3 ani... greu de stapanit!
Raspunsuri - Pagina 5
Lia70 spune:
Multumim, LindaZ. Voi cumpara negresit cartea de la Humanitas cand voi lua salariul.
Lia70 spune:
Voi cumpara si cartea de la Nemira.
MissParker spune:
LindaZ, ce ma bucur de interventia ta. Citatul din HAIM GINOTT spune totul, cred ca multe mame si-ar revizui atitudinea daca ar citi zilnic aceste pasaje. Mi-am comandat si eu cartea.
pentru tine !!!!!
Felicia
http://community.webshots.com/user/Miss_Parker_1911
************************************************
Pentru a-ti cuceri libertatea nu trebuie sa ajungi in America, e suficient sa pleci din Spania.
LindaZ spune:
Multumesc.
O lupta se da in fiecare din noi ... De voi depinde sa hraniti lupul bun:
"Povestea lupilor
O batrana Cherokee ii spune nepotului sau despre o lupta care se da in ea. Este o batalie intre 2 lupi.
Unul este rau: se infurie, invidiaza, regreta, e lacom, arogant, gelos, orgolios, minte, isi plange de mila, se simte inferior, vinovat, e plin de manie…
Celalalt e bun: e vesel, calm, iubitor, umil, binevoitor, generos, încrezator, optimist, plin de compasiune si credinta, recunoscator…
Nepotul se gandi pentru o clipa apoi intreba:
“Si cine va castiga aceasta batalie?”
Batrana Cherokee i-a raspuns simplu:
“Cel pe care il hranesc.”
liliana29s spune:
Am creat urmatoarea adresa : desprecarti@yahoo.com / parola :000000 /(6 de zero) . Am expediat catre acea adresa 4 carti . Cine vrea poate sa mai trimita iar cine vrea poate sa descarce . Inainte de a trimite carti la acea adresa va rog verificati daca ele nu exista deja.
Probabil o sa mai existe probleme daca se logheaza 2 persoane diferite pe aceeiasi adresa dar dupa citeva incercari sigur reusiti.
Liliana
Liliana si Dani cel viteaz (killer de balauri).
Dan Mihai
Lia70 spune:
Liliana, grozava idee ai avut!
Multumim mult de tot!
rainbow spune:
Cind ma loveste disperarea...deskid DC-ul si citesc..si citesc...caut sfaturi...caut mamici care trec prin situatii similare cu cele prin care trec si eu..pt ca stiu ca ele pot intelege...Crisu, Lia70...cind am citit ce ati scris...am citi de fapt situatia in care sint si eu...cu puiul meu foarte istet, foarte inteligent de 3 ani si 10 luni....dar uneori cu niste apucaturi, vocabular si comportament de ma inspaimint...imi vine sa bufnesc in plins de multe ori si sint psihic la limita extrema.
In fiecare dimineata ma trezesc si imi zic : azi nu voi lasa nimic si pe nimeni sa imi ridice tensiunea...azi voi vorbi doar calm cu puiul meu...poate asa, va fi si el calm...dar vine seara..cind ajung si eu acasa moarta de oboseala si cu okii rosii de atit privit in monitor..eu intru...sotul pleaca...trebuie facuta mincarea, adunata casa, hranit copilul, trebuie sa ne si jucam, sa iesim si la o plimbare, cumparaturi, sa ajungem sa si skimbam citeva vorbe, sa ne pregatim de culcarica...si toate astea de la ora 18- la ora 20.30...cind puiul e pus in pat. Timpul e prea putin, treaba prea multa, eu vreau sa le fac pe toate repede, omletul imi sta tot pe sub picioare, daca nu..face vre-o boacana de genul: distrugem, darimam sau spargem ceva...si atunci e imposibil sa ramin calma...
Noi nu avem bunici la dispozitie...nu avem pe nimeni sa ne ajute nici macar 5 minute, nici o cunostinta disponibila....nu i-a cintat nimeni in struna, deci nu pot spune ca a fost rasfatat de bunici sau de noi...noi insa ii aratam toata dragostea noastra...dar nu prin a-i accepta orice...si cu toate astea...face exact cum ati descris si voi fetelor....mi-e groaza sa intru cu el in magazine...desi are de toate acasa, el tot mai vrea cite ceva.. de ex, oricit i-am explicat ca avem spideri destui prin casa si sub orice forma...el continua sa ceara zilnic, inca un spider...
Intotdeauna am comunicat foarte mult cu el,l-am tratat ca pe un om mare, i-am explicat totul tot timpul, nu l-am mintit niciodata si l-am educat si i-am aratat toata dragostea pe care i-o poate arata o mama.
Am aplicat toate metodele posibile si imposibile, incepind cu explicatia, pedeapsa,time out-ul, kiar si palmute date la disperare....dar cu nimic nu il convingem...
E ciudat totusi cum oscileaza de la o extrema la alta: uneori e atit de politicos si de galant ca un gentleman pe cit e de mic ( si atunci e tare haios si simpatic)..@multumesc mamica mea draga si dulce,esti covrigelul meu micutz; cu placere doamna draga; bine mamica mea,vin acum la masa; uite mami..am facut ordine in camera mea; buna ziua, la revedere; multumesc, sinteti tare draguta ca mi-ati dat o bomboana; cu placere.....astea sint doar cinteva...dar alta data, e la cealalta extrema: scuipa, injura ( asta mai mult acasa cind vede ca incepe sa ma enerveze atitudinea lui); il rog sa-si adune camera,el imi zice ca e obosit si ca nu poate se apuca de istericale..refuza categoric sa faca anumite lucruri cind il rog, este foarte incapatinat si de multe ori parca vorbesc cu peretii nu cu el.
