Dragostea la varsta inocentei
Raspunsuri - Pagina 2
Bfly spune:
quote:
Originally posted by bibyrox
Bflyun asa subiect merita si un vot mare!
In asteptarea...fetitzei mele
Biby
Multumesc Biby! ...si pentru vot si pentru floare, dar si pentru povestea ta frumoasa. De altfel le multumesc tuturor celor care au scris pana acum. Chiar m-am distrat tare la povestea Elisei (vai Elise, ai terorizat saracul baiat!). Ma bucur nespus ca va place topicul si astept cu nerabdare sa mai citesc si alte povesti de suflet de pe vremea cand eram inocenti!
"Nimic nu se pierde, nimic nu se castiga, totul se transforma."
Roxana, mamica lui Andutu grasunelu' bursucelu' scumpicu' zis "Piedone"
giulia71 spune:
Wow ce subiect!
Prima dragoste...un baiat brunet, cam negricios de fapt,dar foarte curat si amabil, si atu-ul lui "forte" la vremea aia, e ca semana cu Michael Jackson in perioada Billie Jean!
Eu, liceeanca, clasa IX-a, frumusica,naiva, topita dupa el...
..ce a urmat...
primul sarut, prima mangaiere mai indrazneata, primele plimbari cu un baiat prin oras apoi,
lasat dracu de scoala, prag de corijenta la 5 materii, aflat mama
omorat M.J,tinut in casa pe mine si pusa la zid
sa pun mana sa scapt de corijente!!!
Si totusi, a fost asa de frumos....
mami de Calin rasfatzat:)
Bfly spune:
quote:
Originally posted by giulia71
Wow ce subiect!
Prima dragoste...un baiat brunet, cam negricios de fapt,dar foarte curat si amabil, si atu-ul lui "forte" la vremea aia, e ca semana cu Michael Jackson in perioada Billie Jean!
Eu, liceeanca, clasa IX-a, frumusica,naiva, topita dupa el...
..ce a urmat...
primul sarut, prima mangaiere mai indrazneata, primele plimbari cu un baiat prin oras apoi,
lasat dracu de scoala, prag de corijenta la 5 materii, aflat mama
Si totusi, a fost asa de frumos....
mami de Calin rasfatzat:)
Giulia, esti de coma! Superba adolescenta ai avut!
"Nimic nu se pierde, nimic nu se castiga, totul se transforma."
Roxana, mamica lui Andutu grasunelu' bursucelu' scumpicu' zis "Piedone"
Bfly spune:
La mine prima dragoste a fost o intamplare nefericita, din pacate! M-a pocnit indragosteala pe la 16 ani. Inainte de asta nu am fost indragostita, desi am avut ceva pretendenti. Imi aduc aminte ca pe la 13 ani era un baiat in clasa mea care incerca sa ma impresioneze punandu-mi pe ascuns guma de mestecat in penar! Iar eu cand o gaseam eram foarte placut surprinsa si ma prefaceam ca nu stiu de la cine e. Apoi in vara aceluiasi an, in vacanta la Govora, am cunoscut un baiat tare frumusel cu care am stat de vorba 3 zile incontinuu, iar el tot incerca sa ma atraga intr-un colt ferit de lume ca sa ma pupe. 
...si eu nimic! Dupa ce am ajuns acasa am primit scrisoare de la el in care imi zicea ca ma iubeste (a fost primul baiat din viata mea care mi-a zis asa ceva). Stiti cum am reactionat? M-am infuriat de rusine si nu i-am raspuns la scrisoare. Adica...cum isi permitea el sa-mi zica asa ceva??? Eh, ce varsta fericita!
La 16 ani am cunoscut un baiat mai mare cu 3 ani decat mine. Asta se intampla in timpul vacantei de iarna pe cand eram la bunica mea (in alt oras). L-am intalnit de revelion, m-a vrajit pe loc, iar a doua zi tot pe loc mi-a frant inima cand nu a venit la intalnirea pe care tot el mi-o ceruse. Dupa cateva zile am plecat acasa cu multe semne de intrebare in mintea mea de pustoaica naiva. Cel mai rau lucru a fost ca m-a lasat "cu ochii in soare". N-am aflat niciodata de ce nu a mai venit. Doi ani de zile am suferit ca o fraiera si am incercat sa gasesc raspunsuri. Va dati seama ca increderea in mine a ajuns la zero intr-o secunda. Deja credeam ca sunt cea mai urata fata de pe fatza pamantului si mi-am jurat ca nu ma voi mai indragosti niciodata. Cu timpul am realizat cu ce gresisem: el a vrut..., eu nu am cedat! Si uite asa s-au dus 2 ani din adolescenta mea pe copca, doar pentru ca am fost eu fraiera. In fine, dupa 2 ani mi-a rasarit in cale un baiat (din acelasi oras cu mine de data asta) de care am simtit ca m-as putea indragosti, desi imi jurasem sa nu. Asa ca, mi-am infranat pornirea! Dar, deja asta e cu totul alta poveste si merita spusa intr-un nou topic!
