Copiluti de mai-iunie 2005(37) - It's show time :)
Raspunsuri - Pagina 2
Androix spune:
Salutare
Hai sa va povestesc cum am nascut. E de rasul lumii. A ras toata maternitatea de mine.
Deci dupa cum va amintiti m-am trezit de la 8:30 cu contractii dureroase. Suportabile dar oricum le simteam destul de bine si ar fi trebuit sa ma gandesc ca momentul e aproape. In toata prostia mea, stiam ca va fi o nastere rapida, eram stresata ca n-am timp sa-mi puna epidurala si imi promisesem de mii de ori ca la primul semn fug la spital. Insa: Mihai avusese 3 zile libere dupa intoarcerea din deplasare si deja ma simteam eu prost sa-si mai ia inca o zi. Plus de asta Filip era la noi, trebuia s-o chem pe soacra-mea sa stea cu el si zic sa n-o pun aiurea pe drumuri. Si ce credeti ca fac? In loc sa ma mobilizez sa plec, eu trimit barbatul la munca si raman singura cu Filip. Contractiile continuau, erau neregulate ceea ce ma linistea dar nu se opreau. Am luat un no spa, degeaba, am facut un dus cald la fel, am stat in pat la fel. Deja dupa dus cand am vazut ca tot nu inceteaza m-am hotarat sa sun la socrella, am chemat-o da auzi ce-i zic: nu te grabi, ca nu e nimic grav inca. 
noroc ca ea saraca s-a grabit totusi. L-am sunat si pe Mihai, terminase filmarea si se ducea la farmacie sa-mi ia trusa de epidurala si apoi cu viteza luminii spre casa. Intre timp am reusit sa-l adorm pe Filip si am inceput sa ma cam pregatesc. M-am mai uitat in bagaj, mi-am facut unghiile, am mai citit pe forum 
Contractiile deja cam incepusera sa ma indoaie. Stiam de la Filip ca e important sa respir bine in timpul contractiei ca sa fie copilul bine oxigenat asa ca respiram adanc si expiram pe gura, chiar aveam impresia ca ma doare mai putin daca respir asa. Eram recunoscatoare ca macar nu tineau mult, in 30 de secunde deja scadeau in intensitate.
Cand a ajuns Mihai deja nu mai aveam nici un dubiu ca voi naste cat de curand. Acum incepeam sa fiu furioasa ca nu mai aparea soacra-mea desi toata vina era a mea. A aparut si ea repede am luat tot ce era de luat si cica sa ne pornim catre spital. Nu inainte de a cere insistent doua trei poze la burta intre doua contractii - la propriu! - ca deh era ultima data ever cand aveam sa am un copilas in burta si se cerea imortalizata ipostaza. Si nu inainte de a pune totusi o masina de rufe la spalat, desi eram gata imbracati sa iesim pe usa, ca era cosul plin 
deci sa vedeti si voi ce era in mintea mea Eu dadeam indicatii ca nu ma puteam apleca si Mihai se executa repede repede. Cand am terminat si cu masina de spalat, am pupat Filipu si am plecat.
Cu greu am reusit sa merg pana la un taxi pe care a alergat Mihai sa-l opreasca in strada si gata m-am linistit ca de-acum am toate sansele sa ajung in timp la spital. Aiurea! Era o aglomeratie de mergeam 2 metri si stateam 5 minute. Am sunat si medicul care cred ca era acasa, pe numarul pe care mi-l daduse cu o zi inainte si pe care mi-a zis sa-l folosesc doar daca nasc. I-am zis ca am contractii dureroase si ca m-am pornit la spital. M-a instruit sa ma vada medicul de garda si daca e de internat il suna si ii spune care e situatia. Boooon, deci medicul e sunat, noi suntem in taxi, ramane o singura problema de rezolvat: ce facem cu blocajul asta infernal? Taximetristul parea destul de calm dar cand a auzit convorbirea telefonica a inceput sa-si faca drum, mai taia fata cuiva, mai facea semn cu mana sa-l lase, a luat-o si pe niste scurtaturi doar de el stiute, pana la urma dupa vreo 50 de minute, pe la 16:40 am ajuns la spital. Deja la fiecare 10-15 pasi ma lua o contractie care ma tintuia in loc, ma sprijineam de orice numai de Mihai nu, nu suportam sa ma atinga cineva, m-am sprijitint si de o masina parcata in care un barbat probabil astepta pe cineva si avea in brate un copilas la vreun an si ceva care se juca si chiuia de mama focului, iar eu eram aproape lesinata capota lor, respiram sacadat si aveam o fata de mare show. 
Intram in sfarsit la camera de garda cica sa-mi fac formele de internare, vine o tantica si zice nu te mai imbracam aici ca vad ca ai dureri, iti dau aia camasa sus in sala de nasteri. Foarte inspirata ca mai pierdeam 10 minute si cu schimbatul.
