Nu pot sa uit!

Raspunsuri - Pagina 9

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns daniela_b spune:

Citat:
citat din mesajul lui Archa
Nu trebuie decat sa iubim si sa nu asteptam nimic in schimb.


Exact.
Dar, cred ca Ilia incearca sa ne spuna ca ea nu-l mai "prea" iubeste pe partenerul sau, ma rog, ca ea nu prea mai stie daca simte sau nu, dragoste.
Din povestea ei,asa scrisa, eu cred ca ea nu-l mai poate iubi.


To live a creative life, we must lose our fear of being wrong - Joseph Clinton Pearce

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ary_v spune:

Am reusit sa iti citesc povestea din urma si am revenit la subiect sa vad ce s-a schimbat intre timp. Nimic! (dupa mine)
Esti exact in acelasi punct, tot nefericita, neiubita, ai o mie de intrebari, nu esti suficient de buna, nu faci suficient de multe... (ma intreb daca te-ai vopsit iar blonda)

Ba da, ceva s-a schimbat. Ai coborat stacheta. Daca pe la inceput spuneai ca daca afli sigur ca te inseala ai iesit din relatie rapid, acum te intrebi: "de ce nu pot uita"? "de ce nu pot ierta"? Oare incerci sa iti ajustezi principiile?


Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns andacos spune:

Citat:
citat din mesajul lui ary_v

Am reusit sa iti citesc povestea din urma si am revenit la subiect sa vad ce s-a schimbat intre timp. Nimic! (dupa mine)
Esti exact in acelasi punct, tot nefericita, neiubita, ai o mie de intrebari, nu esti suficient de buna, nu faci suficient de multe... (ma intreb daca te-ai vopsit iar blonda)

Ba da, ceva s-a schimbat. Ai coborat stacheta. Daca pe la inceput spuneai ca daca afli sigur ca te inseala ai iesit din relatie rapid, acum te intrebi: "de ce nu pot uita"? "de ce nu pot ierta"? Oare incerci sa iti ajustezi principiile?





E tare usor sa stai pe gard si sa-tzi dai cu parerea insa cind esti in mijlocul evenimenteleor e tare dificil sa iei o decizie!

O decizie care sa te multzumeasca pe tine,sa-tzi puna familia la adapost,sa nu-tzi raneasca familia...eiii...e complicat ca in general asa o decizie nu s epoate lua!Cineva iese sifonat rau din toata povestea!

Nu cunosc povestea iliei,bine...citind subiectul asta imi cam dau seama ce si cum,insa detaliile nu le cunosc!

Nu stiu citzi copii ai insa interesele lor trebuiesc puse deasupra intereselor tale!Si imi ausm consecintza celor spuse,mai ales la o anumita virsta,mai ales in Romania si mai ales in situatzia in care de fapt cred ca nici tu nu stii exact ce si cum!

Sper sa iei decizia cea mai buna!

Dana

www.dropshots.com/andacos#" target="_blank">handarbeit

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns J G spune:

O mama nefericita ani de zile, facand un compromis cu care nu se poate impaca, nu este in interesul copiilor pe termen lung.


Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ruxij spune:

Eu sunt mai realista, puteti sa ma considerati cinica. Treaba cu iubirea etc. e secundara. Istoric, casatoriile s-au facut pentru siguranta materiala a femeii si copiilor. In zilele noastre se complica treaba, vrem mai mult si foarte bine ca e asa. Totusi dc stam si ne uitam realist, pana la urma "mai mult" se plateste. Vrei sa "stand on principle"? Nu e gratis. Totul se plateste. Daca iti faci un calcul si iti iese ca iti permiti sa te tii de principii si sa ceri mai mult sau deloc, go ahead, platesti pretul. Nu doar tu, platesc si copiii, asta e problema. De aceea eu nu recomand despartirile decat in cazuri in care situatia din familie e de asa natura incat exista o atmosfera toxica. Ilia ar putea merge mai intai la terapie o vreme, sa vada daca intr-adevar pretul pe care l-ar plati cu despartirea merita sau daca reuseste sa isi regandeasca atitudinea si focusul si sa poata fi fericita in relatia in care este. Si apoi ce inseamna fericirea? O continua stare de incantare si excitare, sau liniste si multumire? Eu zic ca in majoritatea suntem multumiti si doar din cand in cand simtim exaltari. Daca poti lucra sa obtii linistea respectiva, poate merita evitata despartirea. Daca nu, atunci intr-adevar mai bine platesti pretul libertatii si principiilor.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ruxij spune:

