Fulguleti de noiembrie-decembrie 2006 (82)

dianocica spune:

mda..cred ca e ceva in aer...la masa de pranz a servit...1 lgt de legume. scandal. i lgt legume+iaurt. bleah. +orez(preferatul lui) bleahhhh. total 3 lgt. iu-piii

Impotriva bannarii aelitei
diana si david 03.12.06

---

Alaptatul Help-line. Pentru Sonia. Pentru Diana. Pentru Darius

a_deju spune:

quote:

---

Originally posted by ruxandra_sb

tema cu smantana:
- noi am primit unda verde (avem aproape 10,5 luni si 8,5 kg). Vom incepe cu 12%, apoi trecem pe 20%.

tema cu galbenusul de ou:
- Grigore papa 2-3 galbenusuri/sapt. Si carne in fiecare zi.


Are mama doi flacai.. Matei (5) si Grigore

www.petitieonline.ro/petitie/sustineti_bolnavii_de_cancer_care_au_fost_lasati_fara_tratament-p41000032.html" target="_blank">Sustineti bolnavii de cancer care au fost lasati fara tratament!

---

idem si la fel, doar ca smantana mananca de pe la 7 luni... in cele 2 sau 3 zile (mai rar 3, doar daca prin nush ce magie raman fara portioara de carne la congelator) cu ou nu ii dau si carne, adica oul (galbenusul) il amestec in piureul de legume la pranz. in rest, in fiecare zi carnita, prin rotatie - azi pui, maine vitel, poimaine ficat, si tot asa. mai nou, de ieri am bagat peste (file de salau, doar o bucatica mica pt inceput). iar doctorita ne-a dat liber si la ou si carne in aceeasi zi, adica vreo doua zile in care mananca galbenusul cu niste branzica, sau frecat cu un pic unt si intins pe paine la mic-dejun, si portia de piure cu carne la pranz, insa nu in zilele in care mananca si ficat (adica ficatul si galbenusul sa nu se suprapuna in aceeasi zi). panba acum ciorbita lichida (deci cam de consistenta ciorbei pe care o mancam noi) nu i-am dat, pt ca nu aveam nicio sansa sa mai contina ceva lingurita pana ajungea la el in gura.. insa ideea cu crutoanele mi se pare foarte ok, deci o sa incercam si treaba aceasta (cu legumele maruntite cu furculita, ca a inceput sa accepte si chestii ne-pasate).

laura, poti sa incerci si niste oscillo la dani, nu are ce rau sa-i faca. eu de azi am inceput, 1 fiola pe saptamana, dizolvata in 30 ml de suc (putin incalzit, ca altfel nicio sansa sa se dizolve grauntele..), si continui asa pana termin toata cutia, in fiecare vineri (sper sa nu uit :) ).

Deea, mami de Eric (15.12.2006)

www.helpsonia.com/" target="_blank">pentru sosonica

---

"outside of a dog, a book is man's best friend (..'coz inside of a dog it's too damn dark to read..)"

Mirona spune:

salutam dintisorul flore- BRAVO ei!!!

Laura - sanatate lui Florin s pupam pe ginerica sa nu ia raceala de la ta-su.
Bebinuta - faina poza aia la bara - super!

Nici noi nu papam ficat. Am avut o tentativa - a esuat - de aunci nu am mai incercat. Papam zilnic legume cu carne, preferam vitel - deci din asta mai des - in rest pui, peste si ou. Oul nu i-l dau la regula - cand am oua de casa ii dau si 2-3 pe saptamana ... alteori se potriveste doar unul pe saptamana.

noi - bagaje - plecam la OR pentru un w/e prelungit. Dispar o vreme ... - nu ca nu ati fi fost deja obisnuite.

v-am pupacit

---

Miro

mamaana spune:

mi-am facut cafeaua si am venit sa va citesc minunatelor
v-ati facut vreodata cafea fara apa?? eu am incercat ieri dimineata si nu a iesit - dupa vreo 10 minute de ne-auzit nimic de la filtru mi-am dat seama...