Ma aseaza cu forta intr-un scaun cu rotile, ca mie imi trecuse contractia si imi revenise curajul, si plecam spre lift. Ma umfla rasul cand ma gandeam la Cornelia si la cat de mult se asemanau nasterile noastre pana in momentul ala.
Ajung sus, intru pe sectie si imi dau seama cu dezamagire ca n-am avut parte de moasa pe care mi-am dorit-o ci de o acritura. Zice stai pe scaun ca vine imediat medicul de garda. OK. Si stau si stau si stau, deja incepusem sa ma enervez. Ia uite un cantar! Pfuuu am uitat sa ma cantaresc cand am plecat de-acasa, si oricum n-o mai facusem de ceva timp. Nu avusese rost sa ma depresez asa cu burta la gura cum eram, dar trebuie musai sa stiu pe ce picior dansez, asa ca intre doua contractii hop sus pe cantar si ma cantaresc. Imi cade fata! 
101.5kg. Da-l dreq ca nu e bun! Al meu de-acasa arata cu vreo 4-5 kile mai putin decat toate cantarele pe care le-am incercat asa ca sigur este cel mai bun!
Ups, imi vine sa imping si pe mine nici medicul de garda nu se grabeste sa ma vada. Ma duc la moasa care-si facea de treaba printre 2 gravide legate la aparatele de monitorizat bebe. Stiti la mine treaba e foarte serioasa: am contractii din 3 in 3 minute si imi vine sa imping. Ma vede si pe mine un medic? Abia atunci se misca si acritura si-mi da si mie o camasa sa ma schimb si pana reusesc s-o trag pe mine apare si medica de garda. Ma urca pe masa: da, membranele sunt intacte, dilatatia aproape completa, numai membranele tin copilul sa nu iasa... 
s-a dus si epidurala mea 
Ma pun in sala de nasteri si acritura intra in panica. Incepe sa pregateasca masa cu instrumentar ca sa nasc. Atunci putea sa se miste, pana atunci nici nu se uitase la mine, aproape ca mi-am dorit in clipa aia sa nasc asa pe nepusa masa pana vine medicul numai ca s-o vad cum transpira panicata. 
Ei, si de cand am intrat in sala de nasteri nu cred ca au mai trecut 5 minute si am nascut. Dar aceste 5 minute au fost atat de intense ca nu cred ca le voi uita toata viata. Au inceput cu 3 contractii atat de puternice incat imi doream sa ma rup in doua ca sa nu mai simt nimic. Simteam cum copilul vrea sa iasa si genunchii imi tremurau in incercarea disperata de a-i tine lipiti ca sa nu nasc. Ca in bancul cu aspirina contraceptiva tinuta strans intre genunchi. Deja eram panicata si eu cand am vazut ce aproape sunt si medicul nu mai vine, desi abia fusese anuntat de cateva minute. Dar aveam mare incredere ca vine extrem de repede, citisem eu pe forum ca sta la 2 minute de spital si la nevoie apare aproape instantaneu. Pana la urma am trait sa vad cat de adevarat este si asta asa ca am rasuflat toti usurati: acritura si medica de garda (rezidenta) pentru ca nu au fost nevoite sa ma nasca ele si eu cred ca tot din acelasi motiv, dar si pentru ca dintr-o data totul pare mult mai usor cand stii ca medicul tau e langa tine.
Am inceput sa imping, prima data nu am facut mare lucru, nici nu stiu de ce dar contractia s-a temrinat parca prea repede. Intre contractii ma instruieste medicul: Andreea, fii atenta: la urmatoarea contractie vreau sa tipi cat poti de tare, sa sperii pe toata lumea care e aici, sa le treaca pofta sa nasca vreodata, si vreau sa impingi cat poti tu de tare si o sa iasa! Am inteles. Si vine ocntractia, am tipat, am impins si a iesit! Senzational! A avut dreptate si eu am scapat. Ma uit dupa copil, e atat de frumoasa fata de Filip. E roz si are capul rotund si seamana foarte bine cu Filip. A tipat inca dinainte de a ajunge pe mana celor de la pediatrie.
Apoi a urmat placenta 
si broderia. Dureros dar am scapat pana la urma si oricum nu ma mai interesa prea tare: mai rau decat m-a durut expulzia n-o sa ma mai doara nimic in viata mea! 
La plecare dr. Tutunaru ma bate usor pe obraz: ai scapat, bravo! La al treilea sa vii mai repede! Yeah, right poate doar daca vine bb3 asa nechemat sa mai apar sa nasc si a treia oara!
