In fiecare zi cu Dumnezeu (partea a 10-a)
Raspunsuri - Pagina 16
Arhistefy spune:
„Ma veti cauta, si Ma veti gasi, daca Ma veti cauta cu toata inima."
leremia 29:13
Vrei sa-ti imbunatatesti viata de rugaciune? Francois Fenelon, un
preot al secolului 17, ne spune cum. Ascultati: „Spune-I Domnului tot
ce se afla în inima ta, la fel cum cineva îsi descarca durerea sau
bucuria din inima catre un prieten drag. Povesteste-I toate
necazurile ca El sa te mangaie, povesteste-I despre toate dorintele
ca El sa le purifice, spune-I despre tot ce nu iti place ca prin El
sa iesi biruitor, vorbeste-I despre toate ispitirile tale ca El sa te
apere de ele, arata-I ranile sufletului pentru ca El sa le vindece,
du inaintea Lui indiferenta ta fata de bine si inclinatia catre rau
si instabilitate. Spune-I cum din egoism ai fost nedrept cu ceilalti,
cum vanitatea te face sa minti, si cum mandria te ascunde de tine si
de ceilalti. Daca vei turna in felul acesta toate slabiciunile,
nevoile, problemele, cu siguranta nu vei ramane fara cuvinte, nemai-
avand ce sa-I spui. Nu vei epuiza niciodata subiectul, deoarece ai
nevoie de reinnoire continua."
Oamenii care nu au secrete nu vor avea nevoie de subiecte de
discutie. Acestia nu isi cantaresc continuu vorbele deoarece nu
exista nimic care sa-i faca sa aibe retineri, ci vorbesc din
plinatatea inimii. Acestia spun simplu ceea ce gandesc. Cand cer
ceva, o fac cu credinta, fiind siguri ca au fost ascultati.
Binecuvantati sunt cei ce pastreaza o astfel de comunicare, fara
rezerve, cu Dumnezeu!
www.bconsulting.3x.ro
Arhistefy spune:
Isus Hristos,
Fiul lui Dumnezeu,
Fratele mai Mare dintre mai multi frati,
Prietenul care tine la tine mai mult decat un frate,
Regele ( este El si Regele tau?),
Invierea si Viata (este El viata ta?),
Mielul lui Dumnezeu care ridica pacatul lumii (I-ai dat sa ridice si pacatul tau?),
Pastorul cel Bun (este si al tau?),
Marele Preot insemnat care a strabatut cerurile,
Singurul mijlocitor intre Dumnezeu si
oameni: Omul ISUS HRISTOS,
Capetenia si desavarsirea credintei noastre,
Calea, Adevarul si Viata, (este El viata ta? , calea pe care mergi?, adevarul dupa care iti ghidezi gandurile? )
Painea Vietii, (chiar este El painea vietii tale? te-ai hranit azi din El?)
Apa Vietii,(esti cumva deshidratat de cand nu ai mai baut din El apa vietii?)
Cuvantul,(apare Numele Lui printre cuvintele pe care le rostesti?)
Lumina Lumii,(este Isus lumina vietii tale? iti ghidezi scopurile si iti planifici timpul in lumina vesniciei, in lumina si perspeciva lui Dumnezeu? se vede lumina lui Isus din tine reflectata in exterior? pe chipul tau? in ochii tai? in modul in care mergi? in cuvintele tale? in dragostea fata de cei din jurul tau? in blandete? in bunatate? in rabdare? in puritate? in bucurie? in credinciosia cu care slujesti la locul tau de munca? )
Usa oilor, (esti si tu una din oitele care Il urmeaza fara comentarii pe Pastor? Care face ce face El? Care spune ce spune El? Care face asa cum Pastorul ii cere? Implinesti tu Cuvantul Lui? Pazesti Cuvantul Lui? Faci ceea ce scrie in Cuvantul Lui, in Biblie?)
Isus...
www.bconsulting.3x.ro
Arhistefy spune:
Strain am fost si nu M-ati primit; gol, si nu M-ati imbracat; bolnav si in temnita, si nu M-ati cercetat...
Nu este oare cel mai groaznic pacat al nostru fata de semenii nostri: nu ii uram, dar suntem indiferenti, ii ignoram!
Suntem prea ocupati de noi insine pentru a mai avea timp de nevoile altora. Gasim mii de scuze pentru a nu ne implica. Trecem pe langa ceilalti, ignorandu-i. Dorim ca ceilalti sa fie pentru noi bunii samariteni, dar nu noi lor.
