optiunile unei femei/mame singure

Morgano spune:

Anda, nu-mi poate iubi copilul ... sau nu poate sa-i fie macar prieten, OUT din viata noastra.
Eu ma refeream la un PARTENER STABIL, un potential nou membru al familiei nu la alt gen de relatie, cand vorbeam de implicat copiii.
Normal ca intotdeauna copiii mei sunt pe planul 1, si cred ca orice barbat normal trebuie sa inteleaga asta. Daca comenteaza o data ca e neglijat din cauza copiilor, idem OUT.
Exact asta e ideea: suntem un pachet. Take it, dc vrei, dc nu Leave it :)

andacos spune:

Eu cred ca nu ai dreptate cu iubitul copilului!

Gindeste-te ca ai o carte in fatza,nu stii nimic despre ea,deci n-o potzi iubi inainte de a ao invatza,de a o citi din scoartza-n scoartza!

Asa e si cu iubitul copilului de catre partenerul stabil(in primul rind...eu eprsonal nu sunt de acord ca mama sa-si prezinte copilul fiecrui individ din viatza ei,condamn asa ceva)!

Si lui ii trebuie timp ,nu-i potzi pretinde sa-tzi iubeacsa copilul!

E clar ca in timp se creeaza legatura intre ei,se cimentizeaza,insa sa-i pretinzi sa-tzi iubeacsa copilul ...e nedrept spun eu!

Citesc si restul si poate revin!

Dana

ruxij spune:

Cirsseis, iti dau acum argumente contra cuplarii, restul de maritate, nu imi sariti in cap, ca nu vreau sa zic ca starea de maritate nu e superioara celei de single atunci cand merge totul minunat (in gral cu primul barbat, luat in tinerete, e ceva mai simplu si curat), ci arat avantajele starii de single cu copii si potentialele pericole pe care aceasta stare, asa zis inferioara, le evita.

- In legatura cu raspunsul la intrebarea "cum faci" sa te simti OK si fericita chiar dc nu ai un partener stabil sta in constientizarea faptului ca fericirea este in noi pur si simplu, e o optiune si tb sa inveti sa te faci tu pe tine fericita, nu poate altcineva sa te iti aduca fericirea, daca tu insati nu te poti multumi. Tu intai poti sa alegi sa te concentrezi pe ce iti lipseste, sau poti sa alegi sa te concentrezi pe ce nu iti lipseste si e bun in viata.

Apoi tb sa te gandesti dc nu cumva si faptul ca societatea clar discrimineaza, patronizeaza, priveste de sus pe cei single (cu copii sau fara, mai ales pe femei) te face sa te simti cumva neimplinita si cat din starea asta vine chiar din interiorul tau si nu din afara, din dorinta de a arata societatii ca esti valoroasa. Pt ca singurul mod in care o femeie e valoroasa e dc e cuplata, altfel poti sa stai si in c** si in cap, cum zicea bunica-mea, tot degeaba, doar sa iei vreun Premiu Nobel...si nici atunci, societatea va insista ca esti nefericita si ca orice ai fi realizat, tot degeaba. Da la spate si ignora meschinaria celor din jur si chiar si bunele intentii pe care cei cuplati le au fata de tine cand iti dau sfaturi si te indeamna sa te cuplezi. Gandeste-te ca e normal sa se poarte asa. Ei nu inteleg, cred ca asta e singura stare buna, dar nu inteleg ca fericirea individuala nu vine din cuplat sau necuplat ,se gandesc ca dc ar pierde ei cuplul, s-ar simti rau si atunci proiecteaza asupra ta acest rau ipotetic. Sigur ca initial divortul e o pieredere si te simti rau, dar dupa o vreme, majoritatea sunt la fel de fericiti ca cei cuplati. Acum alte argumente:

Doar un sfert din casnicii sunt fericite, am citit undeva, gandeste-te la asta.

A doua casnicie are sanse de esec mai mare decat prima. Faptul ca ai copii nu reprezinta un avantaj (sau faptul ca el are copii) ci o potentiala sursa de conflict aditionala in cuplu, care se pune peste cele care sunt oricum prezente in orice relatie. Deci complica mai mult situatia.

