Biblia (5)
Raspunsuri - Pagina 5
denizel spune:
quote:
Originally posted by roxana1974
off topic sau nu, io simt nevoia sa fac o precizare: ortodocsii nu se inchina la sfinti, ei se roaga sfintilor sa-i ajute, sa le calauzeasca ruga mai bine catre Dumnezeu...ne rugam la sfinti, iar la sfarsitul rugaciunii inchinarea o facem numai Bunului Dumnezeu, Sfintei Treimi! Cine stie mai bine ca mine, sa spuna...
Serbanica talharica
ce-si face omu' cu mana lui se numeste lukru' manual...
da, Roxana, stiam asta. Totusi, un fel de inchinare este, mai ales din partea celor mai "netitrati":). Adica, nu cred ca trebuie sa afli de la mine, dar oamenii care nu citesc literatura ortodoxa sau cei care pur si simplu sunt complet ignoranti atribuie sfintilor merite care apartin (sau e obligatoriu sa apartina) numai lui Dumnezeu.
Hai sa nu luam oamenii din orase. La tara insa e nenorocire. Sfintii sunt echivalenti aproape cu Dumnezeu.
De asta mi se pare ca e ceva cu doua taisuri sa se accepte mijlocirea data de sfinti. Oamenii, fiecare dupa puterea lui de intelegere, transforma aceasta mijlocire in inchinare adevarata sau chiar idolatrie. Si ce exemplu de idolatrie mai mare vrei decat circul care iese la sicriele moastelor. Probabil ca pt. unii este mult mai la indemana sa roage pe altcineva sa intervina pt. ei, decat sa-si mai bata capul cu interventia direct la Dumnezeu. Nu pot sa nu ma intreb ce relatie mai au oamenii respectivi cu El.
Ma rog, fiecare alege drumul pe care vrea sa mearga si, asa cum am mai spus, nu pot sa-mi impart dragostea intre asa multe personalitati:).
" Maamiii, îmi place pielea ta. E ca de câltitză" :)) - din jurnalul unei mămici de băietzel.
iubibubi spune:
denizel, multam! 
si pentru raspunsuri si pentru povestea ta! ma gandesc acum ca ateii nu sunt la "adapost" niciodata, oricand li se poate "intampla" ceva :))
legat de Paste, eu te intrebam cand, odata cu Pastele ortodox, cel catolic sau cand? din descrierea ta (Craciunul), se pare ca sunteti mai apropiati ca ritual de catolici, sau ma insel?
legat de sarbatorirea sfintilor, trebuia sa ma gandesc ca nu-i asa, doar imi spusese Elena ca voi nu aveti ca "manual" scrierile Sfintilor Parinti (ca are directa legatura, nu?) :)
cataghe spune:
Am si eu o intrebare legata de iertarea pacatelor: daca luam doi oameni, unul care marturiseste pacatele la spovedanie in mod automat si fara sa se gandeasca prea mult la ele (sa nu-mi spuneti ca nu sunt din astia ca nu va cred) si unul care nu se spovedeste insa se gandeste la ele permanent si il roaga pe Dumnezeu sa il ierte, care credeti ca va fi iertat mai degraba?
_
"The reports on my death are greatly exaggerated." (Mark Twain)
denizel spune:
quote:
Originally posted by cataghe
Am si eu o intrebare legata de iertarea pacatelor: daca luam doi oameni, unul care marturiseste pacatele la spovedanie in mod automat si fara sa se gandeasca prea mult la ele (sa nu-mi spuneti ca nu sunt din astia ca nu va cred) si unul care nu se spovedeste insa se gandeste la ele permanent si il roaga pe Dumnezeu sa il ierte, care credeti ca va fi iertat mai degraba?
_
"The reports on my death are greatly exaggerated." (Mark Twain)
Catalina, intrebarea ta e cumva gen "manastire-ntr-un picior"
Nu pot sa cred ca cel de-al doilea nu e de un milion de ori mai avantajat.
" Maamiii, îmi place pielea ta. E ca de câltitză" :)) - din jurnalul unei mămici de băietzel.
denizel spune:
quote:
Originally posted by iubibubi
[br
legat de Paste, eu te intrebam cand, odata cu Pastele ortodox, cel catolic sau cand? din descrierea ta (Craciunul), se pare ca sunteti mai apropiati ca ritual de catolici, sau ma insel?
I.www.desprecopii.com/chatnew/Desprecopiichat/PaginapersonalaView.asp?nickname=iubibubi" target="_blank">Andrei&Mara
Iubibubi, poate la intrebarea cu Pastele iti va raspunde altcineva.
Cat despre ritualul catolic, nu il prea cunosc. Cand eram mica, aveam o bona catolica, mergeam cu ea la biserica, dar nu mai tin minte decat ca eram innebunita sa mananc si eu disculet din ala de la impartasanie:).
