Adolescentul meu Nu vrea sa invete!

BellaDonna spune:

Giulia71,
am si eu o adolescenta aproape, si nu stau dupa ea sa invete, secretul meu e o las la sport , se relaxeaza prin sport, face inot la sfarsitul orelor cam de 3 ori pe saptamana,dar la sfarsitul saptamani o pun sa faca extra la mate si engleza,
eu zic ca il cicalesti prea mult si il incarci cu probleme si stresul vostru il simte, imi amintesc cum ma cicalea mama pe mine imi vene sa ma tot duuuc lasal sa faca inot e sanatos plus ii oxigeneaza creierul si il mai scoate din starea care e acum, eu cred ca el e nefericit va simte stresul vostru si nu il motiveaza deloc ba are efect invers, aveti un copil super numai ca are nevoie mare de o schimbare si sportul il va ajuta sa se elibereze de acea stare negativa, sa o vezi pe ficamea ce zambet pana la urechi are dupa inot

ralualexandrei spune:

Fiind mama de sportiv sustin ca sportul are beneficii extraordinare insa stiu ca nu toti avem astfel de inclinatii,insa sunt atatea activitati extrascolare,are de unde alege.

MariaG spune:

Giulia eu cred ca ai un super copil (te ajuta in casa si, pare, a fi responsabil cu lucrurile lui) si ca ar trebui sa te relaxezi si sa contemplezi varianta ca s-ar putea ca al tau sa se simta implinit stantand tabla cu mainile inghetate (in extremis).

In primul rand trebuie sa renunti la razboi si la starea asta de criza.

Iti spune ca n-are chef de scoala azi, ii spui si tu ca nici tu n-ai chef de serviciu azi si ca ti-ar place mai mult sa stai cu el acasa, dar ca, din nefericire, nu va permiteti, si ca, din fericire, in we puteti face ceva ce va place impreuna.

Cateodata, simpla acceptare a sentimentelor copilului il poate face cooperant.

Explica-i ca, pentru tine, este foarte important ca el sa vorbeasca gramatical corect, sa poata formula in cateva cuvinte o idee, sa-si insuseasca cunostinte de baza la matematica si sa aibe o cultura generala (geografie, muzica, istorie, chimie, biologie, fizica) care sa-i permita sa stea de vorba fara sa se simta rusinat cu orice persoana din lumea asta.

Pe partea cealalta a razboiului afla si insuseste-ti orice subiect de care este el interesat: cum se fac jocurile pentru telefoane, cum se face designul gadgeturilor, cum se rendeaza imaginile.
Dovedeste ca si tu esti interesat de ce vrea el, nu doar el trebuie sa fie interesat de ce vrei tu.

Pe de alta parte tine cont ca adaptarea este foarte solicitanta si el nu gaseste nimic placut in ea.

Si renunta la "a avut rezultate pentru ca l-am impins eu de la spate".
Transfera reusita asupra lui: a avut rezultate pentru ca il duce capul.

BellaDonna spune:

ralualexandrei,
sant de acord,
e clar adolescenul se plictiseste are nevoie de ceva sal motiveze ceva extrascolar, informatica, sport....dar nu iar invat ..

BellaDonna spune:

Giulia71,
acum am citit de ce dincolo l-ai ajutat sa-si faca prieteni si aici nu il ajuti, zici ca astepti sa vina de la sine, poate nu vine nui este asa de usor sa-si faca prieteni daca iai da o mana de ajutor poate iar prinde bine , deci de ce ai inima inchisa? asa cum nici pt tine nu e usor nici pt el nu e,

coracora spune:

Adina, nu stiu exact ce varsta ai, insa as vrea sa te intreb ce fel de "placut" aveai tu la varsta de 13 ani.
Eu aveam varsta asta in primii ani dupa Revolutie si-mi amintesc perfect ca nu faceam nimic altceva decat sa ma duc la scoala, la pregatiri (asta incepand cu clasa a 8 a pt matematica si romana), la biblioteca si sa ies afara, pe strada, sa vorbesc cu fetele de seama mea (in weekend). Pe vremea aia nu stia lumea de extrascolare, de dus la cluburi, samd. Cel putin nu la modul in care se procedeaza acum, de-ajung copiii gata epuizati cand implinesc 13-14 ani.
Daca baiatul Giuliei vine de la scoala la 4, pana mananca se face 5, apoi se apuca de lectii.... nici macar nu mai are timp de "placut". Sau, ma rog, putem considera statul la calculator / uitatul la tv drept activitate relaxanta.

