Alaptand la 4 ani - pe coperta(2)
Raspunsuri - Pagina 12
nelia spune:
Bird, nu mai dau citate, ca sint lungi. E interesant cum duci tu discutia spre adictie in sensul dorit de tine. Se spunea aici ca este dependenta emotionala, eu asta am contrazis pentru ca nu este o adictie emotionala. Dar una biologica este... si la 4 luni si la 4 ani. De asta se si numeste sevraj, termenul corect asta este, intarcarea este cel popular. Un bebelus care a baut numai lapte 4 luni intra in sevraj cind ii iei sursa brusc si nu faci decit sa inlocuiesti cu alta adictie, laptele praf. Hai, nu-mi spune ca nu e asa... si daca singura lui sursa de lapte la 4 ani (la 3 sau orice virsta mai mare) este tot sinul, il vei intarca, dar nu e musai sa intre in sevraj, pentru ca deja corpul lui s-a desprins natural de sursa de dependentei, adica cea de lapte...
Nu, nu e pentru bogatani. Medicamentele si securitatea costa tot cit o piscina si un maseur... la un calcul rapid. Am spus ca exista, nu ca neaparat au acces toti la ele... Si eu lucrez tot cu oameni culesi de pe strada si totusi se incearca si metodele mai noi, desi cu abstinenta predomina... statisticile spun ca nu da rezultate decit pe perioade scurte, foarte rar pentru toata viata. Insa dupa ce ies din prima parte, care tine doar 21 de zile, intra in alta care e mult mai lunga si care e umanista, de reintegrare in societate. E mult de spus aici, dar vezi, asa e si cu alaptatul... daca ai mintea deschisa spre alte lucruri, poate renunti la securitate si la medicamente (care sint tot droguri) si incerci sa educi omul spre a-si gasi calea naturala de a se lasa de droguri. Nu stiu cum sa explic altfel, caci simt ca sint pe linga tine.
Ah, scuze, am inteles. Acum am citit, prima data nu ai spus, ca au diagnostic dublu, de sanatate mintala si de adictie. E altceva, Bird. Avem si sector de sanatate mintala si e altceva. Daca au aceste probleme, atunci dependenta lor are alte cauze.
Eu vorbesc de un om sanatos, care din diverse motive, cum ar fi de exemplu cautat substitut la iubire, la intelegere, la acceptare, s-a refugiat in droguri sau a trecut din dependenta in dependenta. Caci nu doar cei cu probleme psihice ajung la alcool si la droguri... Ei bine, eu nu cred ca acestia pot fi dezintoxicati impotriva vointei lor, tocmai aici e problema, ca se forteaza (ca si discursurile agresive pro-alaptare) sa faca alegeri, care nu sint ale lui inainte ca el sa constientizeze de ce trebuie sa le faca... si asa a fost fortat toata viata, de aceea a si ajuns poate la droguri, caci presiunea era prea mare.
Adica interiorizeaza la nivel rational ca trebuie sa faca ceva, pentru ca toata lumea in jur ii spune, insa el nu vede nici cum, nu e nici pregatit, nu gaseste motivatia interna sa o faca... si asta il face sa se simta slab si fara valoare. Ceea ce nu are cum sa-l ajute... Deci, este cules din strada, adus in centru, tinut cu forta, intra in sevraj, acesta este tratat cu medicamente adica cu alt drog (de care eventual devine dependent, caci ei trec usor de la dependenta la dependenta, dae medicamentele sint legale si nu fac atit rau cit drogurile spuneti voi)... insa el tot nu e vindecat, doar pare... ii dati drumul cind pare in regula... si revine si revine... pentru ca nu are cum sa fie altfel. Ca sa stii ca metoda asta poate nu da rezultatele scontate, ca poate nu e chiar cea mai buna solutie, trebuie sa se faca studii intii sa se vada citi din ei sint reabilitati (tu singura spui ca doar unul) si daca rezultatul e jalnic, atunci trebuie sa fii deschis sa incerci si altceva... si apoi trebuie din nou facute studii, eventual paralele, pe cei cu care s-a lucrat altfel... si comparate rezultatele. Si abia atunci ai putea avea o idee clara din ce se intimpla...
