Stare de spirit

Raspunsuri - Pagina 6

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns OanaP spune:

Ioanamatei, am si recomandari. Din pacate nu mi-am gasit. Sunt in mai multe discutii, dar lucrurile se misca greu. Ce sa zic... era o intrebare pe linkedin daca e util sa fii sincer la interviu. Nu am raspuns acolo din motive evidente, dar ori de cate ori am fost sincera cu realizarile mele am fost categorisita drept overqualified ( ca sa citez: au fost preferati persoane mai potrivite cu nivelul pozitiei, nu cu experienta asa vasta, dvs puteti mai mult). In plus chiar le e greu sa inteleaga ca a face treaba buna in 4-5 domenii inseamna sa faci si overtime si ca poate ti-a ajuns. Apoi daca le spun ca vreau sa obtin un balans profesional-personal li se aprinde beculetul, auleu daca o chem sa faca overtime si nu vrea?!! Ce sa zic, noroc ca firma respectiva a fost influentata de criza, ca am ajuns sa spun ca nu e stabila (si chiar nu e, dar asta e ultimul lucru la care ma gandeam, dar fiind ca problemele au fost de alta natura).

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns salcia spune:

A propos de recomandari si network, stau bine la capitolul asta, zic eu, pentru ca, prin natura meseriei, am interactionat cu foarte multe persoane si am ramas in relatii foarte bune cu fosti colegi, furnizori, parteneri, agentii etc. Dar, asa cum spune si Oana, lucrurile se misca foarte greu... In plus nici eu nu vreau sa aplic la orice, caut joburi care m-ar putea interesa cu adevarat, si acelea sunt putine.

Cat despre intrebarea "cat de sincer e bine sa fii la interviu", si eu mi-o pun mereu, mai ales ca se discuta tot felul de lucruri care pot fi interpretate in fel si chip (de ex. "de ce ati plecat de la fostul loc de munca?" - acum, avand in vedere si criza, e mai greu de explicat, mai ales cand fostul loc de munca era o multinationala foarte cunoscuta). Nu am ajuns pana acum la o concluzie foarte clara...

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Mickyyy spune:

Apropos de sinceritatea la interviu, stiu ca n-are legatura, dar mi-am adus aminte citind discutia voastra:

Patronul unei companii discuta cu un tanar care cauta de lucru:
- In primul rand, firma noastra este obsedata de curatenie, zice patronul. V-ati sters picioarele pe covoras inainte de a intra aici?
- O, da! Bineinteles…
- In al 2-lea rand, continua patronul, cerem colaboratorilor nostri sinceritate. Nu exista niciun covoras la intrare…

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns OanaP spune:

Imi vine sa ma bocesc! Dupa atatea luni de cautari, cineva ma baga in seama. Primesc in sfarsit o oferta, postul de Accounting Manager (deghizat fiind, de fapt contabil sef), eu la interviu ii zic de 1000 eur net, iar ei imi fac oferta de 1000 eur brut. Eu as lua-o, m-as duce, dar sotul este de-a dreptul isteric. Nici nu vrea sa auda: ce, dai 14 ani de experienta asa usor, pe geam afara! Mi-am facut planurile pentru 6 luni de stat pe bara. Mai am 3 luni, pana acum niciodata nu am stat sa vad ce oferte mai primesc, am mers dupa prima oferta. I-am tot explicat ca anunturi pe pozitia mea nu se gasesc usor, deci va trebui sa merg pe o treapta mai jos. Nu intelege, nu stiu ce sa ma mai fac!
Unde incepe si se termina libertatea mea?!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns salcia spune:

Mickyyy ... sau, radem noi, dar nu e rasul nostru...

Pe de alta parte incep sa ma enerveze multele anunturi in care compania angajatoare e "confidentiala", nu inteleg care e rostul acestui mister, mi se pare ca e cel mai bine sa stii de la bun inceput cum stai, de ambele parti. Or daca eu, candidatul, iti ofer toate informatiile despre mine, ar fi corect macar sa stiu cui ma adresez. Sau poate aflu la interviu ca e o companie pentru care nu vreau sa lucrez, si atunci ce castigam, si eu, si compania respectiva, din asta? Nimic, doar pierdem timpul. Mi se pare ca cei care procedeaza asa au ceva de ascuns, sau le e teama ca daca isi publica numele nu vor mai aplica suficienti candidati...

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns salcia spune:

Oana, nu stiu ce sa zic, poate are dreptate si sotul, adica sa nu alegi neaparat prima oferta primita, cu timpul poate vor aparea altele mai bune (mai ales ca zici ca ti-ai planificat prelungirea perioadei de "hunting", ca sa zic asa).