mami, fatima, multumim pentru retete
Dia multumim pentru 'retetele de ingrasare' (chiar asa le-am salvat)
dianocica sa fiti fericiti in trei si sa fiti patru (sau cinci) atunci cand va doriti voi
apropos de asta cu doritul, nu stiu daca v-am spus, dar noi i-am cerut voie lui Tudor sa-i facem un fratior sau o surioara; dupa ce si-a dat acceptul, a doua zi de dimineata, primul lucru care m-a intrebat a fost: ati facut?? iar acum imi zice: mama, ti-am cerut UN FRATE si tu mi-ai dat DOUA SURORI!!

fetele inca dorm (cred) ca nu se aude vorba din camera lor - Isabelle se trezeste pe le 3-4 sa manance, iar Stephanie pe la 6:30-7; masa de dimineata (fructe cu branza) o au pe la 10.

sper sa termin azi cu re-aranjatul prin casa ca m-am saturat de atata munca - si asa nu pot face decat cand dorm fetele afara la pranz...

pe toate si sper sa mai intru


Ana,
Stephanie si Isabelle (2 Dec 2006) si Tudor (12 Dec 96)

kikineata spune:

Flore, felicitari pt. dintisor!

Mirona, weekend placut si poze da??

Dianocica , or fi dintii de vina?

Dia, cum stati cu greutatea cat a luat ultima luna cu meniul asta caloric?

Smantana rar cate o lingurita ca am tinut cont de ce-a zis pediatra Laurei, peste am incercat cod nu i-a placut...cred, ficat 1 pe sapt iar ou 2 pe sapt., 2 vita, 2 pui. Ieri si azi a mancat mazare cu pui...o nebunie.

Marani, cum e cu analizele pan la urma? dai antibiotic la bubamara?

Bambo nu ai mai zis dk ai fost cu Antonia la cardio? Asta inseamna ca e de bine.





KIKINEATA mami de SARA MARIA (16 noiembrie 2006)

http://picasaweb.google.com/kikineata

Mirona spune:

MAMICI - o intalneala de mamici schioare vreti? Noi mergem in fiecare an in februarie la Staja la schi. (sorry - dar valea Prahovei nu servim). Stam cam o saptamana. Ce ziceti - sunt doritoare? Am face si ceva util pentru micuti - o intalneala a fulguletilor - ne-am si distra pe acolo in grup. Astept doritoare. Nu stim inca perioada exacta ... dar ... va anunt de pe acum ... sa vb cu ai vostri de concedii, etc.

---

Miro

m_monique spune:

fatima am incercat reteta de branza topita. iese f. buna, dar cred ca o voi manca eu, ca zmeul nu e incantat de idee.
azi dimineata i-am dat cateva bucatele de paine cu branza topita. nu a vrut sa le guste, doar s-an uitat la ele si le-a pipait. dar mai incercam si maine.


Andrei (16.12.2006)
poze
botezul lui Andrei

acs spune:

Mirona, propui sa schiem cu bebeii in spate? :)
Pe mine m-ar interesa. N-am fost niciodata la Staja (nu Straja?). Pe unde este? Cum sunt partiile? Anul asta vreau s-o pun si pe Ioana pe schiuri, pentru Maria ar fi al treilea an. Deci: exista monitori?
Voi citi raspunsurile saptamana viitoare, caci in curand plec spre casa (unde nu am calculator).

Sfarsit de saptamana asa cum vi-l doriti!


Manuela, Stefan si cele 3 minuni

kikineata spune:

stiu ca nu aveti timp de citit dar dc va intereseaza o anumita categorie....e interesant la produsele lactate, ou, produse industriale, sare..