Nu am taiat gatul nimanui
Nu am ravnit la aurul vecinului
Nu am jefuit nicicand vreo casa
Dar Doamne, ai mila de sufletul meu
Caci bantuit imi este el mereu
De tot ce n-am facut.
www.bconsulting.3x.ro
Arhistefy spune:
In relatia mea cu Dumnezeu nu exista reciprocitate a rugaciunii.
Aici numai omul cere. Exista totusi o reciprocitate a darului. Omul isi actualizeaza libertatea sa nu numai cerand-o de la Dumnezeu prin
rugaciune, dar si daruindu-se pe sine insusi lui Dumnezeu. Doar astfel omul devine liber fata de el insusi. Daca vrea sa-si retina pentru sine existenta primita din iubirea lui Dumnezeu, el isi pierde libertatea: vrand sa domine asupra existentei sale el devine sclavul acesteia. El trebuie sa accepte sa traiasca mereu din darul lui Dumnezeu, nu dintr-al sau insusi, pentru a fi liber de sine. Trebuie sa renunte la sine si sa se daruie lui Dumnezeu de la care ii vine tot ceea ce el are, pentru a fi liber. Nu poate fi liber decat
daca traieste pentru Dumnezeu si in Dumnezeu. Nu poate sa-si pastreze
impotriva lui Dumnezeu libertatea sa provenita de la Dumnezeu, ci
trebuie sa o dobandeasca neincetat de la Dumnezeu prin rugaciune. O libertate afirmata impotriva lui Dumnezeu, de la care ea provine, nu este o adevarata libertate. De indata ce omul vrea sa domine ceea ce are, el devine sclavul unei patimi si prin aceasta sclavul lui insusi.
Parintele Dumitru Staniloae
www.bconsulting.3x.ro
Arhistefy spune:
Lupta diavolului impotriva noastra
Cum il putem recunoaste pe diavol?
Firea diavolului este sa faca zarva, sa provoace nebunie si sa aduca
mult intuneric, in timp firea lui Dumnezeu este sa ne lumineze si sa
ne invete cele ce se cuvine sa facem, prin simboluri.
(Cuvantul XXIX la Epistola I Corinteni PGB 18A.248. PG 61, 242)
Nimic mai necurat ca diavolul
Nimic nu este mai necurat decat diavolul. Pretutindeni, pe cei ce il
urmeaza ii impovareaza cu osteneli din cele mai grele si mai
zadarnice si ii prapadeste. Si, nu numai ca nu-i lasa sa ia premiul
(v. I Cor. 9, 24), dar ii si face raspunzatori pentru osanda pe care
o vor primi. Satana stie sa legiuiasca pentru ei nu numai invatatura,
ci si post. Ii indeamna sa tina post greu cu curatie si infranare
desavarsita,dar acest post legiuit de el nu le va folosi, ci ii va
lipsi de rasplata lui Dumnezeu si le va aduce si cel mai mare rau.
(Cuvantul III la Epistola catre Filipeni PGB 21, 402. PG 62, 194)
Diavolul este intotdeauna mincinos
Cum spui ca Dumnezeu n-a pus in om cunostinta binelui si a raului?
Cine, dar, a sadit-o intr-insul, diavolul? Da, spune, el, necuratul,
si intareste: “veti fi ca Dumnezeu, cunoscand binele si
raul” (Facere 3, 5). Si-mi arati apoi marturia vrajmasului si
uneltitorului? Ce, daca a spus “veti fi dumnezei”, a facut
dumnezei? asadar, asa cum nu s-au facut dumnezei, nici cunostinta
binelui si raului n-au capatat-o. Diavolul este mincinos si nu spune
niciodata adevarul, caci zice apostolul: “… nu a stat intru
adevar” (Ioan 8, 44).
(Cuvantul VII la Facere PGB 8, 118. PG 54, 610)
Siretlicurile diavolului
Sunt multe siretlicurile diavolului, adica felurile in care incearca
sa-i prinda pe cei nelucratori si trandavi. Trebuie sa le cunoastem
foarte bine, ca sa ne ferim de capcanele pe care ni le intinde si de
prilejurile de-a cadea in ispita si sa nu-i lasam nici o poarta
deschisa. Limba noastra trebuie sa fie nesovaitoare, privirea
dreapta si neclintita, iar sufletul curat si neprihanit; trebuie,
de asemenea, sa veghem asa cum am veghea daca am sti ca o fiara
salbatica sta gata sa ne atace si e pornita sa ne sfartece.