" Maamiii, îmi place pielea ta. E ca de câltitză" :)) - din jurnalul unei mămici de băietzel.
iubibubi spune:
quote:
Originally posted by cataghe
Am si eu o intrebare legata de iertarea pacatelor: daca luam doi oameni, unul care marturiseste pacatele la spovedanie in mod automat si fara sa se gandeasca prea mult la ele (sa nu-mi spuneti ca nu sunt din astia ca nu va cred) si unul care nu se spovedeste insa se gandeste la ele permanent si il roaga pe Dumnezeu sa il ierte, care credeti ca va fi iertat mai degraba?
_
"The reports on my death are greatly exaggerated." (Mark Twain)
Catalina (sau cataghe
, ca nu mai stiu cum sa ma adresez :) - zau, e stupid sa ne intepam asa cand nici macar nu ne cunoastem ), desi intrebarea cred ca e retorica, incerc un raspuns. nu stiu care va fi iertat, dar cred ca cel mai important este, asa cum spunea Elena intr-un post anterior, ca urmatoarea spovedanie/"discutie" cu tine insati,insuti sa nu te gaseasca ccc cu aceeasi "lista" de pacate.
ManyHope spune:
Raspund si eu 
la intrebarea "dintre doua persoane asa si invers careia i se va ierta pacatul?", dupa priceperea mea,astfel:
Nu se poate stabili teoretic, dar ar trebui sa se poata determina, adica sa se cunoasca dupa rezultate ! = pacatul respectiv sa inceteze sa mai existe in persoana respectiva si sa inceteze si efectele lui sa actzioneze in viatza persoanei respective!
Daca cineva capata o boala, orice i-ar spune cineva, (ca e sanatoasa sau ca e bolnava) dupa ce a facut un tratament, oare nu se va cunoaste deosebirea daca a incetat boala sau daca inca mai roade pe dinauntru ?
amuleta spune:
Revenind la Biblie, acolo Hristos le spune apstolilor "La citi le veti ierta pacatele, vor fi iertate". El lasa la latitudinea apostolilor ( si-n linie, a preotilor hirotoniti ) iertarea pacatelor. Daca preotul spune "esti iertat", inseamna ca esti iertat pentru pacatele marturisite. Hristos nu conditioneaza promisiunea lui in Biblie, nici de starea pacatosului, nici de starea preotului (stiu ca asta-i pricina de poticnire pentru multi, din cauza orgoliului mare - ei ar vrea un sfint cu patalama sa-i spovedeasca).
Cind te rogi singur in camera ta sa te ierte Dumnezeu, cum stii ca te-a iertat ? "Simti" ? Si daca ce simti e din orgoliu si nu de la Dumnezeu, cum te poti feri de inselaciune ? De aceea unul din rolurile intermediarului este de a elimina ispita orgoliului ( acel "eu, prin mine insami, cu mintiuca mea desteapta si scormonitoare"). Cred ca Dumnezeu poate sa te ierte oriunde, si la buda, riscul il vad in iluzia iertarii transformata in mindrie, in suficienta.
amuleta spune:
"pacatul respectiv sa inceteze sa mai existe in persoana respectiva si sa inceteze si efectele lui sa actzioneze in viatza persoanei respective!"
Ar fi bine sa fie asa de simpul, Natura umana este insa mult mai fragila si incapatinata decit atit. Iertarea pacatelor nu inlatura nici raul si nici ispita careia sufletul este supus.
denizel spune:
quote:
Originally posted by amuleta
Cind te rogi singur in camera ta sa te ierte Dumnezeu, cum stii ca te-a iertat ? "Simti" ? Si daca ce simti e din orgoliu si nu de la Dumnezeu, cum te poti feri de inselaciune ? De aceea unul din rolurile intermediarului este de a elimina ispita orgoliului ( acel "eu, prin mine insami, cu mintiuca mea desteapta si scormonitoare"). Cred ca Dumnezeu poate sa te ierte oriunde, si la buda, riscul il vad in iluzia iertarii transformata in mindrie, in suficienta.
amuleta, ma gandesc acum, la ce-mi foloseste sa stiu daca sunt sau nu iertata? Poate chiar e mai bine sa ma rog lui Dumnezeu sa ma ierte pentru ceva, sa cred ca El e bun si ma iarta, dar sa nu stiu sigur daca a facut-o sau nu. Incertitudinea asta ma ajuta poate sa nu mai repet raul respectiv.
Cat despre faptul ca este lasat la latitudinea preotului daca ma iarta sau nu, ce sa inteleg? Ca el decide iertarea mea sau cum? Nu e cam mult? In cazul asta n-ar mai fi vorba de orgoliul sau suficienta mea, ci de suficienta lui, nu?:-)
" Maamiii, îmi place pielea ta. E ca de câltitză" :)) - din jurnalul unei mămici de băietzel.