Carnea
Consumul carnii este nociv pentru om, mai ales ca organismul uman nu este construit pentru a consuma carne cruda, iar carnea fiarta face mai mult rau decat bine. Dintre animale, omul seamana cel mai mult cu maimuta. Omul si maimuta au maini pentru a se catara sa-si ia fructele din pom. In primul rand omul trebuie sa se hraneasca cu fructe, seminte, nuci, frunze de salata, radacini. Aspectul aparatului digestiv la om este la fel ca la maimuta, care nu stie nimic de fiert, zahar rafinat, sare de bucatarie, conservanti.
Animalele carnivore au intestinul de 5 ori mai mic decat la om, masele zimtate (la om sunt tocite, netede), saliva acida (la om e alcalina), intestinul neted (la om e cutat), limba aspra (la om e neteda), acidul gastric mai acid. Deoarece acidul clorhidric al omului este prea slab pentru digestia carnii, iar intestinul sau este ondulat si de 5 ori mai lung decat al animalelor carnivore, carnea incomplet transformata trece in intestin, ramane prea mult timp in interiorul acestuia. Bacteriile intestinului, in loc sa actioneze ca fermenti, provoaca putrefactia bolului alimentar, mirosul urat si iritatiile. Substantele de putrefactie trec prin peretele intestinului in sange si genereaza boli. Astfel, apar boli gastro--intestinale si hepato-biliare. Regimul alimentar cu carne nu lasa suficiente reziduuri pentru a pune in miscare musculatura intestinului, ceea ce produce constipatie. Sangele devine vascos si cleios, se produc vatamari ale aparatului circulator, in capilare. Metabolismul este puternic influentat. Sinteza vitaminei B12 este franata si se produce anemie. Carnea alba de pasare sau de vitel, considerata cea mai putin daunatoare, se digera mai repede si da o cantitate mare de acizi toxici care incarca sangele si care, nemaiputand fi imediat metabolizati, se depun in tesuturi sau celule. Apar boli ca: guta, reumatism, diabet, obezitate, nevralgii, boli de rinichi. Carnea contine hormoni care produc excitatia sistemului nervos, la fel ca si cafeaua, tutunul, alcoolul sau Cola. Energia produsa de carne este disponibila imediat si permite actiuni bruste si violente, dar este insuficienta pentru o activitate prelungita. Toxinele de origine animala perturba metabolismul hidratilor de C, ceea ce duce la diabet. Substantele neasimilabile produse in timpul digestiei carnii duc la tumori. Carnea stimuleaza artificial, ca si cafeaua.
La moarte, corpul animalului se impregneaza ci vibratii joase. Influenta acestora impiedica evolutia spirituala a individului, necesara vindecarii. Adrenalina care invadeaza organismul creeaza toxicitate. Imediat dupa sacrificare, se pun in libertate in corpul animalului enzime care declanseaza procesul de descompunere.
Pentru ca sa dovedeasca nocivitatea consumului de carne, prof. Gausle a facut experiente pe studenti, carora le-a dat un regim cu multa carne. Dupa 10 zile, a crescut numarul leucocitelor (cresc in caz de pericol).
Un dublu campion olimpic la inot pe distante lungi, Ross, din America, medaliat cu aur la Roma si Sydney, a publicat o carte in care martusireste ca mesele lui sunt alcatuite din 90% cruditati si foarte putina carne.
Produsele lactate
Produsele lactate admise sunt: laptele dulce si acru, branza dulce, casul si urda dulce, frisca, smantana, untul, zerul (recomandate sunt cele de capra).
• Laptele trebuie consumat nefiert. Prin incalzire la temperatura mai mare de 45° C, proteinele sunt denaturate, vitaminele partial distruse, ca si enzimele si bacteriile lactice.
Unele studii au aratat ca laptele pasteurizat consumat excesiv poate duce la modificari care vatameaza capacitatea de reproductie si provoaca la descendenti modificari ale maxilarelor, pozitii defectuoase ale dintilor, o accelerare a cresterii in lungime cu ingustarea toracelui, ca si modificari patologice ale organelor itnerne. Toate produsele lactate din comert sunt pasteurizate la 80° C. Trebuie respins laptele praf si laptele condensat, care sunt complet denaturate.
Pottenger a facut experiente pe 8 generatii de pisici, carora le-a dat carne preparata prin incalzire sau lapte pasteurizat, praf sau condensat. Au aparut modificari degenerative de la o generatie la alta, malformatii, parodontoza, oase lungi si subtiri, dinti prost asezati, sterilitate, pui nascuti morti.