Si incet-incet ne apropiem de miez, desi tu nu-mi vei da dreptate... si nici nu insist, dar e clar unde vedem diferit lucrurile. Tu esti de acord cu contra vointei lor, caci altfel nu se poate... eu nu, caci stiu sigur, la nivel de instinc primar daca vrei, ca nu e calea pe care se ajunge la om.
dana vio spune:
Citat: | ||
citat din mesajul lui Ilinca_M.
Bird70, eu cred ca tie ti-e greu sa intelegi ca nu toti oamenii sunt la fel, ai impresia ca exista un singur mod de "parinteala" corect si cine nu face asa musai e "comod". Eu am inteles perfect care e stilul tau si sunt convinsa ca ti se potriveste si ca e exact ce le trebuie copiilor tai. Poate ai fost si inclinata spre acest stil nu doar prin fire ci si prin faptul ca avand un copil diferit, care iubea rutina si nu suporta sa fie scoasa din ale ei a fost necesar sa te apleci asupra nevoilor ei si sa creezi un cadru foarte organizat, plin de reguli, program, rutina. Dar nu toti copiii sunt asa si nici toti parintii. La tine se vede ca esti o persoana riguroasa, careia ii plac regulile, ii place ordinea etc. Eu de exemplu, si sotul meu si mai si, fiind artist, suntem altfel, suntem genul care respinge regulile daca nu li se par logice/corecte/necesare, ne place programul flexibil, n-avem ore fixe de masa si in general nu prea avem ore fixe de nimic...nu suntem nici anti-sociali nici excentrici, dar pur si simplu suntem firi mai libere, chiar rebele, suntem foarte relaxati in cresterea copilului, nu ne-am cramponat de "reguli de crestere", standarde, baitza si somn la ore fixe...ne-am adaptat copilului si gata, totul ni s-a parut simplu si frumos, bebelusul sugea cand vroia, adormea cand ii venea, ulterior manca atat cat ii pica bine, isi facea singura programul si n-am avut nicio spaima ca vaaai, se obisnuieste "de capul ei", "musai sa aiba program, copiii iubesc rutina"(ei, da, vezi sa nu, si a mea o iubea...pe cea care si-o fixa singura si o schimba exact cand ne obisnuiam cu ea:))) Eu sunt convinsa ca fetelor tale le prieste modul in care au fost si sunt crescute, mi se pare normal ca unii sa aiba din fire firi mai conventionaliste, mai inclinate spre ordine, program etc. Dar la fel exista si copii lasati in ritmul lor, ne-bagati in reguli fixe, crescuti cu mare dragoste si grija dar cu relaxare...caci asta nu inteleg unii (acele firi foarte "programatice" si "freak control") ca a lasa copilul in dezvoltarea lui fireasca fara sa impui, sa reglezi cu fortza etc NU inseamna nici comoditate, nici lipsa de interes, pur si simplu e ALT mod de parinteala. Rezultatele crede-ma ca sunt imbucuratoare, copilul meu e foarte vesel, echilibrat, calm, n-a avut nici etapa tantrumurilor, n-a avut nici etapa pocnitului copiilor, nici a lui "nu" la orice...ma rog, aceste rezultate sunt o combinatie intre firea copilului, mediul in care creste si modul in care a fost crescut. Nu toate mamele cantaresc copilul zilnic cu cartea intr-o mana si graficele in cealalta, nu toate mamele simt nevoia sa induca rutina bebelusului si sa-l programeze cum vor ele (si eu as putea numi eu asta comoditate, nu? Adica mama practic regleaza programul copilului in functie de programul ei, de nevoile ei, asta nu e comoditate?), nu toate mamele urmeaza diversificarea "ca la carte", cu orar si cantitati fixe, nu toate mamele considera ca la momentul X e musai sa renunte la san/suzeta/biberon, ca la momentul X e musai sa scape de scutec etc. I'm wearing my heart like a crown/ Pretending that you're still around. |
Acesta este cel mai empatic mesaj pe care l-am citit eu scris de tine pe acest forum. Vreodata. Da, sunt complet off-topic.
