ne intoarcem in Romania sau nu?(4)

Raspunsuri - Pagina 27

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns Luna1 spune:

Mai eu nu inteleg de ce atata polologhie pe un subiect ambiguu.

Pana la urma fiecare traieste unde ii e bine, unde doreste, unde simte ca se poate adapta.

Pe mine una nu ma sfasie dorul de Romania, poate unde sunt in Europa, la doar 3 ore de zbor si £100 biletul.

Vad problemele din Romania, vad ca mai sunt multi ani de tras, multe schimbari de facut insa sunt convinsa ca sunt oameni fericiti si in Romania, la fel cum sunt oameni neferciti peste tot in lume.

Eu nu ma simt dezradacinata (nu simt chemarea pamantului natal) cum la fel de bine nu simt ca sunt neaparat british. Ma simt acasa unde sunt ai mei fericiti, momentan se pare ca aici sunt acasa.

P.S. si eu sunt insa verde de invidie cand vad ce ieftina e benzina in America.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Andries spune:

Citat:
citat din mesajul lui iulianm

Andries, nu stiu de ce ai tu ideea ca NASA reprezinta topul in materie de organizare . Just joking.


"Double, double, toil and trouble; fire, burn; and caldron, bubble."


e doar o legenda urbana cu iz de Bucuresti, care-va-sa-zica "ce suntem la nasa?" sau "nu suntem la nasa" reprezinta o scuza des invocata aici

Andries

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns iulianm spune:

Citat:
citat din mesajul lui Andries

[quote]

e doar o legenda urbana cu iz de Bucuresti, care-va-sa-zica "ce suntem la nasa?" sau "nu suntem la nasa" reprezinta o scuza des invocata aici

Andries


Merci frumos de explicatie, nu era expresia "pe vremea mea". Cind ai scris, m-a dus gindul la incurcatura lor din cauza sistemului metric, cred ca asta greu o sa li se stearga din scripte .

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns XIO spune:

Citat:
citat din mesajul lui nelia














Asa ca eu ma dau batuta, ca nu inteleg si nu voi intelege de ce Xio i-a facut porci, intr-un mod gratuit si fara nici o legatura cu discutia, pe canadieni (adicatelea si pe mine, ca-s cetateanca acum de-a lor, dar sint si cetatean al Romaniei, e voie, am intrebat io)...









Ma duc totusi sa-mi fac un ceai...

CORNELIA, mami de www.dropshots.com/agtuli#date/2010-09-19/14:00:33" target="_blank">AGATA, TUDORA si LISANDRU

Life is just what happens to you, while you're busy making other plans. (John Lennon)




Cand i-am facut "porci" pe canadieni?

***Fur is for petting**
http://www.flickr.com/photos/greecky/?saved=1

http:/www.4animals.ro/ajuta.html/ www.adoptiicaini.ro www.adoptiipisici.ro
www.accesoriisihaine.blogspot.com

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns gmmm spune:

Nelia, eu iti multumesc pentru postarile tale, asa in general si ultimul in particular.

Imi place modul tau de a te exprima: spui ce simti, in acelasi timp raminind loiala tarii de adoptie. Apreciez asta; in ceea ce ma priveste nu vreua sa dau impresia ca « musc mina care ma hraneste ».

Revin la ce s-a spus cu citava pagini in urma, si anume ca e destul sa vrei si gata, poti. Nu e chiar asa de simplu, dupa cum nu te poti indragosti la ordin.
De fapt, se tot vorbeste de « a te adapta », dar poate ca nu toti inteleg acelasi lucru. Eu de pilda sint convinsa ca Iulinam se considera perfect adaptata, insa mie, cum sa spun? patima pe care o pune in postarile ei mi se pare prea mult pentru un simplu exercitiu de limba.

E bien sa te adaptezi, nu zic nu, cei ce nu se adapteaza, mor, nu-i asa? Insa la un moment dat simti si nevoia de a te aseza, de a depune armele, nu neaparat pentru totdeauna, insa macar pentru un scurt moment.
Acum ceva timp ma uitam fascinata la o emisiune despre un site arheologic, Clovis. Ei bine, timp de 2000 de ani, oamenii respectivi si-au transmis din generatie in generatie modul de a lucra silexul, cu infime variatii. Pai noi din ceea ce facem, cite lucruri le-am invatat de la generatiile anterioare (in sensul de contact direct)? Va dati seama comparativ cit e de solicitata capacitatea noastra de adaptare? Si pot fi facuta cum vreti, insa la un moment dat obosesti. Parca as avea arcuri legate de picioare, sar biong! biong! tot timpul.

Si cu ce s-ar schimba situatia daca as locui in Romania? Poate ma insel, insa in mintea mea mi-as spune ca am dreptul la a sta acolo, nu stiu cum sa spun, neconditionat. Nu mai trebuie sa fac dovada in permaneta a ceea ce sint si a ceeea ce pot. Plus ca dupa ce am defrisat paminturi necunoscute, mi-as odihni si eu pasii in pasii stramosilor. Credeti ca degeaba stramosii erau divinizati in atitea culturi? Cine sa te ocrotesca de necunoscut, de boala, de moarte?