La copilul mic, exista o enzima stomacala - presura - care la copilul mare si la adult dispare, fiind inlocuita cu o enzima pancreatica - chimotripsina. De aceea laptele se va opune digestiei amidonului, proteinelor, grasimilor, zaharurilor, acizilor. Trebuie administrat cu prudenta in copilarie, de la carsta de 3 ani (cand dispare presura). Este bine sa fie consumat singur sub forma de branza, iaurt sau lapte batut. Trebuie evitate telemeaua (este sarata, facuta cu cheag), branzeturile topite si cele fermentate (svaiter, trapist, Roquefort) care pot contine culturi de bacterii nespecifice intestinale si pot produce disbacterii. Cand ficatul functioneaza normal, laptele crud nu face nici un rau, pentru ca proteinele pe care le contine sunt asimilate usor. Cand secretiile ficatului sunt toxice, iar bila - acida, incep tulburarile (indigestie si constipatie). Trebuie folosita o singura proteina o data: nu este indicat sa servim lactate in cursul unei mese care are deja carne sau peste. Laptele este indicat in caz de epuizare a glandei suprarenale.
Ducandu-ma la un consult la renumita bioterapeuta Maria Varlan, am aflat ca naturistii basarabeni sunt inpotriva consumului de produse lactate. Am considerat ca o fac datorita lipsei presurei la adult. Un raspuns detaliat am gasit in paginile revistei Favisan nr. 9. Iata cateva argumente contra consumului de lapte, extrase din aceasta revista:
• laptele integral, neprelucrat, contine 50% grasimi (majoritatea saturate) si 20% proteine. Un pahar de lapte contine aceeasi cantitate de colesterol ca o friptura de 100 g. Deci se consuma prea multe grasimi, proteine in exces (peste 100 g / zi in loc de 40 g / zi). Laptele de vaca fixeaza atat toxinele prezente in corp, cat si cele aduse cu alimentatia. Produsele lactate, in cazul bolilor acute sau cronice (gripe), antretin focarul de infectie. Grasimile neeliminate se absorb la nivelul intestinului subtire, trec in sange sub forma colesterolului;
• laptele degresat contine 2% grasimi, dar lactoza si proteinele greu digerabile, care formeaza coagulul dens, reprezinta acelasi balast ca si in cazul laptelui nedegresat;
• organismul pierde Ca, incercand sa metabolizeze excesul de proteine adus de lapte si derivatele sale. Asadar, in loc sa protejeze de osteoporoza, consumul zilnic de produse lactate determina demineralizarea oaselor. Laptele de vaca are 120 mg Ca/100 g, comparativ cu 33 g/100 g, cat are laptele matern. Dar laptele de vaca mai contine 97 mg P/100 g, comparativ cu 18 mg P/100 g in cazul laptelui uman. P se combina cu Ca in traiectul digestiv si-i blocheaza absorbtia. Numai alimentele cu un raport Ca/P>2/1 reprezinta o sursa de Ca. In cazul laptelui uman, Ca/P>2,35/1, in timp ce laptele de vaca are Ca/P>1,27/1<2. Laptele de vaca are 50 mg Na/100 g, fata de 16 mg Na/100 g din laptele matern, deci se creeaza un exces de Na in organism;
• organismul feminin este astfel cladit incat sa secrete lapte, nu sa-l primeasca. Continand hormoni, dezechilibreaza balanta sistemului endocrin feminin. La barbati, mai mult, actioneaza ca niste hormoni feminizanti: diminueaza calitatea spermei, determina subtierea vocii, pregatesc terenul cancerului de testicule si de prostata;
• laptele de vaca este cu 50 % mai sarac in lactoza decat cel de mama. Are doar valoare energetica si de asimilare a mineralelor, ceea ce nu este suficient. Prezenta lactozei in intestin este responsabila de gaze si de balonari;
• stomacul vitelului secreta un fel de cheag, necesar degradarii si coagularii laptelui care este de 100 ori mai puternic si mai activ decat presura (cheagul copilului), iar celelalte molecule constitutive ale laptelui de vaca sunt mult mai mari decat ale laptelui matern. Este un mare efort pe care trebuie sa-1 faca ficatul si tubul digestiv pentru a degrada uriasele molecule de origine animala. Chiar daca diluam cu apa laptele, situatia nu se schimba, caci formula biochimica ramane aceeasi;
• cercetari recente au pus in evidenta prezenta in laptele de vaca a unei molecule deosebit de toxice pentru om. Pasteurizarea laptelui distruge enzimele, iar in procesul de fabricare al anumitor branzeturi „speciale, fine", se adauga conservanti (polifosfati, nitriti) periculosi pentru sanatate. Fosfatii inhiba absorbtia Ca, iar nitratii blocheaza enzimele digestive prin transformarea lor in nitriti (cancerigeni); • singurele produse admise obtinute din laptele de vaca sunt: untul de casa, smantana si iaurtul. Laptele de capra se aproprie mult de cel uman si se poate consuma fara tiscul imbolnavirii, alaturi de branza de capra.
