In fiecare zi cu Dumnezeu (partea a 10-a)

Raspunsuri - Pagina 8

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns Arhistefy spune:

Credinta incepe acolo
Unde posibilitatile inceteaza.
Daca un lucru este cu putinta,
Atunci nu mai e un prilej de slavire
a Lui Dumnezeu.

Credinta, mareata credinta
Pe care o vede fagaduinta
Ce priveste doar la Dumnezeu
Si rade de imposibilitati
strigand "Se va face".

(Autor necunoscut)

www.bconsulting.3x.ro

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Arhistefy spune:

Doamne daca-mi dai noroc, nu-mi lua fericirea,daca-mi dai putere, nu-mi lua ratiunea,daca-mi dai succes nu ma lipsi de umilinta,iar daca-mi dai umilinta, nu ma lipsi de demnitate,

invata-ma sa iubesc oamenii ca pe mine insumi,

Doamne, daca-mi iei norocul, lasa-mi speranta, daca-mi iei succesul, lasa-mi puterea de a trece peste esec, daca eu as gresi cuiva, da-mi curaj sa-i cer iertare, daca cineva mi-ar gresi mie, da-mi curaj sa-l iert,

Doamne daca eu uit de tine, Tu sa nu uiti de mine.

www.bconsulting.3x.ro

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Arhistefy spune:

Un filosof batran a fost intrebat pentru ce i s-au
dat omului doua urechi si numai o gura. El a raspuns:
"Pentru ca mai mult sa auda decat sa vorbeasca!"


www.bconsulting.3x.ro

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Arhistefy spune:

INDUMNEZEIREA

– Ce este indumnezeirea?
– Parintii cei duhovnicesti, vorbind despre apropierea omului de
Dumnezeu, compara legatura omului cu Dumnezeu cu fierul incalzit in
foc. Si spun ca asa cum fierul incalzit in foc primeste insusirile
focului, are si el ceva din ceea ce este focul, tot asa si omul care
are o legatura cu Dumnezeu intra in legatura cu Dumnezeu in asa fel
incat Dumnezeu Se infatiseaza pe Sine in om, il indumnezeieste. Daca
stim ce inseamna un lucru incalzit, stim ce inseamna si un om
indumnezeit. Adica ceva ce intra in legatura cu Dumnezeu, un om in
care Dumnezeu Se manifesta. Se spune ca Fiul lui Dumnezeu intrupat a
indumnezeit firea omeneasca. Asa, in continuare, Fiul lui Dumnezeu se intrupeaza in credinciosi, credinciosii devenind madulare ale
trupului mistic al lui Hristos si devenind mladite din vita care este
Hristos, primind ceva din prezenta Domnului nostru Iisus Hristos.
Bineinteles ca asa cum smerenia – zice Sfantul Ioan Scararul – este
un dar fara de nume pe care il cunoaste numai cel care-l are, tot asa
si indumnezeirea este ceva mai presus de intelegere, dar inteles
numai de acela care se indumnezeieste, care devine participant la
firea dumnezeiasca, cum ar zice Sfantul Apostol Petru (II Petru 1,
4). E un lucru pe care il urmarim dar pe care nu-l intelegem. Il avem
in vedere, dar nu-l putem intelege decat atunci cand simtim adierea
dumnezeiasca in noi prin har.



O SINTEZA A GINDIRII PARINTELUI TEOFIL IN 750 DE CAPETE



www.bconsulting.3x.ro

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Arhistefy spune:

IMPACAREA

Am un cuvant care imi place mie tare mult, din scrierile Sfantului
Isaac Sirul, o afirmatie, si anume: „impaca-te cu tine insuti si va
fi in pace cu tine si cerul si pamantul”. Tare de multe ori spun eu
cuvantul acesta, ca-mi place: impaca-te cu tine insuti, si va fi in
pace cu tine si cerul si pamantul.


O SINTEZA A GINDIRII PARINTELUI TEOFIL IN 750 DE CAPETE


www.bconsulting.3x.ro

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns larissa_79 spune:

Foarte frumoase cuvinte aici...ma bucur mult sa va gasesc aici! De ce sunt asa putine persoane care posteaza la subiect? M-as bucura sa fim mai multe si sa discutam despre cum sa ne indreptam viata, sa traim asa cum ii place lui Dumnezeu.

Doamne ajuta!