Alexandra Maria
14.12.2007
Alizee spune:
Citat: | ||
citat din mesajul lui bird70
sorry dar nu m-am putut abtine |
Intr-adevar, oboseala nu afecteaza numai ficatul, ci si sistemul imunitar, cel endocrin etc.
Un articol pe tema asta :
""Multi copii sunt agitati, incercanati si obositi, dar cu toate acestea, parintii lor nu intervin si mergand pe princpiul ca vor adormi cand le va fi somn. Asa se face ca daca dl Goe se rasteste, mai ales la bunici sau la bone, ca nu vrea la culcare, e lasat in pace desi cade din picioare de epuizare.
Din pacate, situatia este mult mai complicata. Cu cat ignori mai mult indiciile oboselii micutului tau, cu atat el va deveni mai agitat si mai iritabil. Cei mai multi dintre copii nu sunt constienti de oboseala lor, iar iritabilitatea nu o pot traduce ca pe o nevoie de somn. in plus, mai ales daca sunt antrenati intr-un joc ce le place foarte mult nu vor accepta nici in ruptul capului sa mearga la culcare. Cu cat inainteaza in varsta, cand incep sa faca primii pasi, cei mici devin foarte curiosi de ceea ce se intampla in jurul lor si nu vor sa piarda absolut nimic.
Cei mai multi dintre ei invata sa depinda de parinti, lasand in grija acestora din urma identificarea semnelor oboselii si pregatirea pentru culcare. Felul in care copiii isi manifesta oboseala este diferit in functie de varsta ca de altfel si nevoia de somn. Bebelusii nu vor arata aceleasi indicii ale nevoii de somn precum un copil de 2-3 ani, la fel cum un prescolar nu isi va manifesta oboseala asemenea unui adult. Dupa varsta de un an, indiciile oboselii par a fi mai usor de recunoscut deoarece incep sa semene tot mai mult cu cele ale adultilor. Pana la aceasta varsta, micutul tau a dobandit considerabile abilitati motorii si isi poate controla in mod intentionat miscarile. De aceea exista pericolul ca indiciile oboselii sa fie usor de neglijat pentru ca micutul pare a fi un pachet de energie inepuizabila.
Manifestari cronice
Chiar daca este mai rar intalnit la copii, oboseala capata uneori si caracterul unui sindrom cronic caracterizat prin extenuare severa care impiedica efectuarea activitatilor normale, zilnice obisnuite. Boala nu este foarte bine cunoscuta si nu exista nici teste care sa confirme diagnosticul. Din aceasta cauza, multi pacienti sau familia accepta boala cu oarecare dificultate. Oboseala nu este imaginara, are un substrat real. Este reactia organismului la o combinatie de factori fizici si emotionali. Unele persoane dezvolta acest sindrom dupa o infectie virala sau bacteriana, cum ar fi gripa, dar nu exista dovezi in acest sens. Alte teorii incrimineaza sistemul imun, sistemul nervos, sistemul endocrin (hormonii si glandele) si istoria familiala (cazuri in randul membrilor familiei). Cu toate acestea, nu exista destule dovezi pentru niciuna dintre aceste teorii. Alte simptome pe termen lung includ: uitarea, pierderea memoriei, stare confuzionala sau dificulate de concentrare, dureri de gat, ganglioni limfatici usor mariti la nivelul gatului sau axilei, dureri musculare, dureri articulare fara roseata sau tumefiere locala, dureri de cap, somn neodihnitor, adica la trezire persoana se simte obosita.