Ulterior am realizat ca ma cunosteau toate asistentele. Eram, citez: "podoaba care a venit cu copilul in chiloti"
Andreea, mami de Filip si Georgia
mygirl spune:
LA MULTI ANI IOANA!
LA MULTI ANI ELIAN!
LA MULTI ANI PRINTZESELOR NASCUTE PE 18 MAI,MAYA MARIA,ALEXANDRA SOPHIA,ALESIA CLAUDIA SI PUIULUI MEU IUBIT ALEXANDRA!
GEORGIA, bine ai venit pe lume, sa ai parte de mult noroc si sanatate! Androix, felicitari! Ai o fetita superba si o familie minunata!
Fetelor, va multumesc mult pentru urari. De ieri sunt cu moralul ceva mai bine. Alex a inceput sa-si revina dupa prima raceala zdravana din viata ei, transformata intr-o bronsiolita care m-a bagat in sperieti. Nu e ceva grav, dar daca pe noi ne-a ferit DD pana acum de probleme de sanatate, nu stiam ce sa-i fac si cum sa reactionez. Acum suntem pe antibiotice, am mobilizat bunicile sa isi ia libere sa stea cu Alex pana se insanatoseste ca eu nu mai pot lipsi de la munca si dupa aia o trimit iar la gradi, sa vedem ce mai culege de acolo.
au venit niste musafiri, revin
Oana,
de 
Alexandra-Elena (18 mai 2005)
andutzy spune:
Andreea, 
pt modul tau de a povesti si o mie de 
pt curajul tau ! Esti una din mamicile model pt mine, sa-ti dea D-zeu sanatate si putere sa ai grija de minunile tale ca dupa aceea sa aiba ei minte destula cat aiba grija de tine!
BRAVO!!!
Andra
Sapt29 cu 
Horia Andrei si
Dragos Alexandru
Dragoselu si noi (familie, prieteni, etc)
Danelutza spune:
Andreea frumos ai povestit si repede ai mai nascut , are dreptate doctorul, la al treilea sa te duci mai repede, ca-i posibil ca taxiul sa nu ajunga la timp
Elisor multumesc de raspuns, si eu am aceleasi probleme, sa nu fie musulman si sa fie cu cuc 
. Sanatate Biancai, mai e un pic si e luni, poate va da doctorita o medicamentatie buna si scapa mititica de dureri, ca stiu sigur ca-s dureroase rau. Si Isabella a facut ieri kk moale, de vreo patru ori, dar numai ziua, cum o schimbam, dupa jumate de ora facea iar.
Teddy multumesc de reteta, dar nu spui si cite kg voi avea dupa ce pap tortul ?
pengunica spune:
ANDREEA-M-a amuzat povestioara nasterii.Multa sanatate si refacere rapida!FELICITARI!
Sa ai parte de un bebe sanatos si mancacios!
nelia spune:
Hai sa va dau si voua marea veste, ia sa vad, ghiciti despre ce e vorba!?! Nu cred ca aveti cum, ce e in burtica e prea devreme sa aflu, asa ca va spun eu:Am intarcat-o pe Tudora!!!
Fara scandal, nici macar o lacrima, i-am tot redus lapticul si pentru ca alaltaseara am venit de la curs si ea dormea, iar mie imi plesnea capul de durere, nu i-am dat cind s-a trezit sa ma verifice, dimineata i-am dat doar un pic de tot si apoi am plecat de linga ea rapid, ca era tirziu si trebuia sa ne pregatim de plecare... si mi-am spus ce-ar fi sa...!?! Asa ca, ziua i-am tot spus ca acum e fetita mare si trebuie sa incerce sa adoarma fata titzica, ca mami nu mai are laptic (ei, nu!) si multe din astea, la un moment dat cind i-am spus ca trebuie sa adoarma ca fetitele mari, m-a intrebat: ca Agata? Si eu i-am spus ca da, ca Agata... si asta a fost. Cind a venit ora de titzica, i-am spus ca e fetita mare si trebuie sa adoarma singura. Ca Agata? Da! Aaaa! Si a vrut in brate la mine, calare pe mine, cum adormea cind era bebelus, i-am spus Alba-ca-Zapada pina a adormit. Dimineata nici macar nu a cerut-o, s-a trezit, s-a dat jos din pat si s-a dus la frigider si a spus ca vrea lapte! I-am incalzit un picut de lapte si cu o prajituruca cu curmale facuta aseara... si gata! S-a incheiat un capitol foarte important din viata noastra!!! Nu-mi vine sa cred ca a fost totul atit de usor! Acum sa vedem cum vor reactiona sinii mei, pina acum sint bine.
Ma duc sa citesc, ca am vazut ca a povestit Androix cum a nascut... abia astept. Si apoi plec la piscina, la cursul de inot al Agatei, si poate mai intru de acolo sa citesc restul. Va pup!
