A MURIT TATA!
Raspunsuri - Pagina 9
denis spune:
Condoleante Livia
Stiu prin ce treci. Tata a murit cand eu eram mica.... Avea doar 35 de ani!!!
Acum 2 ani mi-au murit unul dupa altul amandoi bunicii din partea lui. Si n-avea cine sa se ocupe de inmormantare... Nu stiu nici acum cum am facut fata..De fapt stiu, n-am fost singura in clipele grele si asta e cel mai important lucru.
Dumnezeu sa-l odihneasca si tie sa-ti dea curaj sa depasesti momentul
sirimie spune:
Condoleante! O sa treaca ceva timp pina inveti sa traiesti cu pierderea ta.
Ar trebui sa ii dai in judecata pe angajatorii tai, prin alte parti se poate si ai sanse sa cistigi.
Va dorim sa cresteti mari si frumosi!
Simona & Vladut (27 februarie 2005)
Poze la http://pg.photos.yahoo.com/ph/seirimie/my_photos
Andrei are nevoie de ajutor: http://andrei.point.ro/
Despre Andrei
alba spune:
Sincere condoleante,Livia.
Imi pare tare rau.
Cine este bogat in Dumnezeu este darnic cu cei din jurul lui.
Christel spune:
Sincere condoleante Livia, imi pare tare rau pentru pierderea tatalui tau, Dumnezeu sa-l odihneasca, stiu cat de mult l-ai iubit.
Iti doresc multa putere sa treci peste aceasta durere.
Daca vrei sa vorbim, spune-mi eu sunt aici.
Te pup.
soanso spune:
livia, o zicala spune ca "un necaz nu vine niciodata singur" ,cred ca asta s-a intamplat si la tine ,important este sa nu-ti pierzi increderea si speranta si ai sa vazi ca "v-a veni soarele si pe strada ta".
Frumos din partea lui
Christel ,care s-a oferit sa "vorbiti" ,poate te v-a ajuta sa treci mai usor peste necazuri daca discuti cu ia .
iti doresc sa ai puterea sa mergi mai departe si incurajarile si vorbele de bine sa te ajute sa-ti fie mai usor.
Sorana 20 dec 2005
Lucia spune:
Cunosc si eu acest sentiment. Si eu mi-am pierdut tatal acum sapte ani si am suferit si inca mai sufar dupa el. Era un om deosebit cum rar intalnesti; un tata si un om adevarat, plin de calitati, pe care imi doresc din tot sufletul sa le mosteneasca si baietii mei. Era bland, bun iubitor, protector si intotdeauna la el gaseai un sfat intelept. A murit si el dupa un chin groaznic si am fost chiar revoltata ca a patimit atat. Nu am conceout ca o noblete de om sa aiba parte de un sfarsit asa de cumplit. Si mie mi-a ramas intiparita imaginea lui chinuita care implora ajutor. L-am protejat si nu i-am spus ce boala are, cu toate ca eu cred ca-si daduse seama. Cel mai mult regret ca nu a mai trait sa-si vada si cel de-al doilea nepot, caci era un mare iubitor de copii. Baietii mei ar fi avut multe de invatat de la el ar fi fost cel mai bun exemplu pentru ei. Acum ma bucura gandul, ca din lumea de dincolo ne vegheaza si ne ajuta ca pasii nostri sa urmeze carari drepte. "Mostenirea" lui sufketeasca si afectiva este mare si am bucuria unor amintiri de neuitat. Ii port poza cu mine mereu si ma mandresc ca am avut un tata model. Nu de putine ori il simt aproape de mine si ii urmez sfaturile pe care mi le dadea; pentru mine este tot timpul alaturi si ma vegheaza. Dumnezeu sa aiba grija de el acolo unde este el acum!!!!!!!!
cortez spune:
Draga Livia,
Sincere condoleante, Dumnezeu sa-l odihneasca. Sunt alaturi de tine cu sufletul pentru ca stiu ce simti. Tatal meu a murit la varsta de 52 ani acum 7 ani si inca mie tare dor de el. A murit asa deodata, comotie cerebrala, una din decesele secolului in care traim, in acea perioada baietelul meu avea 1 luna si jumatate nici nu a apucat sa-si cunosca bunicul. Iti doresc sa fii puternica, lacrimile vor curge atunci cand te vei linisti, acum ai fost prinsa cu pregatirile. In privinta serviciului....ce sa-ti spun poate in felul asta ti-ai dat seama ce fel de oameni au fost cei la care ai lucrat...mergi mai departe "fiecare sut in fund e un pas inainte".
Bafta in continuare si nu uita...fii puternica!
antosit spune:
LIVIA....CONDOLEANTE!
DUMNEZEU SA IL PRIMEASCA LA DREAPTA SA!
Anto
"Stau pe DC si asta imi ocupa tot timpul!"
livia spune:
In legatura cu serviciul...da,si aici se da liber pt.inmormandare dar doar o zi!
Aveam 28 de zile concediu daaaaar pt.concediu trebuie intai facuta cerere si aprobata perioada dorita pe cand eu nu mai aveam timp de cereri...Eu am primit telefon ziua de la mama si seara am si plecat...Nu am plecat fara sa-i anunt,am trimis mesaje si sms-uri,am sunat colegele si le-am rugat sa anunte si ele daaaar nu a fost de ajuns cica trebuia urmata procedura cu cererea si aprobarea iar eu nu mai puteam astepta sau mai bine spus tata nu mai putea astepta!
Si drept urmare ,ca am incalcat aceasta regula(din contract) am fost data afara...Cateodata asa ma enerveaza nemtii cu regulile lor stupide si de neinteles...Poate gresesc dar mi se pare asa de inuman...Stiu ca datorita acestor legi si reguli au ajuns unde sunt dar totusi...prea de tot in unele privinte!
va imbratisez!