In fiecare zi cu Dumnezeu (partea a 10-a)
Raspunsuri - Pagina 12
Arhistefy spune:
PATIMILE
Patimile, dupa conceptia din Pateric, sunt dracii nostrii. Nu vine
impotrivitorul, diavolul, de fiecare data sa-ti sugereze niste idei,
ci ai inlauntrul tau deja niste deprinderi care iti schimba mintea
spre rau.
Sunt trei pricini ale patimilor pe care le pomeneste Sfantul Marcul
Ascetul in Epistola catre Nicolae Monahul: „inaintea a tot pacatul
merg cei trei uriasi care sunt nestiinta, uitarea si nepasarea”.
O SINTEZA A GINDIRII PARINTELUI TEOFIL IN 750 DE CAPETE
www.bconsulting.3x.ro
Arhistefy spune:
Fericiti cei ce pling, ca aceia se vor mingiia
Incepind Hristos, deci, de aici predica Sa, de unde mai cu seama se
cuvenea, trece la o alta porunca, potrivnica in aparenta parerii
intregii lumi. Desi toti oamenii socot ca trebuie invidiati cei ce
sint necontenit veseli, totusi Hristos, in loc sa-i fericeasca pe
acestia, ii fericeste pe cei mihniti, pe cei saraci, pe cei ce pling,
spunind asa:
„Fericiti cei ce pling",
cu toate ca toti oamenii ii nefericesc pe acestia. De aceea Hristos,
inainte de a da aceste invataturi, a facut minuni, pentru ca sa
gaseasca crezamint cuvintele Sale.
Si iarasi, in aceasta fericire Hristos n-a vorbit indeobste de cei
care pling pentru fel de fel de pricini, ci de cei ce pling pentru
pacatele lor. Orice alt plins este oprit cu strasnicie, cum este
plinsul pentru vreunul din bunurile acestei lumi. Aceasta a aratat-o
si Pavel zicind: „intristarea dupa lucrurile lumii aduce moarte; dar
intristarea dupa Dumnezeu lucreaza pocainta spre mintuire, fara
parere de rau".
Aici Hristos fericeste pe cei intristati dupa Dumnezeu; si nu vor
beste de cei intristati putin, ci de cei tare intristati. De aceea
nici n-a spus: „cei ce se intristeaza", ci „cei ce pling".
Porunca aceasta este, la rindul ei, dascal de filozofie. Daca cei
care pling moartea copiilor sau a sotiei sau a unei rude, nu mai
iubesc, in timpul durerii lor, nici banii, nici trupurile, nu se mai
dau in vint dupa slava, nu-i mai supara ocarile altora, nu mai sint
macinati de invidie si nu mai sint asaltati de nici o alta patima, ca
jalea si plinsul pun stapinire desavirsita pe sufletul lor, apoi mai
multa filozofie decit aceasta vor arata cei ce-si pling pacatele lor,
asa cum trebuie sa le plinga.
- Si care le e rasplata?
„Ca aceia se vor mingiia".
- Unde se vor mingiia?
- Si aici si dincolo! Si pentru ca porunca aceasta este impovaratoare
si grea, Hristos a fagaduit sa dea ceea ce o face mai cu seama
usoara. Deci, daca vrei sa te mangai, plingi!
Sa nu socotesti enigma cuvintele acestea! De-ar veni asupra-ti
volburi de suparari, vei fi deasupra tuturora, daca Dumnezeu te
mingiie. Dumnezeu da totdeauna cu mult mai multe rasplati decit
dureri. Asa face si aici: fericeste pe cei ce pling, nu dupa
vrednicia plansului lor, ci dupa iubirea Sa de oameni. Cei care
pling, isi pling pacatele; iar acestora le e indestulator ca au
dobindit iertare si dezvinovatire. Dar pentru ca Dumnezeu este
iubitor de oameni nu-Si margineste rasplata numai la izbavirea de
muncile iadului, nici numai la iertarea de pacate, ci, ii fericeste
pe cei ce-si pling din inima pacatele si le da multa mangaiere.
Hristos ne porunceste sa plingem nu numai pentru pacatele noastre, ci
si pentru pacatele altora. Suflete ca acestea aveau sfintii. Asa a
fost sufletul lui Moise, asa a fost sufletul lui Pavel, sufletul lui
David! Ca toti acestia au plins de multe ori pentru pacatele altora.