De aceea, si acel suflet care s-a intins pana la cer, invatatorul
neamurilor si glasul omenirii, cel ce pe toate le-a facut pentru
mantuirea ucenicilor, dupa ce le-a spus “luati toate armele lui
Dumnezeu”, fiindca voia sa ne pazeasca din toate partile si sa ne
faca nebiruiti, a adaugat: “Stati deci tari, avand mijlocul vostru
incins cu adevarul si imbracandu-va cu platosa dreptatii. si
incaltati picioarele voastre, gata fiind pentru Evanghelia pacii. in
toate luati pavaza credintei, cu care veti putea sa stingeti toate
sagetile cele arzatoare ale vicleanului. Luati si coiful mantuirii si sabia Duhului, care este cuvantul lui Dumnezeu” (Efeseni 6, 14-l7).
Ai vazut ca vrea sa ne aparam fiecare madular al trupului si sa ne
invete ce trebuie sa stie cei chemati sa lupte in razboi? Ne invata
sa ne ferim mai intai mijlocul cu centura, ca sa alergam cu
usurinta. Ne pune sa purtam platosa, ca sa nu ne loveasca sagetile
si apoi aparatoarea de picioare, ca sa fim aparati de pretutindeni
de credinta. Pentru ca ea, spune Evanghelia, numai credinta va putea
stinge si sagetile aprinse ale vicleanului.
SFANTUL IOAN GURA DE AUR - “Diavolul si magia”
www.bconsulting.3x.ro
Arhistefy spune:
Sagetile diavolului
Care sunt sagetile diavolului? Dorintele si poftele amagitoare,
gandurile necurate, patimile pierzatoare, mania, zavistia, pizma,
iutimea, ura, dorinta de inavutire si oricare alta asemenea
intunecare a mintii.
Pe toate acestea, ne spune Scriptura, le va putea stinge sabia
Duhului. Dar ce spun eu, le va stinge? Va putea taia chiar si capul
necuratului.
Ai vazut cum i-a intarit pe ucenici? Cum i-a facut mai puternici
decat fierul, cand ei erau mai slabi si mai moi decat ceara? Aceasta pentru ca razboiul nostru nu este impotriva oamenilor cu trup si sange, ci impotriva puterilor netrupesti. De aceea nici nu ne-a dat arme pentru trup, ci arme duhovnicesti atat de stralucitoare, incat demonul cel viclean sa nu poata nici macar stralucirea sa le-o priveasca si sa fuga.
Inarmati, asadar, cu arme ca acestea, sa nu ne temem de lupta, sa
nu dam inapoi de la a-l infrunta si nici sa fim nepasatori. Cand
priveghem, diavolul niciodata nu ne va putea birui puterea armelor,
daca voim sa-l facem neputincios si daca voim sa-i zadarnicim
siretlicurile. Dar atunci cand suntem nepasatori, nu avem nici un
folos; de vreme ce vrajmasul mantuirii noastre sta mereu treaz si pe
toate le face impotriva ei.
Sa ne inarmam din toate partile, sa evitam cuvintele si sa ne
departam de lucrurile ce ne pot vatama si, impreuna cu infranarea de
la mancare si cu celelalte virtuti, sa ne aratam darnici si
milostivi fata de saraci, cunoscand ca multa va fi rasplata pe care
o vom primi pentru ajutorul nostru.
(Cuvantul III la Facere PGB 2, 68-70. PG 53, 38)
SFANTUL IOAN GURA DE AUR - “Diavolul si magia”
www.bconsulting.3x.ro
Arhistefy spune:
Vremea atacului
Vrajmasul nostru, diavolul, vazand comoara duhovniceasca pe care am
adunat-o, e cuprins de furie, isi ascute dintii si pandeste fara
incetare momentul si prilejul potrivit ca sa ne lipseasca de orice,
din cele ce pazim cu sfintenie inlauntrul nostru. Si nici un prilej
nu este mai potrivit pentru el decat nepasarea noastra. De aceea
trebuie sa veghem mereu, sa nu-i lasam nici o intrare. Pentru ca,
daca vede ca veghem si ca necontenit luam aminte la toate si observa
ca zadarnice sunt toate incercarile de-a ne ispiti, va incerca o
data si inca o data, dar se va departa, apoi, umilit, stiind ca
nici un castig nu are daca priveghem.