Vreau sa fac o analogie cu o intamplare. Eu locuiesc in Indiana si asta e un stat de fermieri, nu e nimic prea minunat, e "la tzara", cam ca la Giurgiu sau stiu eu unde. Un prieten de al meu, ajuns aici acum 6 ani bombanea (pe vremea aia) locul. Ca e urat, ca nu stie cum pot unii sa locuiasca aici. Acum doua saptamani am iesit la o plimbare si el era f. exaltat referitor la ceea ce il inconjura: uite ce frumosii sunt copacii, uite ce interesant e canalul asta construit in secolul 18 etc. I-am zis: vad ca vorbesti ca un adevarat localnic, acum 6 ani totul ti se parea urat. Mi-a raspuns: "se pare ca voi locui aici pentru restul vietii, asa ca la un moment dat am decis ca ar fi bine sa invat sa imi placa si sa apreciez ce am". Pot face analaogia asta cu situatia de fatza. Daca ai decis sa ramai, cauta metode care sa te ajute sa iti si placa. Te-ar ajuta doar pe tine.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns J G spune:

Citat:
citat din mesajul lui ruxij

Eu sunt mai realista, puteti sa ma considerati cinica. Treaba cu iubirea etc. e secundara. Istoric, casatoriile s-au facut pentru siguranta materiala a femeii si copiilor. In zilele noastre se complica treaba, vrem mai mult si foarte bine ca e asa. Totusi dc stam si ne uitam realist, pana la urma "mai mult" se plateste. Vrei sa "stand on principle"? Nu e gratis. Totul se plateste. Daca iti faci un calcul si iti iese ca iti permiti sa te tii de principii si sa ceri mai mult sau deloc, go ahead, platesti pretul. Nu doar tu, platesc si copiii, asta e problema. De aceea eu nu recomand despartirile decat in cazuri in care situatia din familie e de asa natura incat exista o atmosfera toxica. Ilia ar putea merge mai intai la terapie o vreme, sa vada daca intr-adevar pretul pe care l-ar plati cu despartirea merita sau daca reuseste sa isi regandeasca atitudinea si focusul si sa poata fi fericita in relatia in care este. Si apoi ce inseamna fericirea? O continua stare de incantare si excitare, sau liniste si multumire? Eu zic ca in majoritatea suntem multumiti si doar din cand in cand simtim exaltari. Daca poti lucra sa obtii linistea respectiva, poate merita evitata despartirea. Daca nu, atunci intr-adevar mai bine platesti pretul libertatii si principiilor.


Sunt de acord cu tine.
Eu sunt una din acelea care pefera sa plateasca pretul decat sa se simta nedreptatite (revin la chestia cu dreptatea). Eu am divortat petru mult mai putin, dar intr-adevar nu mai puteam continua in situatia respectiva iar fiica-mea era afectata. Si e adevarat, la linistea asta n-o sa renunt usor si oricum, nu cat timp Carla e in casa mea.

Ilia, si eu iti recomand sa mergi la un terapeut... si sa incepi analiza din momentul in care ai acceptat sa-ti vinzi apartamentul. Simt ca ai vrut sa faci tot posibilul sa nu fii in stare sa iesi din relatia actuala, cu riscul propriei sigurante. Sunt doar supozitii de-ale mele, clar. Mai cred ca nu esti multumita cu "scuzele" sotului si ca nu te impaci cu faptul ca n-a avut de suferit nicio consecinta, ca nu a fost pedepsit, cu alte cuvinte.

Stiu, acum o sa vina lumea sa-mi spuna ca in iubire... blabla.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Yasmine spune:

Citat:
citat din mesajul lui NoUserName

Cristoiu, sotia mea "a mirosit" de doua ori pana acum. O data inainte de casatorie, o data dupa. Am mai scris despre asta. Doar ca "mirosurile" astea n-au avut nicio legatura cu realitatea. Intelegi ce vreau sa spun? Ca am fost acuzat in avans, doar pentru ca ar fi fost posibil. Poti sa-ti imaginezi cum m-am simtit in momentele alea? De-aia acum gandesc cum m-am exprimat pe pagina anterioara. Sper ca dupa aceste detalii sa terminam discutiile legate de persoana mea. Nu pot sa gandesc astfel incat sa placa tuturor.

edit pt illa_99: Ok, ma insel cu privire la inceputul relatiei tale. Probabil n-a fost ceva cu scantei, ci doar o chestie de genul "hai sa-l iau pe asta ca altu' mai bun n-am de unde". N-am sa te intreb de ce ai facut-o sau de ce nu te-ai gandit atunci la ce urmeaza pentru ca nu e un moment potrivit. Spui ca ai fost mama pentru doi copii si viitoare mama pentru al treilea. Esti sigura ca in timpul acela sotul tau n-avea nevoie de o iubita?... Nu astept raspuns. Dar ce faci tu concret ca sa-ti poti continua viata? Doar stai si astepti sa treaca timpul? Timpul trece fie ca vrei, fie ca nu. Depinde doar de tine cum il folosesti. Ia totusi in considerare ca sunt 5 persoane care au nevoie de tine: 3 copii, un barbat si o femeie. Ai grija si de femeia aia, nu doar de ceilalti 4...