FERICIRILE - talcuirea Sfantului Ioan Gura de Aur (Evanghelia dupa
Matei)
www.bconsulting.3x.ro
Arhistefy spune:
"Fericiti cei blinzi, ca aceia vor mosteni pamintul" .
- Spune-mi, te rog, ce pamint vor mosteni?
- Unii spun ca vor mosteni un pamint spiritual. Dar nu-i asa! Nici
intr-o parte a Scripturii nu gasim vorbindu-se de pamint spiritual.
- Dar atunci cum trebuie intelese aceste cuvinte?
- In aceasta fericire este vorba de o rasplata materiala, asa cum
face si Pavel; ca dupa ce a spus: „Cinsteste pe tatal tau si pe mama
ta", a adaugat: „ca sa traiesti multi ani pe pamint". Si Hristos ii
spune tilharului: „Astazi vei fi cu Mine in rai"
Hristos ne indeamna, deci, nu numai cu bunatatile viitoare, ci si cu
cele de aici, pentru ca sintem lipiti de cele pamintesti si umblam
dupa acestea inaintea celor viitoare. De aceea si spune putin mai
tirziu: „Impaca-te cu pirisul tau"; apoi arata si rasplata unei
astfel de filozofii, zicind: „Ca nu cumva pirisul sa te dea
judecatorului, iar judecatorul slujitoru lui". Ai vazut cu ce
infricoseaza? Cu mijloace materiale, cu cele ce se intimpla in viata
cea de toate zilele!
Domnul spune iarasi: „Cel ce va zice fratelui sau: «Netrebnicule»,
vinovat va fi sinedriului". Si Pavel da aceleasi rasplati materiale
si indeamna cu bunatati din lumea aceasta. De pilda, cind vorbeste de
feciorie, nu vorbeste de rasplatile cele ceresti, ci de cele de aici
spunind: „Pentru nevoia de acum"; si: „Dar eu va crut"; si: „Si vreau
ca voi sa fiti fara grija". Tot asa si Hristos fagaduieste pe linga
bunatatile cele duhovnicesti si bunatati materiale.
Pentru ca se crede ca cel blind pierde tot ce are, de aceea Hristos
fagaduieste contrariul, spunind ca omul blind, omul care nu-i indraz
net, nici mindru, stapineste cu deplina siguranta bunurile sale, pe
cind cel lipsit de blindete pierde de multe ori si averea mostenita
de la parinti si sufletul. Si pentru ca in Vechiul Testament profetul
David spunea adeseori ca „cei blinzi vor mosteni pamintul", de aceea
si Hristos isi urzeste predica Sa si cu cuvinte din Vechiul
Testament, cunoscute ascultatorilor Sai, ca sa nu le spuna mereu
cuvinte straine auzului lor.
Prin cuvintele acestei fericiri Hristos nu margineste rasplata celor
blinzi la cele de aici, ci impreuna cu acestea le da si rasplata in
ceruri. Ca rasplata duhovniceasca nu inlatura rasplata de pe lumea
aceasta; si iarasi o rasplata fagaduita de Domnul pe lumea aceasta
aduce dupa sine si o rasplata duhovniceasca. Ca spune: „Cautati
imparatia lui Dumnezeu si acestea toate se vor adauga voua"; si
iarasi: „Oricine a lasat case sau frati, insutit va lua in veacul
acesta, iar in cel viitor va mosteni viata vesnica"
FERICIRILE - talcuirea Sfantului Ioan Gura de Aur (Evanghelia dupa
Matei)
www.bconsulting.3x.ro
Arhistefy spune:
„Fericiti cei ce flaminzesc si insetoseaza de dreptate"
- Care dreptate?
- Sau virtutea dreptatii in genere, sau cea speciala potrivnica laco
miei. Hristos avea tocmai de gind sa dea legi cu privire la
milostenie; si pentru ca milostenia nu trebuie facuta cu averi
adunate din rapire sau din lacomie, de aceea fericeste pe cei care se
straduiesc sa fara dreptate. Uita-te la cuvintele folosite de Domnul
in aceasta fericire! N-a spus: „Fericiti cei ce tin la dreptate", ci:
„Fericiti cei ce flaminzesc si insetoseaza de dreptate".
S-a folosit de aceste cuvinte ca sa cautam dreptatea, nu de
mintuiala, ci cu toata dorinta inimii noastre. Si pentru ca semnul
caracteristic al lacomiei este dorinta - si nu atit dorinta de
mancaruri si bauturi cit dorinta de a stapini mai mult si de a avea
mai multe bogatii in jurul nostru - de aceea Domnul a poruncit sa
mutam dorinta aceasta a noastra spre dreptate, pentru a nu mai fi
lacomi.