Multi barbati vor sa fie ei pusi pe locul 1, de ce nu ar vrea asta? Fiecare vrea ce e mai bun pt el. Greu sa gasesti un om asa bun si altruist, care sa accepte ca el e pe locul 2. Chiar si cei care sunt tatii naturali ai copiilor, unii, sau multi, au pretentia sa fie ei pe locul 1, nu copiii, chiar dc sunt copiii lor, daramite un partener. Chiar am citit sfaturi pe net, cica barbatu' tb sa fie pe locul 1 si apoi copiii. Cand e tatal natural al copiilor, mda, dar cum naiba faci cand nu e tatal natural? Nu stiu dc. e asa bine pt copii sa se simta dati la o parte de un tata vitreg. Adica dupa ce si-au pierdut (total sau partial) tatal natural, isi mai pot pierde si partial mama (atentia ei).

La o anumita varsta, nu doar el trebuie sa accepte copiii si trecutul tau, dar si tu pe al lui. Nici barbatii de 40+ nu mai sunt curati si placut uscati ca la 20, au foste neveste, copii, cu care mai intereactioneaza, platesc pensie alimentara etc. si tu tb sa navighezi toate astea. Si nu de buni i-or fi lasat nevestele (asta e o afirmatie sexista din partea mea). Esti pregatita sa ii accepti cu toate cele si sa muncesti sa faci totul sa mearga, doar ca sa te tina cineva in brate noaptea? Iti dai seama ca viata ta va fi mai complicata decat este acum.

Deci avantaje la statutul de single mom: da, libertatea este prima, nu raspunzi nimanui in legatura cu timpul tau, cum cheltuiesti banii, ce decizii iei in legatura cu unde locuiesti, scoala copiilor etc, este in avantajul copiilor sa nu fii cuplata, ai mai putin de spalat/calcat/ingrijit, poti sa folosesti telecomanda, nu tipa nimeni, nu are nimeni pretentii de vreun fel de la tine in afara copiilor tai, poti sa iti alegi prietenii fara sa te gandesti dc lui ii plac, poti sa te vezi cu familia ta fara sa te gandesti dc lui ii convine, mandria de a fi pe picioarele tale (sentimentul ca poti sa faci x si y si z singura te face sa te simti bine) etc. Problemele cele mai mari zic eu ca vin din lipsa banilor, atunci cand acestia sunt o problema majora, ceea ce se intampla in multe cazuri cu mamele singure.

Acum referitor la optiunile enumerate aici, posibil ca cea cu sex fara obligatii sa fie cea mai buna solutie, dar problema e ca noi femeile eliberam nu stiu ce substanta responsabila cu atasamentul in timpul sexului si nu prea putem face sex asa fara sa ne implicam emotional cu una cu doua.

In concluzia acestei lungi polologhii, cred ca nu e o solutie perfecta, dar nimeni nu are o viata perfecta, nici cei cuplati. Exista o nevoie neindeplinta, aceea de intimitate, nu o putem nega, dar inca odata, nu toata lumea are 100% dintre nevoi indeplinite. Daca vrei sa iti indeplinesti si aceasta nevoie, tb sa accepti un compromis sau altul, de pe lista aia de patru variante data aici si sa te concentrezi pe a fi fericita tu cu tine. Apoi sa te gandesti unde pe lista se afla importanta acestei nevoi si dc pt a o indeplini esti dispusa sa renunti la indeplinirea altor nevoi ale tale, sau ale copiilor. Deci intai te faci tu pe tine fericita si iti stabilesti niste prioritati. Si posibil sa vina si Fat Frumos pe un cal alb. Daca vine, bravo, daca nu, tu esti fericita.

Morgano spune:

Anda nu e OBLIGATORIU ..... reciteste atent ce am scris :)

andacos spune:

Eu m-am referit la pasajul asta,nu intzeleg la ce te referi tu cu obligatoriu!

Dana

anuscha2009 spune:

Daca pentru fiecare dintre noi care am enumerat aici ,,avantajele'' vietii de single mother ar aparea ,,el'' care po sa fie si cu 5 copii va spun eu ca toate dicutiile astea s-ar sterge la prima cafea bauta impreuna cu domnul pe care il consideram pe moment perfect.
Cred ca fiecare dintre noi stie ce nu vrea sa mai traiasca si vom alege mai bine, sau poate nu.