• laptele este vinovat de producerea alergiilor, deoarece in procesul de digerare a laptelui se pun in libertate 100 de alergeni. Multi din cei care sufera de afectiuni legate de functionarea sistemului imunitar, cum ar fi astmul, artrita reumatoida, se simt mai bine cand nu mai consuma lapte. La aceasta se adauga consumul mare de proteine;
• nici un mamifer nu consuma laptele altei specii, iar odata intarcat, nu mai bea lapte. Laptele oricatui animal este sanatos numai pentru puii lui. Cazeina din laptele de vaca se precipita in grunji mari, care formeaza un coagul dens, greu penetrabil de catre sucul gastric. Cazeina din laptele de femeie coaguleaza in flocoane mici, care, neavand tendinta de a se uni intr-o masa compacta, alcatuiesc un coagul moale si afanat.
• Raportul proteine/lipide/glucide in laptele matern corespunde raportului mediu care se gaseste in legume si fructe. Mustul de struguri este numit „lapte vegetal", fiind la fel de bogat in substante nutritive ca si laptele matern.
• Hormonii din laptele de vaca sunt vehicule ce transmit hipofizei vitelului informatii specifice acestei specii. Informatia de crestere si dezvoltare se adreseaza vitelului, care la 6 luni atinge 300 kg. La copilul alimentat cu lapte de vaca, care la aceeasi
varsta atinge doar 7-8 kg, se perturba mecanismele sistemului hormonal si apar dereglari de natura fiziologica: irascibilitate, dureri de abdomen si de cap, diaree, gaze. Organismul uman se adapteaza la aceasta situatie, dar sufera dereglari ale altor functii, intinse pe toata viata, sau chiar ale descendentilor. Pericolul nu-l poarta cantitatea de produse lactate absorbite, ci informatia pe care o transmit. La intarcarea bebelusilor, se constata reactii negative. Una dintre ele este colita.
• Proteinele laptelui animal (matricea care se impregneaza cu saruri minerale) nu raspund constitutiei umane, avand o cantitate foarte mica de oseina. Urmarea este ca organismul va retine denaturat mineralele, antrenand o demineralizare profunda. Organismul pe de o parte pierde din aceste saruri prin circuitul sanguin, datorita lipsei oseinei, iar, pe de alta parte, acumuleaza aceleasi saruri (ce se gasesc din belsug in laptele de vaca) si le depune in partile tisulare si organice din corp, ceea ce determina rigidizarea vaselor, arterelor si tesuturilor. Acestea duc la chisturi, calculi si ciocuri de papagal
• se recomanda inlocuirea laptelui de vaca cu lapte de capra sau lapte vegetal - lapte din germeni de cereale sau cereale inmuiate 12 h si fierte (cu condimente ca scortisoara, busuioc, salvie, anason, cimbru, sare etc.) + tinctura de propolis. Germenii de cereale (soia, grau, orz, ovaz, hrisca, mei), cam 100 g, se dau prin masina de tocat, de 2-3 ori, se adauga 1 lingurita tinctura de propolis, condimente, 11 apa calda (dupa preferinta), se strecoara, se indulceste cu 20-40 g miere. Se poate combina cu sucuri.
Laptele din tarate de cereale contine multa vitamina B. Puneti 50 g tarate in saculet de tifon si introduceti-1 in apa calda (40°). Framantati-l in mana 10 min. Strecurati lichidul in alt vas. In primul vas, puneti 1/2 1 apa calda si framantati iarasi saculetul de tarate 10 min. Stoarceti si acest lichid si amestecati-l cu primul. Aromatizati-l si indulciti-l dupa gust.
• Branza dulce este cea mai bogata sursa de proteine. Ea este superioara casului si urdei, pentru ca se incheaga prin acrirea naturala a laptelui, pe cand celelalte se incheaga artificial, cu cheag si nu contin decat o parte din proteinele din lapte. De asemenea, casul este mai valoros decat urda, intrucat ultima este supusa la o incalzire in plus fata de cas. Smantana este mai valoroasa decat frisca, datorita acidului lactic si bacteriilor lactice.
• Laptele batut contine mai multe bacterii lactice necesare pentru .mentinerea unei flore bacteriene normale in intestin. Prin fermentare, o parte din lactoza (zahar din lapte) se transforma in acid lactic (gust acru). Datorita mediului acid generat de acidul lactic, proteinele nu pot putrezi, intrucat bacteriile de putrefactie nu se pot dezvolta in mediul acid. Este mai usor digerabil decat laptele crud (contine lactobacilus acidophilus; acest acid lactic impiedica dezvoltarea bacteriilor de putrefactie in intestinul gros).
• Iaurtul preparat biologic (in casa) este mai dulce si mai sanatos decat cel din comert. Iaurtul este acid, dar este digerabil, asimilabil si reface flora intestinala. S-a constatat ca iaurtul ar deranja, la consum indelungat, dezvoltarea florei intestinale.
• Zerul contine acid orotic (vitamina BI3), care s-a dovedit de valoare in tratatarea sclerozei multiple. Cand se face branza de vaci, zerul nu trebuie aruncat.