S-am incalecat pe-o sa si v-am spus povestea asa!
"Nimic nu se pierde, nimic nu se castiga, totul se transforma."
Roxana, mamica lui Andutu grasunelu' bursucelu' scumpicu' zis "Piedone"
hanna10 spune:
Imi amintesc cu multa placere de prima mea dragoste care a inceput la 15 ani si a durat vreo 7 ani. Nepotrivire de caracter odata deveniti adulti.
Adevarata mea dragoste este sotul meu si dragostea fata de el si cea pe care o primesc de la el ma face sa realizez ca ce aveam la 15 erau doar acei fluturasi in stomac si amor inocent - dar practic nimic concret. La acea varsta iubesti numai cu inima pur si curat. Ca adulti iubim si cu inima dar si cu creierul si asa este cel mai sigur si pentru mine iubirea ideala.
Nu sunt cea mai romantica fire (desi sunt casatorita cu una) dar dragostea fara planuri de viata impreuna, fara commitment de a lupta in doi pentru realizari in viata nu este nici pe departe dragoste durabila.
xxx
liliac1 spune:
mda, ca mi-am amintit si io cum fusese in tinerete, adica pe la 13 ani...
Eu, sefa clasei, el baiatul cel mai curtat (ca o completare, facea fotbal ), primit biletele in penar, mustaceam cand imi auzeam colegele povestind ca-s indragostite de el...
Am acceptat sa ne intalnim, intr-o duminica (sambata se invata pe vremea aia). Eu cu o rochita rosie si cu niste pantofi nashpa, el in trening!!! Eu povesteam despre lectii, mergand cu mainile la spate, el mangaia asfaltul cu o nuia...
Ne-am despartit fix a doua zi.
De ce?? Pentru ca nu-si scrisese tema la matematica motivand ca n-a avut timp M-a enervat ca nu m-a intrebat, atunci la intalnire, nimic referitor la tema...
Liliana& 
Andra-Maria
Fii asa cum simti si se va vedea in tot ce faci!
crissandrada spune:
Eu m-am indragostit prima data la 12 ani si a fost doar partial impartasita. Mai mult din interes. El era cam golanas, eu 'comandanta de detasament' si ii facem lectiile, ii suflam, etc. 
. Si a durat cam 2 ani dupa care am plecat la liceu si am dat peste altii dar nu imi amintesc cu atata placere de acele relatii. Pentru mine asta a ramas mai vie pana l-am intalnit pe sotul meu si
Criss
si Andrada 
(12.09.2002)
‘Fiecare om ce-mi iese in cale imi e superior intr-o anumita privinta. De aceea, invat de la fiecare trecator’ - Emerson
lili81 spune:
Pe la 16 ani un baiat de 23 incerca sa ma convinga sa fim prieteni si desi imi placea f mult de el mi-a fost rusine sa ma las sarutata
asa ca tipul s-a dat batut.
Un an mai tarziu, tot acolo, la mine la tara, in vacanta de vara, m-am indragostit nebuneste de un tip de 25 de ani, mama se cunostea cu maica-sa, el cam , cam golanas, cu diverse joburi...temporare, spre disperarea maica-mii. Dar avea el ceva, un papagal(in sensul metaforic, bineinteles), si niste ochi verzi,pana si mama a recunoscut ca ee chipes, eu eram topita dupa el, il adoram, cand il vedeam tremuram toata.
Dar...vacanta s-a sfarsit, eu m-am intors in Bucuresti, au mai fost cateva intalniri timp de un an, dar el a inceput sa bata in retragere, mai avea el si alte relatii (neplatonice), stiam si eu asta, dar pe mine nu ma interesa, mi se parea ca eu sunt cea mai importanta, de mine stia lumea nu de altele.
Am inteles si eu ca ar fi fost f greu sa patram legatura si eram constienta de muuultele lui vicii si mereu imi propuneam sa nu-l mai caut cand ajung pe-acolo. Mi-a luat-o el inainte, n-a venit la o intalnire si asta a fost sfarsitul.