Intrebare: Care sunt indiciile ca un copil este obosit, chiar daca nu recunoaste acest lucru? Vei observa lipsa coordonarii, adica micutul se loveste de lucrurile din casa, cade din picioare sau scapa obiectele din mana mai des decat de obicei, sau se freaca la ochi. Va face tot posibilul pentru a se opune eforturilor tale de a-l trimite la culcare. Daca aceste manifestari exista si in conditiile in care copilul este odihnit cere sfatul medicului. Este posibil ca starea sa fie provocata de o afectiune.
Sursa: Dr. Eliza Bulacu, Centrul Medical Medicover ""
allinta
A fi fericit nu inseamna ca totul este perfect.
Inseamna ca te-ai hotarat sa privesti dincolo de imperfectiuni.
bird70 spune:
Citat: |
citat din mesajul lui nelia Tu esti de acord cu contra vointei lor, caci altfel nu se poate... |
Hmmm...nu am zis ca sunt de acord. Eu nu lucrez intr-un centru de reabilitare ci intr-un spital. Acolo ajung, cu probleme medicale, pacienti care au acest dublu diagnostic. Scopul nostru nu este reabilitarea ci tratarea problemelor medicale. In acest proces trebuie sa-i dezintoxicam. Nu este deoc un spectacol frumos .
Legea spune ca esti responsabil pentru o persoana care nu are discernamant si este un pericol pentru el sau pentru cei din jur. Sunt de acord? Nu stiu...cred ca de multe ori ne chinuim prea tare sa salvam pe cineva care nu vrea sa fie salvat. Dar astea sunt regulile.
Health is a state of physical, mental and social wellbeing and not merely the absence of disease or infirmity . World Health Organisation
I'm not insane, my mother had me tested! Dr.Sheldon Cooper
bird70 spune:
Citat: |
citat din mesajul lui allinta Intr-adevar, oboseala nu afecteaza numai ficatul, ci si sistemul imunitar, cel endocrin etc. Un articol pe tema asta : ""Multi copii sunt agitati, incercanati si obositi, dar cu toate acestea, parintii lor nu intervin si mergand pe princpiul ca vor adormi cand le va fi somn. Asa se face ca daca dl Goe se rasteste, mai ales la bunici sau la bone, ca nu vrea la culcare, e lasat in pace desi cade din picioare de epuizare. Din pacate, situatia este mult mai complicata. Cu cat ignori mai mult indiciile oboselii micutului tau, cu atat el va deveni mai agitat si mai iritabil. Cei mai multi dintre copii nu sunt constienti de oboseala lor, iar iritabilitatea nu o pot traduce ca pe o nevoie de somn. in plus, mai ales daca sunt antrenati intr-un joc ce le place foarte mult nu vor accepta nici in ruptul capului sa mearga la culcare. Cu cat inainteaza in varsta, cand incep sa faca primii pasi, cei mici devin foarte curiosi de ceea ce se intampla in jurul lor si nu vor sa piarda absolut nimic. Cei mai multi dintre ei invata sa depinda de parinti, lasand in grija acestora din urma identificarea semnelor oboselii si pregatirea pentru culcare. Felul in care copiii isi manifesta oboseala este diferit in functie de varsta ca de altfel si nevoia de somn. Bebelusii nu vor arata aceleasi indicii ale nevoii de somn precum un copil de 2-3 ani, la fel cum un prescolar nu isi va manifesta oboseala asemenea unui adult. Dupa varsta de un an, indiciile oboselii par a fi mai usor de recunoscut deoarece incep sa semene tot mai mult cu cele ale adultilor. Pana la aceasta varsta, micutul tau a dobandit considerabile abilitati motorii si isi poate controla in mod intentionat miscarile. De aceea exista pericolul ca indiciile oboselii sa fie usor de neglijat pentru ca micutul pare a fi un pachet de energie inepuizabila. Manifestari cronice Chiar daca este mai rar intalnit la copii, oboseala capata uneori si caracterul unui sindrom cronic caracterizat prin extenuare severa care impiedica efectuarea activitatilor normale, zilnice obisnuite. Boala nu este foarte bine cunoscuta si nu exista nici teste care sa confirme diagnosticul. Din aceasta cauza, multi pacienti sau familia accepta boala cu oarecare dificultate. Oboseala nu este imaginara, are un substrat real. Este reactia organismului la o combinatie de factori fizici