Grasimile
Cel mai controversat in cazul grasimilor este colesterolul, care ajuta la lubrifierea peretilor arteriali, impiedicand erodarea lor. Este un hidrat de C de culoare galben deschis, gras, fabricat de ficat. Este prezent in sange. Consumul excesiv de grasimi si ulei nu poate provoca tulburari arteriale pentru ca organismul le transforma in rezerva sub forma de grasime. Valoarea grasimilor pentru metabolism depinde de continutul in acizi grasi nesaturati. Acestia sunt sensibili la caldura si lumina. Uleiul vegetal este lipsit de colesterol si contine acizi grasi nesaturati, stimuleaza metabolismul lipidic si activeaza ficatul, scade colesterolul, se digera usor. Trebuie folosit cel preparat prin presare la rece, din seminte neincalzite (ulei de masline, de porumb sau floarea--soarelui - in acest caz, daca se specifica pe eticheta). Se pastreaza in vase colorate. Sunt suficiente 30 g/zi.
Grasimile animale contin acizi grasi saturati (acid palmitic, stearic) si colesterol. Sunt greu digerabile, vatama ficatul si bila, maresc colesterolul din sange, favorizeaza depunerile de Ca si grasime pe vase (duc la infarct). Se asociaza cu prudenta grasimile cu amidon, zahar, proteine, acizi, sare, in functie de energia vitala. Este foarte recomandata asocierea grasimilor cu legume verzi. Compozitia grasimilor este alterata atunci cand sunt incalzite in prezenta unor fainoase (gogosi, cartofi prajiti etc). Acest colesterol este alterat si provoaca arterioscleroza (intarirea sau ingustarea arterelor care-si pierd elasticitatea), arterita (depuneri grase pe peretii arteriali, care pot chiar bloca circulatia sangelui), trombozele coronariene (formarea de cheag in artere care blocheaza fluxul sanguin catre inima) si anevrismul (tumora cauzata de dilatarea arterelor). in acest caz, nivelul colesterolului este mai mare decat cel normal.
Iata raportul acizi grasi polinesaturati/acizi grasi saturati (P/S), la cateva alimente -lapte: 0,06; carne: 0,21; peste: 0,37; oua: 0,34; unt: 0,05; margarina: 0,54; untura: 0,28; ulei: 2,71; vegetale: 1; nuci: 0,9; cereale: 0,7.
Colesterolul este de 2 tipuri, in functie de proteina de care este legat (lipoproteina, agentul care-l transporta in sistemul circulator): cel rau (LDL) - lipoproteina de joasa densitate - si cel bun (HDL) - lipoproteina de inalta densitate.
LDL este responsabila de depunerile din artere. Furnizori de LDL: grasimile animale si o cantitate sporita de calorii (dulciuri, fainoase), fumatul, cofeina, medicamentele, zaharul rafinat, aditivii alimentari, stresul, poluantii.
HDL (compusa in special din lecitina) distruge depozitele de grasime de pe vasele sanguine si asigura transportul a 20% din colesterolul sanguin. Ouale contin HDL. Uleiurile vegetale, untura de peste, cerealele integrale, legumele (si uscate), vitaminele PP, C, E, F reduc LDL.
Cantitatea minima necesara de lipide este de 30-40 g. Ele furnizeaza organismului acizii grasi esentiali: acidul linoleic, linolenic, arahidonic si constituie un vehicul pentru vitaminele liposolubile: A, D, E, K.
Dintre grasimile animale, din punct de vedere nutritiv, untul proaspat are avantajul ca furnizeaza lipidele sub forma emulsionata, deci cu digestibilitate crescuta. Este o sursa importanta de vitamine liposolubile: A, D, E. Se recomanda sa fie consumat proaspat, neprelucrat termic.
Grasimea de pasare, spre deosebire de grasimea de la mamifere (porc, vaca, oaie) contine mai putini acizi grasi saturati. Datorita acizilor grasi nesaturati (oleic, linoleic) prezenti in cantitate mai mare decat in grasimea altor specii, grasimea de pasare are valoare nutritiva si digestibilitate mai bune.
Grasimea de peste are multi acizi grasi nesaturati care le confera valoare nutritiva crescuta si o buna digestibilitate.
Margarina este o grasime mixta obtinuta din amestec de grasimi animale de calitate superioara (unt) si ulei vegetal, la care se adauga lapte, galbenus de ou, sare, caroten, arome, vitamine sintetice, conservanti. Datorita substantelor chimice introduse pentru a o face sa semene cu untul, este mai putin sanatoasa decat acesta.
Prin prajire, grasimile se descompun in compusi chimici toxici pentru organism (de tipul monomerilor, dimerilor, polimerilor si peroxizilor). De aceea este contraindicat acest mod de preparare a grasimilor.
Ouale
