, obligativitatea de integrare in societate prin diferite cursuri si absolvire a unei scoli. In ceea ce priveste problemele provocate de rromi in afara, cred ca colaborarea Romaniei cu fiecare stat care se confrunta cu probleme este esentiala. Eventual chiar realizarea unor evidente ale tuturor romilor cu probleme care odata ce sunt prinsi, expulzarea si interzicerea de intrare pe perioada nedeterminata sa fie pusa in practica fara drept de apel.
Natasa spune:
Daca regimul comunist nu a reusit sa-i faca sa mearga la scoala-desi se faceau presiuni mari, o stiu cu siguranta, atunci cu vorba buna nici atit nu vor vrea sa invete, sa intre in programe care in mintea lor nu fac decit sa le ingradeasca libertatea. Nu stiu care e solutia cu etnia asta, sint atit de diferiti de noi incit nu vom fi niciodata multumiti de comportamentul lor...
denizel spune:
quote:
Originally posted by livia
...hai sa incheiem ca vad totul acum fara rost...ce zici? ne atacam aiurea si nu rezolvam nimic!
-daca cei de sus nu misca(cu tot ce s-a intamplat in Italia...) noi nici atat!ce putere avem?
-pana la urma o sa iasa cumva...ca o fi bine ca o fi rau(nu ma refer doar la romani) ,suntem obisnuiti! oricum romanul(indiferent de origini)e descurcaret,nu?!
numai bine la TOTI !
livia
Livia, da' io nu ma atac, mey! Daca nu avem aceeasi parere inseamna ca trebuie sa incheiem?
In afara de asta, nu vad de ce ar trebui sa asteptam o decizie de sus. Schimbarea, daca dorim o schimbare, ar trebui sa inceapa cu noi, cu parerile noastre, cu atitudinea noastra fata de ei.
De sus ar trebui sa vina doar aplicarea f.f. severa a legii, pentru romii infractori.
In rest, ce sa asteptam sa ne vina de sus?
Comanda: iubiti-i acum! sau urati-i acum! ?
quote:
ps:zicea cineva ca :de ce fortati/obligati sa mearga la scoala...Dar si noi am fost (vorbesc de generatia mea) si cred ca nu ne-a stricat scoala!!! Lor de ce le-ar dauna? Noi am indurat aceasta "nedreptate cu scoala" pe ei iar traumatiza!de ce ?Noi am fost obligati sa invatam rusa,ei nici in limba lor nu vor!
Dar asta e foarte simplu! De ce? Fiindca trebuie sa treaca ceva timp pana cand, a alege scoala sa fie pt. ei o optiune care sa vina de la sine.
Cu riscul de a ma repeta...
Deci :-)), in timp ce unul dintre stra-stra-bunicii mei era avocat, stra-stra-bunicul lu' Ursaru Spania era rob.
In timp ce stra-bunicului meu ii semna Titu Maiorescu diploma de licenta, stra-bunicul lui Ursaru Spania tocmai fusese eliberat din robie si nu stia incotro sa o apuce.
Pe bune, aveti asteptari mari, nerealiste si in neconcordanta cu istoria.
Cam cum ati fi vrut voi?
Cumva asa?
1. eliberarea din robie
2. se strang laolalta ei, romii, si fac un plan: nene, un om invatat este un om puternic! hai, toata lumea sa dea iama in scoli si facultati!
3. valeu! Da' unde stam, fratilor?
5. vaaai, ce intrebare! Cum unde? Ne intocmim rapid neste casute din caramida, bine izolate
, pe pamanturile astea care ie a noastre din mosi-stramosi! 6., 7, 8,...80.000...dupa imaginatie si dupa cum il lasa inima pe fiecare.
Inaioana, multu' pentru articol!
livia spune:
-exact denizel...asta astept:legi foarte aspre pt.cine comite infractiuni si respectarea lor,atat!!!
-eu cred ca odata cu aplicarea legii egal pt.toti si rata infractionalitatii va scadea muuult,nu crezi?
-m-am referit ca inchei in sensul ca am scris ce am avut de scris ,mi-am spus parerea...
numai bine!
denizel spune:
quote:
Originally posted by livia
-eu cred ca odata cu aplicarea legii egal pt.toti si rata infractionalitatii va scadea muuult,nu crezi?
numai bine!
livia
ba da! Sigur ca si eu cred asta!