Poze cu Alexia
http://pg.photos.yahoo.com/ph/gabyzv23/my_photos

Larisa si Alexia (13 iulie 2006)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Arhistefy spune:

larisa

Lectia Parintelui McKeever

Imi amintesc de Nancy Flurrie.
Era prin 1953 si amandoi eram in clasa a doua.
Eu eram "steaua clasei", si ea era "ultima"; eu ma mandream ca eram primul la studiu si la sport si la orice, ea nu avea cu ce sa se mandreasca, pentru ca nu era nici desteapta si nici puternica, sau cel putin asa credeam eu atunci.
Tin minte ca i-am facut viata un adevarat iad, un chin, era cu cativa ani mai mare decat noi, avea probleme cu scrisul si cititul si din acest motiv repetase clasa, asa ca strigam dupa ea "repetenta" de cate ori aveam ocazia si o vedeam trecand. Mai toti copiii isi bateau joc de ea, mai ales ca ea nu riposta niciodata cu nimic, doar lasa capul in jos evitandu-ne privirea, in timp ce lacrimile ii alunecau pe obraji. Priceperea mea in a manipula multimea de copii si in a inventa diverse modalitati de a ne bate joc de ea, facea parte din sportul nostru de fiecare zi.
Nu erau epitete cu care sa nu o caracterizam, ea era proasta, murdara,
urata, ne tineam ostentativ de nas cand treceam pe langa ea, eventual o impingeam sau ii dadeam una cu piciorul, dar ea niciodata nu ne spunea profesorului si nici nu riposta cu nimic.
Doar plangea in tacere.
Pana intr-o zi, cand lucrurile s-au schimbat total.
Aveam o lectie de religie cu Parintele McKeever, si Nancy sedea in spate,singura in ultima banca, ca de obicei. Lectia era despre judecata lui Iisus, care a fost adus in fata regelui Irod. Parintele McKeever ne-a povestit cu animatia lui caracteristica, irlandeza, si ne-a explicat cum Iisus a vrut sa invete omenirea despre compasiune si bunatate, in contrast cu cruzimea si violenta care predomina in randul leaderilor. Parintele McKeevie ne-a spus ca acte de cruzime se pot vedea si in ziua de astazi, atunci cand lovim, atunci cand dispretuim, sau cand improscam cu insulte sau ne batem joc de cineva, pentru un motiv sau altul.
Eu stateam in banca din fata, ascultand avid povestirea lui, si am vazut cum ochii i se incetoseaza si se indreapta plini de dragoste si tristete catre ultima banca, unde Nancy statea cu capul plecat in jos. De la ea, ochii lui se oprira ca niste lame de otel albastru asupra mea, si am simtit cum intru in pamant, pentru ca il iubeam si il respectam profund pe parintele McKeever, care era un exemplu de bunatate si corectitudine pentru noi toti.
In ziua aceea el parea ca imi vorbeste numai mie personal, si am simtit cum incaperea devine o sala mare in care eu eram pe banca acuzatilor.
"Cum ti-ar place sa fii o fiinta simpla si nevinovata?" am auzit eu in sinea mea o voce trista, "cum ti-ar place sa fii inconjurat de oameni care n-au in suflet nici iubire si nici intelegere, si care te dispretuiesc si te acuza, in loc sa incerce sa te ajute si sa te ridice, atunci cand se cred mai puternici sau mai mari decat tine?
M-am uitat in spate la Nancy, si am vazut ca era imbracata in niste haine vechi, peticite, rochia ii era rupta unde o impinsesem noi in gard, cu urme de noroi pe fata unde o "ajutasem" noi sa cada in balta din curtea scolii, si am fost cuprins de enormitatea actiunilor mele.
M-am uitat la cei din jur, si am vazut ca nimeni nu se sesiza, nimeni nu parea sa simta sau sa inteleaga ceea ce tocmai simtisem eu insumi.
Eu eram primul din fata, si m-am uitat din nou in spate.
In ultima banca, privind la mine si ridicand o mana in sus, ca intr-o
binecuvantare, nu mai statea Nancy, ci Iisus, si atunci am simtit cum mi se rupe inima.
Nu stiu cum am reusit sa ma ridic, dar mi-am luat geanta si cartile, si m-am mutat in spate, langa Nancy. I-am intins mana, si am rugat-o: "hai sa fim prieteni, vreau sa fim cei mai buni prieteni, de astazi incolo!". Nancy a ridicat ochii si am vazut in ei atata mirare...apoi a zambit si am observat ca avea ochi de o blandete extraordinara, albastru-inchis, cu gene lungi si negre, dinti micuti si albi, intreaga ei fata arata deosebit de frumoasa atunci cand zambea.
Din ziua aceea, in toata scoala primara am stat numai langa Nancy, lucru care mi-a atras o gramada de porecle si genunchi juliti, si nasul rupt de niste baieti din clasele mai mari, care se "loveau" de mine atunci cand ar fi vrut sa loveasca in Nancy.
Apoi ne-am mutat in alt district, si am pierdut legatura cu cei de acolo, dar Nancy si Parintele McKeever vor ramane intotdeauna in amintirea si constiinta mea.
De la Nancy, ingerul inocent, am invatat despre bunatate si iertare; iar de la Parintele McKeever am invatat despre indreptare si responsabilitate.
Oriunde va aflati acum, iubiti invatatori, va multumesc si eu din suflet.