Sa ma iertati, nu am mai urmarit de mult povestile postate aici, dar ma intreb, de ce o femeie care a "mirosit" odata inainte de casatorie, s-a mai casatorit, si de ce cind a "mirosit" a doua oara nu a luat atitudine.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ruxij spune:

Citat:
citat din mesajul lui J G

Citat:
citat din mesajul lui ruxij

Eu sunt mai realista, puteti sa ma considerati cinica. Treaba cu iubirea etc. e secundara. Istoric, casatoriile s-au facut pentru siguranta materiala a femeii si copiilor. In zilele noastre se complica treaba, vrem mai mult si foarte bine ca e asa. Totusi dc stam si ne uitam realist, pana la urma "mai mult" se plateste. Vrei sa "stand on principle"? Nu e gratis. Totul se plateste. Daca iti faci un calcul si iti iese ca iti permiti sa te tii de principii si sa ceri mai mult sau deloc, go ahead, platesti pretul. Nu doar tu, platesc si copiii, asta e problema. De aceea eu nu recomand despartirile decat in cazuri in care situatia din familie e de asa natura incat exista o atmosfera toxica. Ilia ar putea merge mai intai la terapie o vreme, sa vada daca intr-adevar pretul pe care l-ar plati cu despartirea merita sau daca reuseste sa isi regandeasca atitudinea si focusul si sa poata fi fericita in relatia in care este. Si apoi ce inseamna fericirea? O continua stare de incantare si excitare, sau liniste si multumire? Eu zic ca in majoritatea suntem multumiti si doar din cand in cand simtim exaltari. Daca poti lucra sa obtii linistea respectiva, poate merita evitata despartirea. Daca nu, atunci intr-adevar mai bine platesti pretul libertatii si principiilor.


Sunt de acord cu tine.
Eu sunt una din acelea care pefera sa plateasca pretul decat sa se simta nedreptatite (revin la chestia cu dreptatea). Eu am divortat petru mult mai putin, dar intr-adevar nu mai puteam continua in situatia respectiva iar fiica-mea era afectata. Si e adevarat, la linistea asta n-o sa renunt usor si oricum, nu cat timp Carla e in casa mea.


Este perfect legitima atitudinea ta.

Toata lumea e convinsa ca dc nu esti intr-o relatie ne-platonica, e imposibil sa fii fericit. Si comenteaza in aceasta directie. "Nooo, e imposibil sa fie fericita. Pai e singura. Pretinde ea ca e fericita, nu are cum blah blah blah". Vezi ca si Ilia zice la fel de amanta Cineva zicea "it takes a damn good spouse to beat no spouse at all" (e nevoie de un partnere al naibii de bun ca sa merite sa renunti la beneficiile statutului fara partener). Deci e tare bine sa fii singura si fara batai de cap, dar pt ca e asa bine, e scump:))

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ruxij spune:

Citat:
citat din mesajul lui Yasmine

Citat:
citat din mesajul lui NoUserName

Cristoiu, sotia mea "a mirosit" de doua ori pana acum. O data inainte de casatorie, o data dupa. Am mai scris despre asta. Doar ca "mirosurile" astea n-au avut nicio legatura cu realitatea. Intelegi ce vreau sa spun? Ca am fost acuzat in avans, doar pentru ca ar fi fost posibil. Poti sa-ti imaginezi cum m-am simtit in momentele alea? De-aia acum gandesc cum m-am exprimat pe pagina anterioara. Sper ca dupa aceste detalii sa terminam discutiile legate de persoana mea. Nu pot sa gandesc astfel incat sa placa tuturor.

edit pt illa_99: Ok, ma insel cu privire la inceputul relatiei tale. Probabil n-a fost ceva cu scantei, ci doar o chestie de genul "hai sa-l iau pe asta ca altu' mai bun n-am de unde". N-am sa te intreb de ce ai facut-o sau de ce nu te-ai gandit atunci la ce urmeaza pentru ca nu e un moment potrivit. Spui ca ai fost mama pentru doi copii si viitoare mama pentru al treilea. Esti sigura ca in timpul acela sotul tau n-avea nevoie de o iubita?... Nu astept raspuns. Dar ce faci tu concret ca sa-ti poti continua viata? Doar stai si astepti sa treaca timpul? Timpul trece fie ca vrei, fie ca nu. Depinde doar de tine cum il folosesti. Ia totusi in considerare ca sunt 5 persoane care au nevoie de tine: 3 copii, un barbat si o femeie. Ai grija si de femeia aia, nu doar de ceilalti 4...


Sa ma iertati, nu am mai urmarit de mult povestile postate aici, dar ma intreb, de ce o femeie care a "mirosit" odata inainte de casatorie, s-a mai casatorit, si de ce cind a "mirosit" a doua oara nu a luat atitudine.

>>Daruieste lumii un zambet si toata lumea iti va zambi!<< Charlie Chaplin
C+AN+YS+ML


cica nu mirosise bine.

Mergi la inceput