Chiar daca ma repet mie nu -mi place deloc ,,exprimarea'' asta, nu am nevoie de ,,el'' decat de copilul meu cu care ma simt implinita, fericita etc. De parca acei ,,ei'' nu au fost buni decat pentru conceperea minunatului ,,meu'' copil.

Dar pe dragalasii nostri copii i-am intrebat noi vreodata cum se simt fara tata? Cum se simt la serbarea de Craciun, de sf de an scolar etc, etc, cand la ceilalti copii vin tatii si la el nu? Cat este de minunata viata de single cand copilul tanjeste dupa ceva firesc care de fapt nu are.
Pe mine aici ma doare statutul de single. Si ma mai doare cand vine vreo ,,tanti'' si mi spune ea din psihologia vietii ei de femeie maritata ca, fetita mea nu are model masculin si asta se ,,vede''De unde stie ea? Tocmai pentru motivele enumerate mai sus: lipsa tatalui la etc, etc, etc. Ca barbatilor dei sunt cu ele nu sunt prezenti in mare parte la evenimentele copiilor, asta nu mai conteaza, conteaza ca nu sunt single.

Si a mai fost un caz la noi in scoala cand un copil din ,,divortati'' a venit la scoala cu ambele cupluri de parinti, sa te tii opinii pe restul de mamici fericikte de statutul lor de casatorite.

De si statutul de single este mai putin blamat in societatea de azi, nu este unanim acceptat de toata lumea si hai sa o recunoastem nici usor de suportat.

szivarvany spune:

Puncte de vedere. Atat.
Nimeni nu cred ca vrea sa convinga pe nimeni de nimic in acest topic.
Dar unele dintre noi chiar putem trai cu acest statut.
Anuscha, da, ideal e sa ai mama,tata,bunici,matusi,veri, etc, dar din lipsa lor pana acum nu a murit nimeni.
Divortul nu presupune sa lasi copilul fata tata.
Aceasta responsabilitatea eu una nu mi-o asum.
Fiecare raspunde de faptele sale si daca tatal copilului vrea, poate ramane tata nu doar in acte. Asta insa nu mai depinde de mine, ca mama.
Stii vorba aia, fericirea vine din noi ? Ei bine, eu chiar cred asta.




Copiii crescuti in familii monoparentale sunt la fel de iubiti, ingrijiti si educati, empatici,
inteligenti, isteti, destepti, stralucitori, fantastici si bine-nteles superbi ca restul copiilor de pe Terra
obtinuti natural sau prin FIV sau adoptati, nascuti natural sau prin operatie de cezariana,
botezati sau nu, hraniti cu LM sau LP.
_

Au nevoie de noi: Iulia Copiii Monicai Alex Luca

herra spune:

mie nu mi se pare nimic anormal sa vina la serbarea copilului ambii parinti, insotiti sau nu de noii parteneri.
prin divort nu mai sunt sot-sotie, dar mama-tata raman.

fiecare cu normalitatea lui, si dnele nu au decat sa comenteze.

herra spune:

ce nu mi-a placut mie si uite, comentez aici cu voi, este urmatoarea situatie:

m-am intalnit de cateva ori la petreceri de copii cu o dna, are trei copii, "mama eroina".
un baiat de 6 ani din prima casatorie, un baiat de 2 ani si o fetita de 8-9 luni din a doua casatorie.

baiatul mai mare cu o fata trista si cu un mare ignore din partea mamei.
cica noul sot i-a si zis ca ala e asa, tolerat...:(

la prima petrecere a fost ea singura cu copiii, la a doua a aparut si "soarele ei" (da, sunt ironica :)

deci cand a intrat barbatul, ea i s-a asezat posesivo-demonstrativ in brate (adica priviti femei singure, asa se tine un mascul :)

in timp ce copilul de 2 ani baga bete de chibrit in gura sau se lovea la cap

a, si tot "cica" noul sot i-a zis ca na, ea a vrut copii, dar el nu da foarte mari sanse, sau nu e foarte multumit si implicat in relatia lor...

a fi mama inseamna mult mai mult decat sa hranesti si sa imbraci un copil sau doi sau trei.
inseamna sa te preocupi si de stima lor de sine, de emotiile si de sufletelul lor.

Morgano spune:

Mi-am amintit de clasica expresie: "al meu cu al tau, il bate pe'al nostru"

Herra, mama aia e o inconstienta .. poa' sa mai faca 5 copii ca habar nu are cum le distruge sufletele....