Limba romana cu aroma de gutui

orhidee spune:

"A scoate castanele din cuptor cu mana altuia"

Cu mult drag si spor in ale scrisului, Orhidee

viorela hoff spune:

Mai avea o vorba tataia (ardelean stabilit in Oltenia):
"asculta ce zic unii, altii, dar din minteni sa nu-ti iesi"
Vio

Suzi,catelus de catifea
orhideele noastre

orhidee spune:

"A pune un cal batran sa traga in buiestru".

"A impaca si capra si varza".

"Paza buna trece primejdia rea"

"A vinde castraveti la gradinar"

"Tara arde si baba se piaptana"

"La placinte inainte la razboi inapoi"

"A vorbi de funie in casa spanzuratului"

"Bate saua sa priceapa iapa"

Cu mult drag si spor in ale scrisulul, orhidee

roxana1974 spune:

Scarm, oare a zis cineva asta: "s-o dubit" adica s-a julit

"Fiecare pasare, pe limba ei piere..."

frunzaverde2 spune:

Ganduliciule, de prin ce cotloane ai scos versurile aistea, ca tare mai is frumoase?[/quote]

IMi permit sa vi le scriu in intregime, chiar cu riscul de a va face sa plingeti (mie imi dau lacrimile de cite ori cint acest cintec - al caror autor cred ca e Adrian Paunescu)

Va citesc cu placere si imi amintesc ce mai stiu si eu de prin Bucovina, Dimbovita, Oltenia, Banat...
cred ca am sa va mai scriu !
)))))))))))))))))))))))))))))

Dulce galbena lumina
Cum si eu balai eram
Mi-a pus mama o gutuie
Ce se coace-ncet la geam

As musca-o dar ma doare
Ma cuprinde-un fel de jind
Si acum ca trece anul
Parca-o simt imbatrinind

Galbena gutuie
Dulce amaruie
Lampa la fereastra
Toata iarna noastra

Mama mea n-avea nici globuri
Nici beteala si nici stea
Sarbatorile de iarna
Cu gutui le-mpodobea

Mi-a pus mama o gutuie
La fereastra dinspre drum
Si o vad ca lumineaza
N-am puterea s-o consum


Parca are-n ea ceasornic
Si al mamei plinset sfint
Lumineaza si se stinge
O gutuie pe pamint

Luxul mamei cel mai mare
Cind copii ne mai simteam
Era piinea de pe masa
Si gutuia de la geam

------------------------
Life is a pattern in which the design becomes clear only at the end !

frunzaverde2 spune:

Cind eram mica (vreo cinci sau sase ani) mi-a cumparat mama o carte intitulata "Al mai tare om din lume", scrisa in dialect banatzean, cuprinzind un lung poem. Bunica tocmai se recasatorise la Jimbolia si mergeam acolo in vacanta, unde incepeam "sa prind limba locului".

Iata ce imi mai amintesc astazi, dupa 25 de ani :

Trimbitz, dobe, larma, chiot
Fluier, str^gat, r^s sh^ ropot
Shie sa fie, shie sa fie ?
Iaca-n t^rg minajarie
O comegie da cu fiara
S^-mprejur lumie si tzara

In calietca o maimuca
Bashca omu’ m^nca nuca
Sh-alta blastamata shoada
Sa t^nea numa’ ^n coada
Sh-alcele m^ncale-ar focu’
Nu-sh gas’au o clipa locu’

Cui lo dobor^-n tar^na
‘ishea ca-I placeshce-n m^na
O hircie da d-o suta
Fara da nici o disputa

Da’ cum mi te puni cu neamtzu
Care-n ghintzi ^tz rupe lantu’ ?
Strinje-l, sushie-l, ie-l de m^na
Zdup cu neamtzu ^n tzar^na !

------------------------
Life is a pattern in which the design becomes clear only at the end !

scarmanus spune:

Ma bucur printre picaturi, de una, de alta, iar subiectul de fata este asa, cum sa va spun, ca un balsam pentru suflet pentru mine.
Mihiasiro, un multumesc cu totul special pentru poezia cu care, daca n-as fi fost atat de ignoranta, ar fi trebuit sa inceapa subiectul de fata.
Azi nu sunt in forma, dar de cum iau vacanta am sa ma pot desfata pe indelete si poate mai gasesc niscaiva giuvaere pe la mine prin carti sau...minte. Intre timp, daca mai aveti voi ceva frumos de spus, va urmaresc...


pisici, flori si jucarele

dulcineea spune:

Apoi ma prinserati si pe mine.

Si bunicile mele s-au dus la ingeri in timp ce eram departe de casa Si imi faceau "pupuri" (!!!) cu varza, cartofi, ceapa sau mere de cate ori mergeam la tara

Una dintre ele imi spunea "apai, asta sa-ti fie cel mai mare nacaz" ca sa ma incurajeze, vorba preluata de omul meu ca si "que ca soit ton plus grand problème". Sau "lasa ca o veni apa si la moara ta".
Despre bunicul (mosu') daca era dus in vecini la povesti imi spunea "ca s-a dus pe ulita". Of, ce imi lipsesc !!

Si cateva cuvinte de la mine (de fapt tot de la bunici!) cu scuze daca s-au pomenit:
bumbi (pt medicamente)
vailing (castron)
liptar (gem de prune)
dog (planseta)
sutehaza (bucatarie- nu l-am mai auzit decat in comuna bunicii langa Alba)
a struji porumbul


Numai bine la toata lumea si multumesc pentru aceste clipe minunate !

Antonia

quote:

---

Originally posted by Nora

Bunica din Ardeal (de pe langa Sebes, in comuna Ohaba) ne facea "pup-uri" adica niste placinte umplute cu varza sau cartofi. Si trebuia sa dam pupic bucataresei ca sa le primim, de aici numele.
Ne mai facea si "scovergi" adica gogosi cu o forma un pic diferita, mai aplatizate parca...

A trecut mult timp de atunci, bunica s-a dus la ingeri...

Andrei are 6 ani!

Nora,AndreiMihai-20.04.1999&VictorAlexandru-12.07.2001

---

gabry spune:

Hop si eu.
Napci-cartofi
Lubenita-pepene rosu
Harbuz-pepene rosu
Baiata-fata
Popusoi-porumb
Malai-porumb
Strimci-strampi
Perje-prune
Pe curind

panagia gabri

clio spune:

Of , abia acum am descoperit subiectul acesta! Este genial!Suna asa frumos "Limba romana cu aroma de gutui"...
Sa va zic si eu cateva bijuterii din astea de prin zona Olteniei, sunt vorbe de-ale bunicii...

catatura= uitatura
a fi facut druga = a fi obosit foarte tare
parut = pahar
zar = zahar
zgargore = scama
a sucali = a bate la cap, a cicali
parmaci= bucatile acelea din lemn din care este facut un gard

Daca au mai fost spuse, scuze!!! Nu am reusit sa citesc tot ce ati scris!

Si inca ceva...O vorba a bunicii :"Ce? Credeti ca toate mustele fac miere?"

Viorela hoff, am recunoscut :"cine sare pari multi, ii intra unul si in fund", dar si "saxie" Mi-ai amintit de copilarie