Si celor ce flaminzesc si insetoseaza de dreptate Domnul le da tot o
rasplata materiala spunind:
„Ca aceia se vor satura".
Pentru ca lumea socoteste ca lacomia imbogateste pe multi, Hristos
spune ca lucrurile se petrec cu totul dimpotriva, ca dreptatea imboga
teste pe om. Nu te teme dar de saracie cind faci dreptate, nici nu
tremura ca ai sa mori de foame! Hraparetii sint mai ales cei care
pierd totul, pe cind cel ce iubeste dreptatea isi are in siguranta
avutul sau. Iar daca cei ce nu doresc averile straine se bucura de
atit belsug, de mult mai mult belsug se vor bucura cei ce-si dau la
saraci averile lor.
FERICIRILE - talcuirea Sfantului Ioan Gura de Aur (Evanghelia dupa
Matei)
www.bconsulting.3x.ro
Arhistefy spune:
„Fericiti cei milostivi"
Dupa parerea mea Domnul vorbeste aici nu numai de cei care fac
milostenii cu bani, ci si de cei care fac milostenii cu faptele lor.
Ca milostenia este de multe feluri, iar porunca aceasta este mult
cuprinzatoare.
- Care este rasplata milosteniei?
„Ca aceia se vor milui".
S-ar parea ca rasplata aceasta nu-i decit o intoarcere a milosteniei
facute; dar nu-i asa, pentru ca rasplata e mai mare decit fapta. Cei
milostivi miluiesc ca oameni, dar sint miluiti de Dumnezeul tuturora;
iar mila dumnezeieasca nu este egala cu mila omeneasca; ci pe cit e
de mare deosebirea intre rautate si bunatate, pe atat e de mare
deosebirea intre mila omeneasca si mila dumnezeieasca.
FERICIRILE - talcuirea Sfantului Ioan Gura de Aur (Evanghelia dupa
Matei)
www.bconsulting.3x.ro
Arhistefy spune:
PARINTII TRUPESTI
Dumnezeu zice: „Cinsteste pe tatal tau si pe mama ta” (Iesirea 20,
12). E porunca, si tineti seama de faptul ca cele zece porunci ale
lui Dumnezeu, dupa Sfantul Chiril al Alexandriei, sunt impartite asa:
primele privesc raportul dintre om si Dumnezeu, a cincea priveste
raportul dintre parinti si copii, iar celelalte privesc raportul
intre oameni si oameni.
Sfantul Chiril al Alexandriei observa un lucru care mie mi-a placut
foarte mult, de cand l-am aflat (imi pare rau ca nu l-am gandit si
eu inainte de a-l afla), si anume: intai e Dumnezeu, apoi parintii si
dupa aceea sunt ceilalti oameni!
Eu nu pot zice ca Sfanta Tereza de Lisieux: „Sa stiti ca am avut
parinti sfinti!” Parintii mei au fost ca toti oamenii. Stiau de
Dumnezeu, stiau de biserica, stiau de rugaciune, cat stiau, nu faceau
rugaciuni multe, nu citeau; mama, saraca, cand punea mana pe carte ii
si venea somnul! Si chiar zicea: „Bata-l somn, ca nu poci pune mana
pe carte. Cum pui mana pe carte, cum imi vine somnul!” Si bineinteles
ca si pe cartea de rugaciuni daca punea mana, ii venea somnul. De ce?
Pentru ca era ostenita!
A venit pe aici o femeie din Moldova si mi-a spus cate acatiste
citeste ea pe zi, si altele, si i-am zis: „Sa stii ca acatistele
parintilor mei au fost eu si fratii mei!” Ca ne-au crescut pe noi...
O SINTEZA A GINDIRII PARINTELUI TEOFIL IN 750 DE CAPETE
www.bconsulting.3x.ro
Arhistefy spune:
Nu trebuie sa va puneti cu cei furiosi
Cand vedeti un om iesit din fire, cu atat mai mult nu-i faceti impotrivire. Nebunia lui de aceasta are nevoie, ca sa se produca.
Cu cat mai greu va batjocoreste, cu atat mai multa blandete aratati-i… Cu omul acesta e ca si cu cel prins de friguri, caruia trebuie sa-i facem pe plac, cand raul il zgaltaie mai tare.
