Adaptare gradi

Lillo spune:

Androix eu spuneam ca rezultatele le voi vedea luni pentru ca abia atunci merge la gradi....Nu am de unde sa stiu ce a inteles pana nu tb sa puna in practica nu? Acum ea zice da, da, da, dar nu am nicio siguranta ca va face ce a promis.

Lillo spune:

Azi a fost mult mai bine la gradi. Nu m-a lasat nici azi sa plec dar a participat la toate activitatile, s-a jucat, a vb cu copiii, cand a intampinat dificultati (nu reusea sa desfaca sticluta de apa) s-a dus la educatoare sa o ajute nu a venit la mine. A spus cap coada o poezie pe care a invatat-o vineri, a vb cu educatoarea, s-a dus cu educatoarea si cu copiii sa se spele pe manute. Sunt ceva mai optimista. Cred ca totusi suntem pe drumul cel bun. Acum repeta de zor ce a invatat la gradi.
Ramane sa reusesc sa o fac sa inteleaga ca nu plec departe si ca ma intorc repede. Sa merg in ritmul ei si sa astept sa "imi dea voie" , sau sa ii spun ca tb sa plec si chiar sa plec cu riscul de a o lasa acolo in lacrimi si urlete?

lulu77 spune:

lillo, noua ne-a fost recomandat sa nu "lungim agonia", adik sa nu stam cu el in sala, chiar daca plange la inceput(toti sau majoritatea o fac), ptr ca s-ar putea obisnui cu tine acolo.
Luca este dornic de mers la gradi. Ajungem si cand ne schimbam incepe sa se bazaie.Intru in sala, il preia doamna, il pup, ii spun ca la pranz vin si plek. Dupa usa stau...dar nu sa ma vada.Dupa nici 5 minute nu se mai aude nimik de la nici un copil. Nici nu zici ca sunt copii de grupa mica.
Mereu imi zice ca merge la gradi dar sa stau si eu cu el.Eu ii zic ca nu pot sta, fiecare cu serviciul lui. Nu il pacalesc. azi nu a fost, a racit(normal ) si am zis sa stea acasa azi, maine mergem. Vedem maine dimineatza cum va fii.De plansete vom avea parte, sigur, dupa 3 zile acasa...dar trecem peste asta, plus ca la 12 cand il luam e tare fericit si nu este deloc afectat.

De cate ori trecem ziua pe langa gradinita, il intreb ce este acolo si imi raspunde f fericit "E gradinita mea!"

Mereu ii repet" maine mergem iar la gradi, ai treaba acolo, ai petrecere, ai concurs, ai multe de facut"

Acomodarea, parerea mea, tine de doi factori f importanti, mai ales, si anume de educatoare si de parinti.
Vorbind cu ea mereu, ii vei explica tot timpul ca te intorci dupa ea, asa cum toti parintii se intorc dupa restul copiilor, ca acolo este job-ul ei, ca au treburi importante de facut, vei reusii.Dureaza putin, este normal, dar nu de nerealizat.
Fii tare.
Plangi la colt, fara sa te vada, daca ai chef.Dra fii tare si ferma.

La noi, educatoarea, procedeaza asa: intram in clasa cu copilul, vine il ia de manuta, ii spune ca au de facut ceva impreuna, ii spunem pa, pupam copilul, si iesim. Nu stam la discutii.
Stam pe la usii, unii da, unii nu suporta si "fug".Se linistesc imediat.
Alina, mamica lui LUCA GABRIEL (20.08.2007)

www.picasaweb.google.com/comenzi.hainutze/

"Nu exista funie sau lant care sa lege mai strans si mai iute decat itele dragostei!"

crialex06 spune:

Fetelor,am si eu nevoie de ceva sfaturi si incurajari...baietelul meu are 3,9 ani si pe 8 sept a inceput gradi,grupa mica,dupa 2 ani de mers la cresa.
Primele 3 zile au fost ok,nu a plans,parea incantat de gradi,de copii,de jucarii,de doamna educatoare,dar apoi a urmat weekendul si de lunea trecuta a inceput chinul.
Pe scurt,se trezeste dimineata bine,isi bea laptele,ne spalam pe fata si pe dinti,ne imbracam,pe drum pana la gradi radem,cantam,intram acolo,ne schimbam,totul e bine.Dar,cand trebuie sa intre in clasa,incepe sa planga,sa urle efectiv ca nu vrea acolo,eu incerc sa-l linistesc,sa-i spun ca vin repede,ca imediat ce se trezeste,la ora 16,sunt acolo sa-l iau acasa...nimic nu merge,si prin urmare,trebuie sa-l ia educatoarea cu forta in clasa.Iar eu stau si plang pe hol pana cand u-i mai aud vocea,plec la serviciu si toata ziua nu mai sunt buna de nimic,am in minte doar imaginea lui cu ochisorii inrositi de atata plans si cu manutele intinse spre mine.

In fiecare zi i-am tot explicat ca eu merg la serviciu,ca si el are serviciul lui acum,dar ca dupa-amiaza vin repede,repede sa-l iau acasa,i-am spus cu muuult timp inainte de a incepe gradi ce bine o sa fie acolo,cati prieteni isi va face,cate lucruri noi va invata,in ultimele zile,de cand a inceput sa planga,i-am spus povesti despre diverse animalute,copii,care merg la gradi si sunt fericiti,si mamicile lor intotdeauna vin sa-i ia acasa,dar degeaba,nimic nu merge.

Culmea este ca dupa-amiaza il gasesc bine,este bucuros ca ma vede si imi povesteste ce au facut la gradi,spune tuturor ca el e baiat mare si merge la gradi,daca-l intrebi daca-i place spune ca da,acasa nu si-a schimbat comportamentul,este acelasi copil dintotdeauna.