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns iulianm spune:

. Iulianm

Citat:
citat din mesajul lui gmmm



De fapt, se tot vorbeste de « a te adapta », dar poate ca nu toti inteleg acelasi lucru. Eu de pilda sint convinsa ca Iulinam se considera perfect adaptata, insa mie, cum sa spun? patima pe care o pune in postarile ei mi se pare prea mult pentru un simplu exercitiu de limba.



Gmmm, esti toata numai concluzii, pareri si convingeri personale . Iulianm nu se simte perfect adaptata, se simte bine in tara de adoptie si considera ca mai are multe de descoperit si invatat. Per total asta condimenteaza viata, o face mai putin plictisitoare. Patima pun de fiecare data cind vine vorba de o demonstratie. D'aia trag mai putine concluzii bazate pe sentimente si ma leg de afirmatii sau informatii gresite, care pot fi demonstrate de altfel de oricine s-a lovit de ele si a trebuit sa le rezolve, ori are acces la Internet si face o cautare educata.

Faptul ca scriu despre tara in care traiesc tine cam de acelasi lucru, nu comentez sisteme ori tari in care nu am trait, ori despre care am informatii obtinute numai din filme, carti ori mass media. Ori de la prieteni, indiferent daca acei prieteni au petrecut timp in acele locuri, ca localnici ori rezidenti temporari. Faptul ca am calatorit in Europa, Canada ori alte parti din lume nu imi da decit viziunea calatorului asupra locurilor respective. Nicidecum intelegerea si informarea celui care traieste si munceste prin acele parti. De aceea discut, comentez, fac afirmatii si scriu informatii despre doua tari: US si Romania.

Patima pun in multe lucruri, chiar si cind imi sustin restaurantul favorit. Nu toate apele curg lin.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns balerrina spune:


Iulianm impartaseste din experienta ei, asa cum altii au impartasit din experienta lor.
Nu este vinovata ca a ei a fost una pozitiva.

Si da, "adaptarea" asta poate e ca 'dragostea' si ca "a te indragosti", dar stii cum se intampla, unii sau unele mereu gasesc nod in papura. Ca sa continui insa analogia cu
dragostea, cele mai frumoase relatii sunt cele care de dezvolta in timp, si cele in care
partenerii invata unii de la altii, si mai ales descopera lucruri noi unii despre altii tocmai din cauza interactiei pe care o au. La fel si cu emigratia ...

Toti emigrantii multumiti cu viata lor pe care i-am cunoscut in 12 ani + in SUA nu au venit in SUA pentru bani, si nu numai banii ii fac sa ramana. Interactia lor cu tara de emigratie i-a ajutat sa descopere lucruri noi, despre ei in primul rand. Si-au gasit locul profesional, si-au descoperit calitati profesionale si personale pe care nici nu stiau ca le au, si au descoperit ca este suficient sa fie asa cum sunt, sa isi faca treaba lor, si sa fie apreciati si respectati.


-- C.

Citat:
citat din mesajul lui gmmm

Nelia, eu iti multumesc pentru postarile tale, asa in general si ultimul in particular.

Imi place modul tau de a te exprima: spui ce simti, in acelasi timp raminind loiala tarii de adoptie. Apreciez asta; in ceea ce ma priveste nu vreua sa dau impresia ca « musc mina care ma hraneste ».

Revin la ce s-a spus cu citava pagini in urma, si anume ca e destul sa vrei si gata, poti. Nu e chiar asa de simplu, dupa cum nu te poti indragosti la ordin.
De fapt, se tot vorbeste de « a te adapta », dar poate ca nu toti inteleg acelasi lucru. Eu de pilda sint convinsa ca Iulinam se considera perfect adaptata, insa mie, cum sa spun? patima pe care o pune in postarile ei mi se pare prea mult pentru un simplu exercitiu de limba.

E bien sa te adaptezi, nu zic nu, cei ce nu se adapteaza, mor, nu-i asa? Insa la un moment dat simti si nevoia de a te aseza, de a depune armele, nu neaparat pentru totdeauna, insa macar pentru un scurt moment.
Acum ceva timp ma uitam fascinata la o emisiune despre un site arheologic, Clovis. Ei bine, timp de 2000 de ani, oamenii respectivi si-au transmis din generatie in generatie modul de a lucra silexul, cu infime variatii. Pai noi din ceea ce facem, cite lucruri le-am invatat de la generatiile anterioare (in sensul de contact direct)? Va dati seama comparativ cit e de solicitata capacitatea noastra de adaptare? Si pot fi facuta cum vreti, insa la un moment dat obosesti. Parca as avea arcuri legate de picioare, sar biong! biong! tot timpul.