Cunoscand, asadar, ca toata viata noastra suntem datori sa luptam,
trebuie sa ne inarmam ca si cand am avea un dusman ce ne urmareste si
ne pandeste fara incetare, sperand el ca, poate, intr-o zi ii vom
lasa un prilej, cat de mic, sa ne atace. Un asemenea prilej poate
fi nepasarea fie si de-o clipa.
Nu-i vezi pe cei plini de bani cat se ostenesc sa si-i pazeasca cand
se asteapta sa-i atace vreun dusman? Unii ii pun bine la adapost,
inchizandu-i in camari ferecate cu lacate si zavoare, iar altii ii
ascund in pamant, unde sa nu stie nimeni de ei.
In acelasi chip si noi, dupa ce vom fi adunat comorile virtutii, sa
le pazim cu strasnicie si sa nu le aratam tuturor, ci sa le ascundem
in tainita mintii noastre si sa-i inchidem toate drumurile aceluia ce
se va stradui sa ne lipseasca de ele ca, pastrandu-le neatinse, sa
avem merinde pentru trecerea in lumea cealalta.
(Cuvantul V la Facere PGB 2, 110. PG 53, 48)
Asa cum piratii marilor, atunci cand zaresc o corabie incarcata cu
bogatii, isi pun la incercare toata viclenia ca s-o scufunde si sa-i
lase goi si lipsiti de toate pe calatori, tot asa si diavolul. Cand
vede ca ne-am adunat o mare comoara duhovniceasca, ca avem mare
ravna si duh neadormit, scrasneste din dinti, sare ca muscat si,
ca un pirat, foloseste mii de siretlicuri ca sa gaseasca o intrare
cat de mica sa ne despoaie, sa ne lase goi si pustii si sa ne
distruga toata comoara duhovniceasca.
Sa fim cu luare-aminte
Pentru aceasta, va rog, sa fim cu luare-aminte si, cu cat ne
sporeste avutia duhovniceasca, cu atat mai mult sa priveghem, ca sa-
i respingem toate atacurile, de oriunde ar veni ele si, prin
purtarea noastra desavarsita, dupa ce vom atrage harul lui
Dumnezeu, sa ne ridicam deasupra sagetilor diavolului. Fiara este
vicleana si foloseste capcane din cele mai amagitoare cand nu ne
poate momi si duce la rau de prima data.
El nu ne grabeste, nu ne sileste - sa nu fie asa - ci doar ne
amageste si, cand ne vede nepasatori, ne impinge la rau si la pacat.
SFANTUL IOAN GURA DE AUR - “Diavolul si magia”
www.bconsulting.3x.ro
Arhistefy spune:
Diavolul ne razboieste si cu virtutea
Atunci cand nu ne poate sili sa ne pierdem mantuirea, de multe ori
strecoara pe ascuns, chiar in lucrarea virtutii, momeala cu care sa
ne scufunde intreaga comoara.
Ce vreau sa spun? Sa vorbesc mai limpede ca, dupa ce ne vom invata
cu viclesugurile lui, sa ne putem feri de vatamarea care ne vine din
ele.
Cand diavolul se incredinteaza ca nu primim lesne pacatul insusi, ci
vede ca ne pazim de desfranare, alegand cumpatarea, si ca intoarcem
spatele lacomiei, ca uram nedreptatea, ca ocolim desfatarile
necuviincioase, ca postim si ne rugam, si ca ne ingrijim sa facem
milostenie, atunci planuieste alte si alte siretlicuri cu care sa ne
piarda intreaga comoara duhovniceasca si sa ne impiedice sa ne
folosim de toate virtutile noastre. Pe cei ce cu mari nevointe ii
biruie viclesugurile, ii face sa se mandreasca cu faptele lor bune
si cu izbanzile lor si sa caute la slava cea lumeasca, ca sa-i faca
sa piarda adevarata slava dumnezeiasca
(Cuvantul XXXI la Facere PGB 3, 302-306. PG 53, 205)
Nu ne sileste
“Sarpele m-a amagit” (Facerea 3, 13). Dar a se lasa sau nu amagita
statea in puterea Evei. “ Sarpele - a zis - m-a amagit”. Vrajmasul
mantuirii noastre, lucrand prin vietatea aceea vicleana, si-a
strecurat sfatul cel rau si a inselat-o pe femeie. Nu a silit-o,
nici n-a constrans-o sa-i primeasca sfatul, ci doar, printr-un indemn
pierzator, si-a dus la capat inselaciunea, fiindca a gasit-o
pregatita sa-l asculte; a gasit-o, adica, pe cea lesne de amagit,
si pentru ea nu este iertare.