si emotionali. Unele persoane dezvolta acest sindrom dupa o infectie virala sau bacteriana, cum ar fi gripa, dar nu exista dovezi in acest sens. Alte teorii incrimineaza sistemul imun, sistemul nervos, sistemul endocrin (hormonii si glandele) si istoria familiala (cazuri in randul membrilor familiei). Cu toate acestea, nu exista destule dovezi pentru niciuna dintre aceste teorii. Alte simptome pe termen lung includ: uitarea, pierderea memoriei, stare confuzionala sau dificulate de concentrare, dureri de gat, ganglioni limfatici usor mariti la nivelul gatului sau axilei, dureri musculare, dureri articulare fara roseata sau tumefiere locala, dureri de cap, somn neodihnitor, adica la trezire persoana se simte obosita. Intrebare: Care sunt indiciile ca un copil este obosit, chiar daca nu recunoaste acest lucru? Vei observa lipsa coordonarii, adica micutul se loveste de lucrurile din casa, cade din picioare sau scapa obiectele din mana mai des decat de obicei, sau se freaca la ochi. Va face tot posibilul pentru a se opune eforturilor tale de a-l trimite la culcare. Daca aceste manifestari exista si in conditiile in care copilul este odihnit cere sfatul medicului. Este posibil ca starea sa fie provocata de o afectiune. Sursa: Dr. Eliza Bulacu, Centrul Medical Medicover "" |
Tot ce am retinut a fost: nu exista teste ca sa confirme, nu exista dovezi, nu exista dovezi ca sa confirme teoria, etc. Trebuie ceva mai mult sa ma convinga pe mine .
Health is a state of physical, mental and social wellbeing and not merely the absence of disease or infirmity . World Health Organisation
I'm not insane, my mother had me tested! Dr.Sheldon Cooper
Alizee spune:
Nu vreau sa-ti demonstrez tie, ci mie; ca nu am facut o afirmatie prea departe de adevar.
In rest, tu crezi ce vrei, eu cred ce vreau, diferenta intre tine si mine este aceea ca eu nu voi rade de tine.
allinta
A fi fericit nu inseamna ca totul este perfect.
Inseamna ca te-ai hotarat sa privesti dincolo de imperfectiuni.
nelia spune:
Ei, deci nu sintem chiar atit de diferite.
Cornelia
Ce n'est pas en regardant la lumière qu'on devient lumineux, mais en plongeant dans son obscurité. Mais ce travail est souvent désagréable, donc impopulaire. (Carl Gustav Jung)
Me comprends-tu, au moins en ce moment toi? Non, tu me juges fou; tu m’examines; tu te gardes de moi. Mais si tu parviens à saisir un jour ma souffrance, viens me le dire et je serai heureux une seconde, peut-être. (Maupassant, Solitude).
inbox spune:
Eu o tin cu alaptatul :)- fiindca, citind aici, constientizez cate ceva- cum spuneau Nelia, si AB-AC, la mine declicul, cred ca s-a facut cand am vazut mamica aceea in parc alaptand ( si faptul ca am vazut-o pe viu, direct, ca daca vedeam vreo poza, nu cred ca mintea mea accepta usor, fiindca pur si simplu nu as fi crezut-o reala- undeva in subconstient, probabil, spentru mine, as aceva nu exista- si am avut dovada vie)...acum imi dau seama , ca nu vazusem femeie alaptand pana atunci, probabil in mintea mea, nici nu existau ...fata am nascut-o la Universitar, am batut drumul Pitesti Bucuresti, crezand ca asa este cel mai bine, ca am copilul langa mine, ca se incurajeaza alaptatul, ca etc...singura consiliere a fost "ce te faci tu..., nu vezi ca nu ai lapte", acompaniata de un tras puternic de sani...m-a socat efectiv, si cred ca acolo m-am pierdut... Al doilea, pregatita de orice, am ajuns sa nasc la urgente la noi in oras :) si cezariana...si copilul la etajul 7 si eu la 3, camera de alaptare era cu toata gasca de mamici din siptal...prima data m-am socat ( eu sunt si mai puidica asa de felul meu, sau mai bine zis eram), dar apoi chiar mi-a placut, mai o discutie, mamele care alaptau deja al 4-5-lea copil, erau multe femei rrome, mie mi-a placut cat de natural venea totul la ele, si nasterea si alaptarea...plus o asistenta sau neonatologul ( eram permanent supravegheate, reguli destul de stricte) erau in mijlocul nostru si ne indsrumau, real, frumos.