Galbenusul de ou se consuma de 2-3 ori/saptamana, tinand cont ca albumina din ou este greu digerabila, iar albusul retine toxinele in rinichi. Albusul crud poate determina unele tulburari digestive (diaree); de asemenea, prin ovidina pe care o contine (si care este inactivata prin tratament termic) inactiveaza biotina - vitamina B8 (Iulian Mincu -Alimentatia rationala a omului sanatos). Cei sanatosi, care vor sa consume albus, sa-l fiarba. Galbenusul se poate introduce 1 min. in apa clocotita. Sunt sanatoase ouale proaspete de tara.
Mierea
Mierea se poate combina cu fructe, proteine slabe si cu lapte. 1 lingura miere = 60 Kcal. Este rapid asimilata (15 min.). Nu este iritanta pentru mucoasa aparatului digestiv. Contine o substanta - glicutil - care ajuta la o mai buna folosire a zaharurilor de catre muschi. Este un bun calmant, induce somn. Este un aliment igienic, un mediu de conservare a fructelor si vitaminelor. 45 g miere/zi acopera nevoia in vitamine a unui adult. Contine: Fe, Cu, Mn (miere de culoare inchisa), Si, Cl, Ca, K, Na, P, Al, Mg, toate vitaminele, mai multa vitamina C decat aproape orice fruct, zarzavat sau leguma, putina tiamina (datorita zaharului), dar este bogata in B5, B2 si acid nicotinic. Contine acid formic, acetic, malic, citric, succinic, aminoacizi, enzime ca: invertaza, diastaza, catalaza, inulaza. La peste 37° C, mierea isi pierde calitatile. Este folosita in combaterea carceilor (2 lingurite la fiecare masa), la vindecarea de plagi si arsuri, tuse, in bolile de inima, dureri artritice, atrage apa (enurezis), la masti cosmetice, crestere in greutate si vitalitate (200 g/zi), simpla sa in amestec cu mere rase, este calmanta.
Produsele rafinate industrial
Produsele care sunt rafinate industrial (zahar, ciocolata, paste fainoase, paine alba etc.) pentru a fi metabolizate saracesc corpul in vitamine si saruri, iar oxidarea lor incompleta duce la o acumulare toxica de acid lactic in tesuturi si la tulburari metabolice, artcrioscleroza, infarct, tromboza. Alimentele modificate prin preparare au cea mai mica valoare biologica. Sunt preparate prin procese tehnologice: faina alba nu mai are vitamina B1 - indispensabila pentru metabolism, painea alba, pastele fainoase, grasimile ca margarina si uleiul, preparatele din amidon, vitaminele sintetice si zaharul. Acestea contin substante nutritive de baza (grasimi, hidrati de C), dar nu si vitamine, fermenti, acizi grasi polinesaturati, substante aromate.
Zaharul si pastele fainoase altereaza flora intestinala si favorizeaza fermentatiile, astfel incat organele digestive bolnave nu mai suporta legume si fructe crude.
• Referitor la zahar, Waerland spune ca daca in sange concentratia lui depaseste 1/1000, excesul este depus in ficat sub forma insolubila de glicogen. El decalcifica si demineralizeaza organismul, produce ulcer, gastrita, diabet, constipatie. In compot, prin diluare si combinat cu fructele, este mai putin daunator.
Zaharul contine multe glucide. Pentru metabolizarea glucidelor, este necesara multa tiamina. De aceea apare dezechilibrul tiamino-glucidic insotit de tulburari nervoase.
• Otetul suge fosforul din corp si stimuleaza glanda tiroida. Pe masura ce P se epuizeaza, functia suprarenala este atenuata, pentru ca P este unul din componentii activi ai secretiei suprarenalelor. Daca se consuma otet mult, apar: dureri de cap, congestii ale gatului, expectoratie prin mucoase, dureri cardiace, transpiratie acida, febra si frisoane, puls rapid.
• Sarea (NaCl) impiedica eliminarea acidului uric, retine apa in tesuturi si o data cu ea si substantele reziduale toxice care ar trebui eliminate. Folosita in cantitati mici, ridica un pic tensiunea arteriala si stimuleaza capsulele suprarenale, dand o stare de spirit optimista. Este eliminata prin transpiratie si urina. In cantitati mari, intra in fluxul sanguin si este retinuta in tesuturi - stare de hipercloremie; daca se produce o eliminare prin transpiratie: hipocloremie - se produce o stare de depresie (s-a distrus echilibrul izotopic al sangelui si celulelor, cu influenta in special asupra nervilor si a tesutului din creier). Daca se absoarbe din nou sare, individul isi regaseste echilibrul. Asta ar explica recomandarea pentru cei care depun efort de a consuma sare in timpul caldurilor caniculare. In mod normal, se recomanda folosirea in cantitati mici a sarii de mare, care contine 100 elemente in loc de 2 (ca in cazul NaCl) si nu se mai produc nici dezechilibre metabolice. Omul are nevoie de 0,1 g sare/zi. Un regim lacto-vegetarian contine 2-4 g sare. O cantitate mai mare de 3 g/zi incarca si oboseste rinichii.