Ce sa fac eu,ca mama?Cum sa imi ajut copilul sa se adapteze?In afara de a-l asigura non-stop ca mami il iubeste si ca imediat ce termin serviciul,ma duc sa-l iau pur si simplu cu stiu ce sa-i mai spun.
Ma doare ca nu am alta solutie,nu am bunici cu care sa poata sta,sau sa-l poata lua mai devreme,pt ca eu cred ca aici e problema,vede ca alti copii pleaca acasa la pranz si el trebuie sa doarma acolo,dar efectiv nu am ce face,nu am de ales.

Va rog,dati-mi cateva sfaturi,cum as putea sa imi ajut copilul sa se adapteze?Oare va intra vreodata in clasa cu drag,fara sa mai planga?

Va multumesc.

lulu77 spune:

crialex06, stai linistita, va fii bine, va trece si perioada asta.
In cazul in care se exclude o intamplare urata petrecuta la gradi, care sa il fi speriat, e vb doar de adaptare(vacanta, loc nou, copii necunoscuti, etc)
Si pe Luca il apuca plansul fix cand intram in sala, un plans din ala de alintatura, de pisiciala, nu rau, cu urlete si voma( cum am mai vazut).
Vb cu educatoare, vezi ce zice, cum este dupa ce pleci, daca se linisteste repede, etc.
Daca il ajuta sa vb in timpul zilei cu tine, o poti ruga sa te sune sa vb la telefon cu el.
Rabdare.

Alina, mamica lui LUCA GABRIEL (20.08.2007)

www.picasaweb.google.com/comenzi.hainutze/

"Nu exista funie sau lant care sa lege mai strans si mai iute decat itele dragostei!"

crialex06 spune:

Multumesc,Lulu
Nu stiu ce sa zic,nu cred ca plansul are vreo legatura cu o intamplare urata,el nu pare speriat de gradi,ci mai degraba mi se pare ca nu intelege de ce alti copii(printre care si o fetita pe care o cunosteam dinainte) pleaca acasa la pranz si el nu,cred ca ii este frica,ca o sa il las acolo,cu toate ca ii spun mereu ca nici o mamica nu isi lasa copilul la gradi,ca il iubesc si ca la ora 16 fix,imediat dupa ce se trezeste si isi primeste gustarea,eu sunt la usa,sa-l iau acasa.

Educatoarea mi-a spus ca e un copil bun,ca se linistste in scurt timp dupa ce plec,participa la activitati,socializeaza cu copiii,mananca(putin,dar tot e bine),doarme,e ok.Dar plansul ala de dimineata ma ingrozeste,pt ca el nu plange asa cum spui ca face copilul tau,ci efectiv urla,se zbate,se agata de dulapuri.

O sa incerc si cu telefonul...offf,e greu,mi-e tare mila de el.

Multumesc mult pt raspuns si mai astept si alte sfaturi,daca mai aveti.

lulu77 spune:

cria, putere, rabdare....
e greu, ptr toti parintii, indiferent cum plang.
Si noi maine o luam de la capat, a trecut week-end si a mai stat si azi acasa, sigur plansete, dar trece

e rau ca asa se procedeaza la voi la gradi, nu ar trebuii lasati parintii care vin mai devreme, sa mearga in sala/dormitorl copiilor, sa fie vazuti de toti copii. Ideal ar fi sa fie adusi copii care pleaka mai devreme de catre o educatoare/ingrijitoare.

Alina, mamica lui LUCA GABRIEL (20.08.2007)

www.picasaweb.google.com/comenzi.hainutze/

"Nu exista funie sau lant care sa lege mai strans si mai iute decat itele dragostei!"

crialex06 spune:

Astazi iar a plans...cu toate ca de ieri dupa-amiaza si pana azi de dimineata am tot discutat,si i-am tot explicat,si mi-a promis ca nu mai plange.
Degeaba,l-am lasat iar urland dupa mine,parca si acum il vad cum se zbatea in bratele educatoarei.Ma face sa ma simt de tot rahatul,cea mai rea mama din lume.

Ce sa mai fac???Cum sa-l fac sa inteleaga ca nu il las acolo,ca ma voi intoarce mereu sa-l iau?Ma doare ca nu are incredere in mine,nu l-am mintit niciodata,nu l-am dezamagit,intotdeauna mi-am tinut promisiunile...

lulu77 spune:

heiiii, crialex, nu vb asa, nu este decat o mama perfecta ptr puiul tau. Este perioada lor de acomodare.Va trege, ai sa vezi.Mai repede sau mai tarziu. Te simte, sa stii. Incearca tu in primul rand sa te calmezi, sa nu ai emotii, sa il lasi acolo cu zambetul pe buze.
O sa tot vb cu el, si azi, si maine, o sa ii tot spui, la un moment dat va realiza ca nu este abandonat.Va veni si ziua aia.Rabdare.
Nu plange.Nu acolo.Nu in fata lui.Nu renunta.Va trece.

Alina, mamica lui LUCA GABRIEL (20.08.2007)

www.picasaweb.google.com/comenzi.hainutze/

"Nu exista funie sau lant care sa lege mai strans si mai iute decat itele dragostei!"

tigrutz spune:

Crialex, exact acelasi lucru il patesc si eu cu baietelul meu. Are 3 ani si 8 luni,a mers 2 ani la cresa, primele 2 zile foarte ok, a treia jale, de ieri iarasi urlete, tipete,se agata de mine,urla ca vrea sa mearga cu mine, sa ma pupe...
stiu ca e doar o perioada de adaptare, dar recunosc ca imi este tare greu cand il vad asa...sper sa treaca repede

29 cu