(Cuvantul VII la Facere PGB 2, 466. PG 53, 140)
Atrage prin inselaciune si convingere
“… care lucreaza acum in fiii neascultarii” (Efeseni 2, 2). Vezi,
nu cu sila te atrage, nici cu tirania, ci convingandu-te. Pacatul a
fost numit neascultare, tot atat de bine cum s-ar fi putut chema si
inselaciune, fiindca pe toti ii atrage inselandu-i si convingandu-i.
Apostolul ii mangaie nu dandu-le doar un complice la pacat, ci
marturisind ca el insusi se numara printre pacatosi: “intre care si
noi toti am petrecut odinioara …” (Efeseni 2, 3).
(Cuvantul IV la Epistola catre Efeseni PGB 20, 498. PG 62, 31)
Nu ne biruie si nu ne poate stapani
Dumnezeu a facut si aceasta, ca diavolul sa nu ne biruie si sa nu ne
stapaneasca, pentru ca adevarat este ca nimeni n-ar putea rezista
puterii sale. Din aceasta pricina l-a departat ca pe un talhar si un
tiran. Daca nu gaseste pe cineva gol si pustiu haladuind prin
ascunzatorile sale, nu cuteaza sa-l atace. Daca nu ne vede umbland
in “pustie”, nu are curaj sa se apropie de noi.
Pustia si locul diavolului nu sunt altele decat pacatul. Avem nevoie
de pavaza mantuirii si de sabia Sfantului Duh ca sa nu avem de
patimit, dar si ca sa-i taiem capul fiarei, daca ar voi sa ne atace.
Trebuie sa ne rugam necontenit ca sa-l strivim in picioare, chiar
daca el lupta de jos, ca un nerusinat si un netrebnic.Totusi luptand
de jos invinge, fiindca noi nu ne straduim sa ne ridicam deasupra
loviturilor lui. El nu se poate ridica de la pamant, ci se taraste,
de aceea chipul diavolului este sarpele.
SFANTUL IOAN GURA DE AUR - “Diavolul si magia”
www.bconsulting.3x.ro
Arhistefy spune:
„...cine primeste pe acela pe care-l trimit Eu, pe Mine Ma primeste."
loan 13:20
Prea multi dintre noi nu cerem ajutor deoarece vrem sa ne pastram o
anumita imagine. Dar e periculos! Nu doar Domnului trebuie sa-I fim
deschisi, ci si oricui ne este trimis de El în cale. „...a stat
patruzeci de zile, fiind ispitit de satana. Acolo statea împreuna cu
fiarele salbatice si-L slujeau îngerii..." Marcu 1:13 Chiar si Isus a
avut nevoie de ajutorul altora. Dupa un post de 40 de zile era
flamând iar satan s-a oferit sa-i satisfaca foamea într-un mod
pervertit, „...porunceste ca pietrele acestea sa se faca pîini..."
Matei 4:3 Unul din cele mai grele lucruri este sa spui nu
satisfacerii unei nevoi legitime într-un mod gresit. Desi îi crease
pe îngeri, Isus le-a permis sa-L slujeasca. Cel mare a acceptat sa
primeasca ajutor de la cel mic. Ce lectie pentru noi! Când nivelul
durerii este destul de ridicat, nu va mai conta pe cine foloseste
Dumnezeu! Daca ai fi bolnav pe moarte, nu ar mai conta cine ar fi
doctorul, nu? Apartenenta religioasa sau etnia nu ar mai însemna
nimic datorita urgentei nevoii tale. Poate ai nevoie de cineva, dar
nu ai încredere în nimeni. Încrede-te în Dumnezeu! Cine crezi ca te-a
adus pâna aici? „Pot sa se mute muntii, pot sa se clatine dealurile,
dar dragostea Mea nu se va muta de la tine, si legamântul Meu de pace
nu se va clatina, zice Domnul, care are mila de tine." Isaia 54:10
Când Dumnezeu îti ofera dragostea, nu fi prea mândru si accept-o
indiferent de înfatisarea sub care vine. Astfel îL vei accepta pe El!
www.bconsulting.3x.ro
Arhistefy spune:
Diavolul si magia
SFANTUL IOAN GURA DE AUR
"Nimic nu lauda si iubeste atata Dumnezeu ca sufletul bland, smerit
si recunoscator"
Ne razboieste cu cele pamantesti
Daca nu stii ce inseamna ca ne razboieste de jos, ma voi stradui sa
fiu limpede si sa-ti explic cum se duce razboiul acesta.