anateo2004 spune:

fetelor sunt ametita.am racit pt a doua oara in doua saptamanicred ca avem un virus pe care il recirculam de la unul la altulma simpt nasol rau....am fost cu teo la budimex sa o vada o dr-a.i-a luat analize si asteptam rezultatul.inca are saune moi si face febra-mica in jur de 38 cu 2-3- si ii curge nasulluna asta am anuntat la gradi ca nu mai ajunge.a mers o sapt si bineinteles ca am platit-o integraldar macar de s-ar face bine...cu cati vorbesc imi zic sa nu ma impacientez ca asa e cu doi.eu inteleg sa se mai imbolnaveasca dar chiar asa...acum stau cu inima cat un purice sa nu inceapa si seba.
referitor la mancare,nu pot sa va spun nimic,dor din experienta cu teo ca seba e suspect de alergie la proteina din lapte si nu are voie nimic,asa ca meniul nostru e limitat f mult:
-fructe-o banana,o par si un mar-dimineata in jur de 10
-legume cu carne/galbenus;ou de doua ori pe saptamana-in jur de 14-15
-un borcan de caise de la hipp/sau tztz sau si una si alta-18-19
-seara la culcare cereale fara lapte-dar nu mereu si tztz
-noaptea tztz la greu de vreo 4-5 ori
cam asta ar fii
daca ati stii ce greu e sa nu poti sa ii dai branza,iaurt,smantana...hai ca sunt deprimata rau...pupici.sper sa intru in curand si cu vesti bune