Jaye Lewis





www.bconsulting.3x.ro

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Arhistefy spune:

Demult, traia intr-un sat un brutar renumit pentru painea sa. Dar, intr-o zi, brutarului i se paru ca sunt cam usoare bucatile de unt pe care tocmai le cumparase de la un taran si le aseza pe cantar. Cand colo, ce sa vezi?! In loc de 1 kg, cat trebuia sa aiba o bucata, fiecare cantarea doar 800 de grame. Suparat foc, omul s-a dus degraba la judecatorie, spunand ca taranul insala lumea si cerand, bineinteles, pedepsirea acestuia.
N-au trecut nici doua ceasuri si taranul a fost adus in fata judecatorului, care l-a amenintat:
- Daca este adevarat ce spune brutarul, ca ii inseli pe oameni la cantar, te bag imediat la inchisoare.
- Sa-mi fie iertat - zise taranul - dar sunt nevinovat.
- Cum indraznesti sa minti? - sari brutarul. Chiar astazi am cumparat aceste bucati de unt de la tine.
Domnule judecator, trebuie sa-l inchideti pe acest sarlatan, care a incercat sa ma pacaleasca!
- Asa este, omule? - spuse atunci judecatorul. Este untul acesta al tau?
- Al meu este, insa, vedeti dumneavoasta, eu nu am prea multi bani. Mi-am cumparat un cantar, dar nu am mai avut bani si pentru greutati, asa ca pun unt pe un brat al cantarului, iar pe celalalt pun o paine de-a brutarului, care - zice el - are 1 kg. Acum, daca painea brutarului n-a avut 1 kg, eu ce vina am?
Auzind una ca asta, judecatorul a cantarit imediat o paine si, intr-adevar, aceasta nu avea decat 800 de grame. In locul taranului, la inchisoare a ajuns adevaratul vinovat, brutarul, care nu doar ca insela oamenii, dar mai dorea si sa fie aspru pedepsit cel care ar fi facut exact ca el.

Cel ce vrea sa insele, singur se insala. Chiar daca nu vede nici un om greseala sa, Dumnezeu ii vede pacatul;iar atunci cand il mai descopera si oamenii, rusinea este cu atat mai mare.
Cu nimic nu-L manii pe Dumnezeu atat de mult ca atunci cand nedreptatesti pe cineva.



www.bconsulting.3x.ro

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Arhistefy spune:

Cand poverile apasa mai greu,
El da mai mult har,
Si trimite mai multa tarie
Cand truda sporeste,
La stramtorari noi,
El adauga indurarea Sa
Iar cand se-nmultesc incercarile,
El inmulteste pacea Sa.

(Autor necunoscut)

www.bconsulting.3x.ro

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Arhistefy spune:

In avion. Doi pasageri, un barbat si o femeie stau pe locuri vecine. El citeste din Biblie. Avionul decoleaza. Ea isi face cruce. El nu. "De ce, domnule, nu va faceti cruce?", intreaba doamna revoltata. El ridica usor privirea, continuand apoi sa citeasca. La un moment dat, stewardesa se apropie, se indreapta spre ei... avionul incepe sa se clatine, stewardesa se dezechilibreaza si un pahar cu bautura racoritoare de pe tava ei se varsa pe rochia doamnei evlavioase. Aceasta incepe sa o atace verbal pe stewardesa. Barbatul se intoarce spre ea si ii spune: "Doamna, v-ati pierdut crucea!"



www.bconsulting.3x.ro

Mergi la inceput