Cand o salbaticiune se porneste furioasa, fugim cu totii, sa facem tot asa cu acel pe care furia il framânta. Si sa nu credeti, cumva, ca trebuie sa ne purtam asa pentru a-i face cinste; cinstim, oare, pe salbaticiunea infuriata, pe nebunii furiosi, cand ne ferim de ei? - catusi de putin.
Purtarea noastra e mai degraba o jignire - sau, mai bine zis, nu o jignire, ci un semn de mila si de omenie.
Nu vedem, oare, pe corabieri cand vantul sufla tare, destinzand panzele, ca nu cumva, altfel, corabia sa se inece?
Sau pe calaretul, al carui cal s-a pornit nebuneste, lasandu-l in voia lui, pana ce-i pier puterile? Sa facem si noi la fel.
Mania e ca si un foc, ca si-o flacara care trebuie sa muste din ceva. Daca acestei flacari nu-i dai nimic sa manance, repede ai departat acest flagel. Furia n-are putere prin ea insasi, daca nu vine cineva s-o hraneasca. Sunteti fara acoperire.
Omul acela care este prada furiei, nu mai stie ce face; tu, care-l vezi cum e, meriti, oare, vreo îngaduinta, daca pici în aceeasi tulburare si nu te inteleptesti deloc la o asemenea vedere? Presupune ca ducandu-te la un ospat, intalnesti la intrare un om beat care face gesturi urate. Daca pici si tu în aceeasi greseala, nu esti cu atat mai de neiertat cu cat esti asemenea lui? Intamplarea este aici, aceeasi. Sa nu credeti ca vom fi acoperiti de vom zice: “N-am inceput eu”. Aceasta este tocmai impotriva noastra, intrucat ceea ce am vazut nu ne-a inteleptit. Este ca si a zice: “N-am ucis eu cel dintai”.
Daca meriti sa fii pedepsit, este din pricina ca, desi ai avut o ocazie sa te înteleptesti, totusi nu ti-ai tinut firea.
(Sfantul Ioan Gura de Aur)
www.bconsulting.3x.ro
Arhistefy spune:
„Fericiti cei curati cu inima, ca aceia vor vedea pe Dumnezeu"
Iata si aici tot o rasplata duhovniceasca. Prin „cei curati cu inima"
Domnul intelege sau pe cei care savarsesc toata virtutea si nu au in
cugetul lor nici un pic de rautate, sau pe cei care traiesc in
curatenie trupeasca si sufleteasca. Ca de nici o alta virtute nu
avem atita nevoie pentru a vedea pe Dumnezeu ca de virtutea aceasta.
De aceea si Pavel spunea: „Cautati pacea cu toti si sfintenia, fara
de care nimeni nu va vedea pe Domnul".
Prin „vederea lui Dumnezeu Domnul" vrea sa spuna ca cei curati cu
inima vor vedea pe Dumnezeu atit cit omului ii este cu putinta.
Pentru ca sint multi oameni care sint milostivi, nu rapesc, nu sint
lacomi, dar in schimb traiesc in desfrinari, de aceea Domnul in
aceasta fericire arata ca nu-i de ajuns numai milostenia, ci mai e
nevoie si de curatenie sufleteasca si trupeasca. Acelasi lucru l-a
marturisit si Pavel despre macedoneni, scriindu-le corintenilor, ca
nu erau bogati numai in milostenie, ci si in curatenie sufleteasca si
trupeasca; ca dupa ce a vorbit de darnicia lor a adaugat: „si pe ei
insisi s-au dat Domnului si noua ".
FERICIRILE - talcuirea Sfantului Ioan Gura de Aur (Evanghelia dupa
Matei)
www.bconsulting.3x.ro
Arhistefy spune:
PLICTISEALA
Plictiseala o depasesti numai cu o viata ingrijita, cu o viata
superioara. Toti oamenii care se plictisesc sunt de fapt oameni
inferiori, oameni neangajati in ceva deosebit. Pentru acestia trebuie
o angajare in rugaciune si munca.
O SINTEZA A GINDIRII PARINTELUI TEOFIL IN 750 DE CAPETE
www.bconsulting.3x.ro
Arhistefy spune:
Dumnezeu ne-a dat doua urechi, dar numai o gura. Unele pareri sustin ca a procedat astfel fiindca a vrut sa ne petrecem de doua ori mai mult timp ascultand decat vorbind. Altele sugereaza ca motivul e altul: este de doua ori mai greu sa asculti decat sa vorbesti. (Anonim)
www.bconsulting.3x.ro