CORNELIA, mami de AGATA si TUDORA
andutzy spune:
nelia, cate saptamani ai? Abia astept sa-ti treci la semnatura si poate un ticker cu saptamanile de sarcina...nu ar fi frumos? Felicitari pt intarcare!
AndraSapt29 cu Horia Andrei siDragos Alexandru
Dragoselu si noi (familie, prieteni, etc)
nelia spune:
Gata, am ajuns la piscina, Agata se balaceste si Tudora papa biscuitei de orez, preferatii ei mai nou.
E cald, in sfirsit, si la noi, ca au fost vreo doua saptamini numai de ploaie. Cred ca sint vreo 15-16 grade, e senin si soareeee!!!
Andutzy, daca iau in calcul prima zi a ultimului ciclu, as avea 10 saptamini si 3 zile. Si imi voi schimba semnatura pe 1 iunie, dupa vizita la obstretician, cind se presupune ca intru in linie dreapta cu sarcina, trecind de primele trei luni, de altfel destul de grele pentru mine, bebele ar fi format si voi sti rezultatul tutoror analizelor, inclusiv al celor doua ecografii importante. Sincera sa fiu, abia astept, dar daca am zis ca fac asa, asa voi face si tot atunci le voi spune si fetelor. Dar ele intuitiv si la nivel inconstient stiu deja, sint sigura de asta, pentru ca Agata vorbeste numai de bebelusi si m-a intrebat de multe ori in ultimele luni cind facem si noi baietelul (nici nu concepe sa nu mai avem un bebe si sa nu fie baietel - cica ar fi tati prea singur printre atitea fete!), iar cu Tudora am trecut printr-o faza interesanta si ciudata de dimineata. Stateam in pat, ca o leguma ce sint dimineata, imi adusese tati cafeluta si imi faceam curaj sa iau citeva guri ca sa ma pun pe picioare... si Tudora vine si se aseaza pe pat, linga noi si imi ridica tricoul - initial am crezut ca vrea titza si ma speriasem - si ma pupa pe burta. Si o intreb ce e acolo (gindindu-ma ca-mi raspunde burtica sau buricul), si ea spune: bebe! Si o pupa din nou! Am ramas si eu si tati cu gurile cascate de uimire. O intreaba tati de unde stie si ridica din umeri si spune ca nu stie... Ei, ce spuneti!?!
Andreea, am citit povestea nasterii Georgiei! Recunosc ca esti mai ceva ca mine! Eu am ajuns totusi cu dilatatie 9 la Tudora, am avut timp sa mai respir un pic pina am nascut! Dar la amindoua nasterile, momentul expulzarii, ultimele 5 minute pe care nu le vei uita tu, nu le voi uita nici eu. De fapt alea de doua ori 5 minute, culminate cu iesirea si cu scincetul e tot ce a ramas din nasterile mele, si ca durere si ca extaz. Cum te descurci, cum e Georgia (mai fa-i poze!), ce zice Filip? Sa-l faci partas la tot, dar la tot ce faci pentru Georgia (neuitind sa-i spui de fiecare data ce nu e bine sau ce nu are voie sa faca - sint mici, dar inteleg foarte bine ce se intimpla), asta e una din solutiile cheie ca fratele/sora mai mare sa nu se simta exclus/a.
Pengunica, ce-mi place semnatura ta!
CORNELIA, mami de AGATA si TUDORA
Cornelia spune:
Andreea, ma tin cu mana de burta de ras!!! Parca au fost nasteri la indigo. Diferente: tu ai fost mult mai curajoasa si eu mai kk...ciosa, iar medicul tau mult mai amabil. Pana si faza cu al treilea bb la sfarsit si faptul ca am fost vedete pt. o zi in maternitate .
Margott, cum se numesc medicii recomandati? E vorba de chirurgi???
Elisor, nu stiu prea multe despre hernie. Intr-adevar, e o faza agravata. Hidrocel inseamna apa in scrot. Mie pediatra mi-a zis ca se recomanda operatia, ca este vorba de "integritatea" lui, ca ar fi pacat sa aiba ca baiat/barbat handicapul asta. Nu a folosit chiar cuvintele astea, dar pe aici. Adica, un testicol ar ar putea fi nefunctional in viitor, daca se agraveaza.
Operatia e f. usoara, dar cand e vorba d ecopilul tau si anestezie generala nu ti se mai pare asa usor.
Va pup,
Cornelia, mami de Maria (2 iulie 2003) si Stefan (4 mai 2005)
poze
andutzy spune:
Basescu rules!!!!!
AndraSapt29 cu Horia Andrei siDragos Alexandru
Dragoselu si noi (familie, prieteni, etc)