Si cu ce s-ar schimba situatia daca as locui in Romania? Poate ma insel, insa in mintea mea mi-as spune ca am dreptul la a sta acolo, nu stiu cum sa spun, neconditionat. Nu mai trebuie sa fac dovada in permaneta a ceea ce sint si a ceeea ce pot. Plus ca dupa ce am defrisat paminturi necunoscute, mi-as odihni si eu pasii in pasii stramosilor. Credeti ca degeaba stramosii erau divinizati in atitea culturi? Cine sa te ocrotesca de necunoscut, de boala, de moarte?

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns iulianm spune:

Citat:
citat din mesajul lui balerrina



Si da, "adaptarea" asta poate e ca 'dragostea' si ca "a te indragosti", dar stii cum se intampla, unii sau unele mereu gasesc nod in papura. Ca sa continui insa analogia cu
dragostea, cele mai frumoase relatii sunt cele care de dezvolta in timp, si cele in care
partenerii invata unii de la altii, si mai ales descopera lucruri noi unii despre altii tocmai din cauza interactiei pe care o au. La fel si cu emigratia ...

Toti emigrantii multumiti cu viata lor pe care i-am cunoscut in 12 ani + in SUA nu au venit in SUA pentru bani, si nu numai banii ii fac sa ramana. Interactia lor cu tara de emigratie i-a ajutat sa descopere lucruri noi, despre ei in primul rand. Si-au gasit locul profesional, si-au descoperit calitati profesionale si personale pe care nici nu stiau ca le au, si au descoperit ca este suficient sa fie asa cum sunt, sa isi faca treaba lor, si sa fie apreciati si respectati.


-- C.



Cam asa ceva. Bine pus, Balerrina

Citat:

si au descoperit ca este suficient sa fie asa cum sunt


Din punctul meu de vedere, acel when I grow up, I still want to be me.


Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns balerrina spune:

Citat:
citat din mesajul lui iulianm


Citat:

si au descoperit ca este suficient sa fie asa cum sunt


Din punctul meu de vedere, acel when I grow up, I still want to be me.


"Double, double, toil and trouble; fire, burn; and caldron, bubble."


Foarte frumos spus. Pentru unii chiar e important sa isi descopere si sa isi atinga potentialul.



-- C.


Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Aneud spune:

Citat:
citat din mesajul lui Luna1

Mai eu nu inteleg de ce atata polologhie pe un subiect ambiguu.

Pana la urma fiecare traieste unde ii e bine, unde doreste, unde simte ca se poate adapta.

Pe mine una nu ma sfasie dorul de Romania, poate unde sunt in Europa, la doar 3 ore de zbor si £100 biletul.

Vad problemele din Romania, vad ca mai sunt multi ani de tras, multe schimbari de facut insa sunt convinsa ca sunt oameni fericiti si in Romania, la fel cum sunt oameni neferciti peste tot in lume.

Eu nu ma simt dezradacinata (nu simt chemarea pamantului natal) cum la fel de bine nu simt ca sunt neaparat british. Ma simt acasa unde sunt ai mei fericiti, momentan se pare ca aici sunt acasa.

P.S. si eu sunt insa verde de invidie cand vad ce ieftina e benzina in America.


Corect! Si pe tema nedezradacinarii si pe tema benzinei

In opinia mea, dupa ani multi afara din tara ba in State ba in Europa ce conteaza e sa fii intr-o tara care "rimeaza" cu personalitatea ta. De exemplu un extrovert capitalist nu s-ar simti grozav in Suedia sau Canada pe termen lung si un socialist convins cu singura preocupare exterminarea foamei mondiale va avea serios de suferit daca se stabileste in Australia sau in State.

Nu sunt tzari perfecte across the board, sunt doar locuri unde unora le merge grozav si altora nu. -Culmea platitudinii.-

Cat despre intorsul in tara, tema initiala eu am o snoava personala. Acum cateva saptamani am fost nevoita sa ma intorc in Bucuresti sa imi preschimb pasaportul -grozav sistem, n-am ce zice- dupa 5 ani in Stockholm. Va scutesc de povestile despre lacrimi si doruri -mai putine decat imi imaginasem!- dar am fost intrebata de niste prieteni dupa ce au auzit ca ne pregatim sa ne mutam in Australia "Dar in Romania nu te-ai gandit sa va stabiliti?" si sa fiu sincera am marit ochii si a trebuit sa recunosc cu mana pe inima ca nu, asta nici nu imi trecuse prin cap. Mi s-a parut asa de bizar ca am dedicat cateva zile unui studiu obiectiv al diferitilor factori importanti pentru noi economici, spirituali, familiali, culturali, etc la fel cu cel efectuat asupra SUA sau UK inainte de a ne stabili la Australia si evident, rezultatul a fost cel pe care instinctiv il stiam, nu am fi putut, avem prea multe obligatii financiare sa ne permitem sa ne mutam in Romania. Poate la pensie.

26+ cu un bebe FIV roz

Mergi la inceput