Ce inseamna ca diavolul lupta de jos? Inseamna ca loviturile pe care
ni le da vin prin lucrurile pamantesti. Vin din placeri, din bogatie
si din toate grijile lumesti. De aceea, daca vede pe cineva inaripat
si purtat de duhul sau spre cer, nu va putea sari pana la el. Chiar
daca va incerca s-o faca, va cadea repede. Nu are picioare, nu te
teme. Nu are aripi, nu te spaimanta. Se taraste pe pamant si printre
lucrurile pamantesti.
Sa nu fii partas la nimic pamantesc si nu vei avea nevoie sa-l
infrunti. El nu cunoaste lupta fata-n fata, ci se ascunde ca sarpele
in maracini, de unde pandeste mereu ca sa-l piarda, ispitindu-l,
pe cel bogat duhovniceste. Daca tai maracinii, va fugi repede,
fiindca e las.
Daca stii sa folosesti impotriva lui “descantecele” sfinte
(rugaciunile, not. Ed.), pe data-l vei rani. Fiindca si la noi
exista “descantece” duhovnicesti. Acestea sunt numele Domnului
nostru Iisus Hristos si puterea crucii. “Descantecul” acesta nu numai ca scoate sarpele din cuib si-l arunca in foc, dar vindeca si rani.
(Cuvantul IX la Epistola catre Romani PGB 166, 596-598. PG 60, 463)
Pe toate le imita
Diavolul, daca nu stie el sigur ce va imita sau impotriva cui va
unelti, nici nu incearca s-o faca si nici nu stie cum.
(Cuvantul XLII la Evanghelia dupa Matei PGB 10, 808. PG 58, 476)
Pe toate le amesteca si le rastoarna
O, voi, care pe toate le rasturnati! Care va impreunati barbati cu
barbati, de parca ar fi femei si pe femei le trimiteti sa lupte in
razboi, de parca ar fi barbati.
Lucrarea diavolului este sa le amestece si sa le perverteasca pe
toate, sa strice si sa mute hotarele dintru inceput puse, pe care
Dumnezeu le-a asezat firii. Pe femeie Dumnezeu a lasat-o sa
ingrijeasca casa, iar pe barbat sa se ocupe de cele ale lumii. Tu
insa, diavole, capul l-ai pus unde sunt picioarele, iar picioarele
unde este capul. Ai dat arme femeilor si nu te rusinezi?
(Cuvantul V la Epistola catre Tit PGB 24, 112-l14. PG 62, 694)
Diavolul incearca de mai multe ori
De ce spune: “Si dupa imbucatura a intrat atunci satana in el”?
(Ioan 13, 27) Pentru ca diavolul nu intra dintr-o data si nici la prima incercare, ci numai dupa ce te incearca de mai multe ori, asa cum s-a intamplat si cu Iuda. Mai intai a batut la poarta, apoi l-a
impresurat pe nesimtite si numai cand a vazut ca e gata sa-l
primeasca, a intrat intreg intr-insul si l-a stapanit cu totul.
(Cuvantul LXXXI la Evanghelia dupa Matei PGB 12, 272. PG 58, 733)
Nu lucreaza dintr-o data, ci treptat
Atunci cand vor sa ademeneasca pe cineva, demonii nu se grabesc. Nu-
l indeparteaza de la litera Evangheliei,ci de la duhul ei. In acest
chip ne duc ei in ratacire si ne intind capcane ascunse.
Daca le-ar spune oamenilor “fugiti de Hristos”, oamenii s-ar pazi
de ei ca de niste ratacitori si pierzatori de suflete, dar daca ii lasa in pace in credinta lor, incercand sa-i rataceasca in numele
Evangheliei, lesne incep sa surpe constructia. Sarlatanii se folosesc
de numele Evangheliei ca sa-si ascunda planurile viclene.
(Catre Galateni, cap. I PGB 20, 190. PG 61, 621)
SFANTUL IOAN GURA DE AUR - “Diavolul si magia”
www.bconsulting.3x.ro