Eu cred ca un copil de 13 ani poate gasi placere in intalnirile cu prietenii / colegii de scoala. Giulia, indeamna-l sa se implice in weekend in activitati fara legatura cu scoala; poate asa leaga prietenii si isi gaseste o mai buna motivatie in a presta dpdv scolar. Eu una nu vad rostul activitatilor extrascolare in timpul saptamanii; copiii au un program asa de incarcat in ziua de azi, incat nu cred ca le mai ramane suflu pentru alte ocupatiuni desfasurate seara.

ita2v spune:

lipsa unei vieti sociale la aceasta varsta frageda ar trebui sa fie un semn de intrebare.ceva nu e bine .fie inca nu si-a gasit locul in care se simte in largul lui fie e vorba de o neincredere in persoana proprie

adinag spune:

Coracora,

nu inteleg deloc mesaj tau. In primul rand - ce are de-a face cum era inainte de 89 cu subiectul?
Apoi cum adica ce inteleg prin "placut" la 13 ani? Acelasi lucru ca si adult. O viata sociala, intalnit prieteni, veselie, un sport, mers la cinema etc.

Fiul Giuliei am inteles ca inca nu are asa multi prieteni acum, din motive de mutat de ex. De aia cred ca l-ar ajuta sa mearga la un club de ce-o fi, numai sa faca si altceva in afara scolii.

Eu aveam 13 ani inainte de revolutie cand am si plecat din RO si stiu ce dificil e adaptarea la varsta asta. Pana la 13-14 ani nu faceam prea multe ptr ca nu vroia tata :-). Mergem la Pregatiri de mate pentru olimpiada dar si la Handball, am incercat si dans modern vreo 2 ani, ceva muzica, am facut si un curs de morse :-D

Insa cel mai mult ieseam pe afara cu prieteni si prietene. Mergeam la cinema, ne vizitam reciproc.

Lucrurile placut sper sa fie mereu parte din viata mea, si asta depinde doar de mine. Ca altele vin oricum, vreau - nu vreau...

Giulia, el are scoala toata ziua? Sau e la afterschool? Daca e afterschool, acolo ce face? Ii place?

coracora spune:

Adina, am adus in discutie perioada similara din vietile noastre pentru a exemplifica "placutul" de-atunci, care nu era extrem de variat (ba din contra) dar caruia, totusi, nu ii simteam lipsa!
Poate noi eram exceptii, insa prietenii de-un leat cu mine se bucurau cand mergeau la scoala, cand se revedeau cu colegii de clasa, cand vizitau muzee impreuna cu clasa.
Generatia de-aceeasi varsta din ziua de azi este blazata, nu mai gasesc placere decat in mod sporadic. Eu cred ca de vina sunt avalansa de informatii tintita spre ei, targeturile extreme de inalte si, nu in ultimul rand, gadgeturile pe care parintii le achizitioneaza.

Placerea oferita de lucrurile simple ar trebui cautata: sa lase calculatorul si telefonul, sa iasa din casa si sa se intalneasca cu prietenii, sa mearga la o plimbare in parc, la cofetarie, la jun film, samd. Sa studieze impreuna cu prietenii, sa se ajute reciproc la teme, asa se sustin unii pe altii.

mihaela_s spune:

Giulia, astea sunt/au fost experientele tale. Atata vreme cat el nu se va lovi de greutati, degeaba ii povestesti tu ce si cum. Nu va intelege, nu are cum. E exact cum le povestim copiilor cum traiam fara curent, incalzire si calculatoare, nu mai vorbesc de mobile...nu vor intelege niciodata.