L-am mai vazut odata dupa cativa ani in gara in Bucuresti, eu cu tata o asteptam pe mama. El, cu un tip pe care-l cunosteam, o asteptau pe bunica-sa cred. Am aflat mai apoi ca a lucrat o perioada in Bucuresti. M-a vazut, l-am vazut, ne-am privit fix in ochi, el se tot invartea in jurul nostru, timp in care m-au trecut toate transpiratiile, frigurile. Noroc ca nu-l cunostea tata.
As fi curioasa sa-l vad, sa stau de vorba cu el, nu stiu ce as simti, cred ca as fi f emotionata oricum. De cate ori ma gandesc la el ma incearca o puternica emotie, melancolie...acum nu stiu daca as mai pune atata pasiune intr-o relatie, cred ca mi-ar fi teama sa ma mai arunc asa, atunci as fi dat totul..in numele iubirii
http://pg.photos.yahoo.com/ph/liliana_ignat/my_photos
bobocel_07 spune:
Desi am avut cativa prieteni inainte , vreo 3 prima data cand m-am indragostit a fost la 14 ani.El era vrajit de mine pe mine nu ma interesa deloc de el.Era prieten cu varul meu si cand a venit cu varul l-a mine cu el mi-a luat din dulap nu stiu prin ce mijloace un maieu de al meu pe care mi l-a returnat dupa vreo saptamana spunand ca vroia sa simta mirosul meu.Dupa ce am acceptat sa iesim amandoi ma feream ca de dracu de el pe unde il vedeam il ocoleam si el nu intelegea de ce.Pana la urma nu a mai vrut sa stie nimic de mine si eu incepusem sa ma topesc dupa el.
ce ironie nu
?Dupa un timp ma tineam eu dupa el si in final am fost vreo 2 ani impreuna,timp pe care nu pot sa il uit imi aduc si acum aminte cu placere de el si cu un usor regret uneori mi-e dor de vremurile alea cand faceam numai dracii dar stiu ca si el are un usor regret ca ne-am despartit.Si acum cand ne intanlim se intampla ceva in sufletele noastre probabil ne amintim de acea iubire pura si frumoasa.Eram asa de indragostita ca spuneam ca daca o sa am un baiat o sa-i pun numele lui chiar daca eu o sa fiu cu altcinneva si mai imi e dor de ciocolata pe care mi-o aducea in fiecare seara.
De atunci el il intreba pe varul ce mai fac iar eu la randul meu intreb de el.Ce perioada frumoasa nu-i asa fetelor?
Sunt frunze care nu cad si clipe care nu se uita
alexia_07
angelp spune:
Prima iubire 
Se spune ca prima iubire ca nu se uita niciodata si o farama de adevar exista in aceasta afirmatie. Chiar si du zeci de ani, daca te va intreba cineva de prima iubire, iti vei aduce aminte ca si cand s-ar fi intamplat ieri… 
Prima iubire corespunde cu adolescenta – va amintiti, perioada aceea in care totul e plin de 
iluzie, de veselie, 
optimism, 
entuziasm, vis, in care ne simtim stani peste tot, in care nimeni si nimic nu ne poate clinti hotararile, in care credem ca putem muta 
si muntii din loc, daca vrem.
Iubirea vine pe neasteptate si pleaca la fel; prima este insa cu atat mai importanta cu cat e plina de 
bucurie, de speranta,
de iluzie si o simtim mult mai profund, mai frumos, toate acele senzatii sunt mai intense si ne umplu viata de soare si fericire, tocmai pentru ca se intampla prima data.
Prima iubire nu este un vis, este o realitate atat de frumoasa.
Cand o intalnesti, te schimba radical, te face mai bun, mai frumos, mai optimist, te face sa vezi totul in culori mai vii si sa realizezi ca viata este frumoasa tocmai pentru ca simti acest minunat sentiment, ce ne infrumuseteaza si ne aduce multa iubire si caldura.
E cea mai 
frumoasa cli din viata aceea in care descoperim adevarata stralucire a soarelui,atunci cand uitam de timp privind stelele,cand si cel mai ciudat zgomot e un cantec,atunci cand ne indragostim pentru prima data... Nu exista pentru cineva "iubiri", viata e din multe puncte de vedere darnica dar nu si pentru dragoste:prima iubire e adevarata,e marea iubire,e oceanul care se poate transforma intr-o picatura,dar care se lipeste de suflet si nu o mai poti alunga. 