Da, multe au de aface cu starea noastra, cu perceptia noastra, mai ales imediat dupa nastere..., cand am venit cu fata acasa, disperata cu alaptatul, ma suna soacra, si-mi zice printre altele " eu am alaptat 3 copii", ohoo, nu va spun ce am putut sa interpretez si cat de tare m-a durut...acum imi dau seama ca ea a zis doar ce a zis, ca probabil i se parea usor si simplu, sunt convinsa de asta, ca imi cunoasc soacra, si nu mi-ar arunca rautati de dragul de a se afla in discutie, pur si simplu ea asta facuse, si asta imi spunea si mie ca normal.
Selene, nu stiu ce ai vrut sa spui cu pisica :), dar fa te rog un calcul ( eu nu l-am facut, fiindca eu nu am nevoie de dovezi), raporteaza media de viata a unei pisici la perioada alaptatului, si fa la fel cu media de viata a unui om si cu perioada alaptatului...vezi ce pondere au acestea la final...si vezi daca se aseamana pe undeva sau nu.
Iar paralela asta dintre oameni si animale, are si ea o limita, eu nu o consider jignitoare, ba din contra, intuitiv vorbind si natural, omul tinde sa se departeze de firesc, si orice care ne aduce cu picioarele pe pamant este bine venit, dar sa nu cadem in extreme. Si aici, putem aduce si noi ca argument, faptul ca, pentru animale, organele mamare ( sau cum s-or numi), sunt folosite, exclusiv pentru alaptat, nu si pentru sex, excitat etc...daca ma insel, sa ma corecteze cineva :)
pisigri spune:
Citat: |
citat din mesajul lui lucialu mai urmeaza sa zicem ca ne abuzam copiii purtandu-i in pantece. Ca sunt tinuti ostatici, impotriva vointei lor... Si eu ce pot sa fac dc tu Pisigri nu esti de acord cu parerea mea? Sa fii sanatoasa! Mai clar decat am vorbit pe cateva pagini sau strict in mesajul de sus, nu pot. inde "and the song became love and love became the egg" (Happy Feet) my little sunshine |
Nu a spus nimeni ca ar trebui sa faci ceva pt ca nu suntem de acord. sanatoase sa fim amindoua...
http://scrisoaredelamosul.blogspot.com/
http://pisigri.blogspot.com/
Mami de Ilinca (5.03.2009)
nelia spune:
Bird, dar sa stii ca si mie mi-au spus, asa cum spune Allinta, ca daca lucrez de noapte (ca sa fiu flexibila, sa ma pot ocupa de copii dupa-amiaza si sa distrug cliseul ca numai parintii care nu lucreaza...), ca-mi distrug ficatul daca nu dorm noptile. Deci e si asta mit sau nu? Ca eu habar nu am, la cite nopti n-am dormit eu, ar trebui sa-l am, varza so poate chiar il am, dar nu-mi arata...
Cornelia
Ce n'est pas en regardant la lumière qu'on devient lumineux, mais en plongeant dans son obscurité. Mais ce travail est souvent désagréable, donc impopulaire. (Carl Gustav Jung)
Me comprends-tu, au moins en ce moment toi? Non, tu me juges fou; tu m’examines; tu te gardes de moi. Mais si tu parviens à saisir un jour ma souffrance, viens me le dire et je serai heureux une seconde, peut-être. (Maupassant, Solitude).