Problema cea mai mare pe linga cea cu scuipatul, vorbitul urit(proasta, idioata, cretina), lovitul ( ne loveste de multe ori de nu ne vine sa credem ca a venit de la un omulet asa mic) este faptul ca nu are notiunea pericolului...ma dispera cu asta..e vesnic cocotat pe undeva :mobila, scaune, dulapuri, mese,calorifer, pervazul de la geam..asta imi da fiori,...si oricit il rog si insist si ii explic cit e de periculos...nu intelege si repeta aceleasi actiuni specifice lui...ma aduce la disperare..sint ingrozita si daca nu as fi fost tot timpul cu okii pe el, pina acum ar fi patit doar urmatoarele : ar fi cazut oglinda mare pe care a tras-o peste el( la 1 an), ar fi cazut televizorul pe el si masa grea de sub tv ( asta la 1an si 9luni )..am reusit eu sa-l smulg de sub masa inainte de al zdrobi de tot si sotul a prins tv-ul in cadere..tocmai linga capul copilului; ar fi cazut vesnic de pe cite un scaun sau dulap si de obicei tot cu capul in jos; ar fi cazut de la et 5 ...cautind ubra mosului craciun pe la geamuri..noroc ca nustiu ce ingeri l-au pazit si s-a darimat caloriferul inainte sa reuseasca sa deskida geamul...SA MAI POVESTESC??...vesnic ma tem ca o sa-si traga vre-un dulap in cap, o kiuveta pe picioare...nici nu mai stiu..la mine in casa, totul e posibil.....SI ATUNCI MAI POTI SA RAMII TOT CALMA???...SI EU SINT GENUL INEBUNIT DE DRAGUL COPIILOR...DAR DACA NU ERAM??
De multe ori..de foarte multe ma simt vinovata si ma intreb: oare am gresit undeva? unde oare??..m-am straduit din rasputeri sa-i dau educatia cea mai buna posibil.
Ei, ce ziceti fetele?? cred ca v-am depasit...macar cu asta sa va simtiti si voi mai bine...se poate si mai si :))
Astept si eu sfaturi de la mamici care au trecut prin asa ceva si care cu siguranta au ajuns la un anumit nivel de intelepciune in acest domeniu...Am citit si ce s-a scris pina acum la acest subiect si nu cred ca este ceva ce n-am aplicat...
Ioana si puiul Remi....tero :)
lorelaim spune:
Rainbow - o metoda de a ramane calma - cand bobocul face ceva simti ca ti se ridica tensiune vrei sa strigi, etc - te opresti si incepi sa inspiri aer in piept ADANC, apoi expiri LUNG pana tot aerul a iesit din plamani si repeti operatia concentrandu-te la RESPIRATIE. Dupa vreo 3 respiratii sa stii ca incepi clar sa te linistesti.
In legatura cu lovitul: in momentul in care vine sa te loveasca ii prinvi miinile si i le imobilizezi si ii spui sever, ferm, calm, NU - de mii de ori daca este nevoie. Inca esti mai puternica decat el. Il tii de incheieturile mainilor te uiti direct in ochii lui si spui NU f hotarat si f calm.
daca este genul caruia ii place sa traga pumni - cumpara-i un sac de box pt copii, atarna-l in camera lui, cumpara-i manusi adecvate de box si invata-l sa joace. Cand simte ca vrea sa devina distrugator explica-i ca ABSOLUT totul in casa costa bani si in cazul in care distruge ceva banii care desemneaza valoare materiala a acelui obiect vor fii luati din salariul lui mami sau tati ca sa cumpere un obiect similar si NU jucarii.
Cand cere jucarii il intrebi: ai bani, puiul mamii? daca da - ok - cumperi ce vrei de ei... daca nu... ooops! nu intra in planul nostru astazi sa mai cumparam altceva decat EXACT ce este pe lista! (incearca sa faci de-acasa o lista de cumparaturi in care scri doar ceea ce VREI sa cumperi, faci lista in prezenta lui si o citesti cu voce tare). Pe Gabisor am obisnuit-o deja cu expresia: "Do you have money, honey?" si stie ca nu are si radem deja impreuna ca-si realizeaza neputinta de a cumpara tonele de jucarii ppe care le vrea.
Vorbeste urat - ii explici ca in felul acesta se auto-exclude din mijlocul celorlati copii - carora parintii le vor interzice categoric sa se joace cu el. Daca ii place sa fie in grup, in timp, va incepe sa se autocontroloze.
Inainte de a se catara, fa o lista cu locurile care te gandesti ca ar putea fii periculoase si explica-i logic de ce obiectele cad, arata-i intr-un Atlas de anatomie cu se rup oasele, cum se zdrobesc tesuturile, etc. Daca ai vreo ruda, cunostinta, prieten medic/cadru medical - roaga-l frumos sa vina si sa-i vorbeasca despre asa ceva. Copii sunt uneori mult mai ascultatori in fata unei persoane straine care le impune respect.
Fa exercitii de respiratie si pastreaza-ti calmul ca sa poti actiona cat-a-cat rational.
"Daca dragoste nu e... nimic nu e..."
lorelaim spune:
Uite ca am uitat ceva: o mamica spunea ca pruncul o face proasta. Te uiti la boboc si ii explici:
Ok - sa zicem ca este exact asa cum spui tu - eu as fii PROASTA, da? TU esti copilul meu, deci tu mostenesti si bune si rele de la mine... deci... ar trebui sa inteleg ca tu est PROST? hmmm... asa parere buna ai tu despre tine... tu ce crezi? ia spune-mi tu daca stii ce este PROST?
Astepti parearea lui si il incurajezi sa vorbeasca. Dupa care il mai intrebi odata si tu crezi ca asa esti?
Pot paria ca o sa raspunda NU :-)
"Daca dragoste nu e... nimic nu e..."