Mi-aduc aminte acum cativa ani, eram in discutii cu mai multe companii, si m-am dus la prima care mi-a facut oferta (din intamplare sau nu, companie romaneasca). Salariul nu era stralucit (deloc), dar primisem asigurari ferme ca dupa o anumita perioada se va face evaluarea si se va dubla, plus alte beneficii. I-am luat in serios, pentru ca persoanele cu care urma sa lucrez - directorul executiv si cel general - pareau niste oameni foarte profesionisti si de incredere. La vreo doua-trei saptamani dupa angajare m-au sunat de la o alta companie cu care fusesem in discutii, o multinationala, sa-mi faca o oferta. Am refuzat pentru ca nu mi s-a parut ok sa ma "retrag" dupa cateva saptamani, desi ma gandeam ca poate ar fi mai bine intr-o mutinationala decat intr-o companie cu actionariat 100% romanesc. Ei bine, regret pana in ziua de azi decizia asta - la scurt timp dupa ce m-am angajat cei doi directori si-au dat demisia, iar compania a intrat intr-un haos total, multi alti directori au plecat si ei, iar actionarii... sa nu mai vorbim despre ei. Bineinteles ca nu am mai primit mariri de salariu sau altceva, mai mult, in scurt timp am inceput iar sa-mi caut serviciu. De-atunci mi-e teama sa ma mai "arunc" la prima oferta primita...

Cat despre salariu, eu aveam la fostul job peste 1000 eur net (nu era un salariu mare, avand in vedere ca eu faceam munca a patru persoane) si cred ca ar fi putin deprimant sa ajung la unul mai mic. Dar, pe vremurile astea, nu mai poti sti ce surprize iti rezerva viata.

Oricum, e un pas inainte ca ti s-a facut o oferta, asa ca trebuie sa privesti partea buna, poate s-a "dezghetat" norocul! Deci mult succes si sa ai parte de oferte mai bune cat de curand!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns OanaP spune:

M-am bocit! Gata!
Ca prima reactie rationala ma intreb pe unde mai sunt cotatiile pe job-urile din domeniul economic. Inainte de criza se situau cam asa:
- contabil sef: 1000 - 1500 EUR
- financial controller: 1500 - 2000 EUR
- director financiar: 1500 - 3000 EUR
- country controller - 2000 - the sky is the limit
Variatiile sunt in functie de dimensiunea firmei, dar si de experienta subiectului.
Cica dupa criza ar fi scaderi de 20-30%, asta inseamna, worst case scenario:
- contabil sef: 700 - 1200 EUR
- financial controller: 1200 - 1400 EUR
- director financiar: 1200 - 2800 EUR
- country controller - 1400 - the sky is the limit
Aveti informatii de pe piata? Cam pe unde este piata? Ca imi vine totusi greu sa cred ca a ajuns la 600 EUR pentru un contabil sef.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Andries spune:

Problema este ca multe firmulite au inchis si multi contabili care lucrau acasa conta au fost nevoiti sa isi caute contract de munca. Daca la o firma de conta eu ca si firma client am primit oferta "promotionala" contabilitatea unei firme mici in 20 euro /luna? Iti dai seama ca alea 130 mii firme desfiintate au lasat loc liber.

Andries

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Andries spune:

Mai cere si tu ceva in plus, decontare cheltuieli combustibil, masina serviciu, telefon... poate mai scoti ceva ce ei pot oferi mai usor. Poti sa incerci o negociere "la jumate" adica sa iti ramana macar 800 euro net, si evidentiezi cat de bine le va fi in firma cu un accounting manager priceput (numai o amenda lejera e 10 mii ron...)

Andries

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns buflea spune:

Eu spun sa te duci si iti cauti in continuare din pozitia de angajata - sa vezi brusc cum ai mult mai multa rabdare.

Eu am aceeasi profesie ca a ta si a durat 388 de aplicatii pana cand mi-am gasit job - doar ca eram angajata si am avut rabdare pana cand am gasit ceva ce mi-a convenit. Din astea 388 de aplicatii am refuzat o oferta si a doua am acceptat-o. Spun asta ca sa intelegi ca piata merge greu si aici - deci nu trebuie sa te mire ca merge greu in Romania.

Oricum eu iti admir curajul de a-ti da demisia - eu am suferit efectiv un an de zile in vechiul job, dar nu am avut curajul sa plec fara alt job asigurat.

Mergi la inceput