Adoptia unui copil bolnav
Raspunsuri - Pagina 14
AB_AC spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui diciu E adevarat ca ar trebui o implicare financiara din partea ei, dar ar fi cu mult mai mica decat daca ar fi adoptat fetita sanatoasa si i-ar fi asigurat o viata macar decenta. Presupun ca si-a imaginat ca avea nevoie de suport material pentru a creste un copil, fie el sanatos sau bolnav. |
Asta mi se pare o replica mizerabil de josnica intr-o tara in care societatea nu suporta mai nimic pentru copiii autisti. Un copil sanatos e parfum, un copil bolnav grav nu se poate educa si salva prin eforturile singulare ale unei singure persoane cu venit mediu. E un efort colectiv.
sunnyday07 spune:
| Citat: |
| Conchita sa ai copii naturali dupa cei adoptati e adesea o problema. De aceea majoritatea celor care vor sa adopte trebuie sa justifice ca nu pot sau ca au deja. Sa presupunem situatia perfecta in care cei doi copiii sunt vazuti egal. Daca unul il abuzeaza( bate sau mai rau) pe celalalt copii trebuiesc separati. In orice tara civilizata o va face serviciul social. Asa ca dincolo de ce a zis si a facut M. trebuie rezolvata separarea si sustinuta mama. Ea nu face decat ca dupa zece ani sa-i aplice copilei abandonul pe care l-a suferit ea. |
AB AC - poate este asa in State, insa in RO nu ai nevoie de o justificare de acest fel, exista femei care au nascut copii dupa ce au adoptat.
Si toata lumea a fost de acord (indiferent de care parte a baricadei se afla) ca fetita cea mare ar trebui sa stea intr-o institutie specializata.
conchita spune:
AB, daca ai doi copii si unul il bate pe celalalt, vine serviciul social si ti-l confisca pe cel violent??? prima oara cand aud asa ceva...
nu am criticat si judecat pe nimeni, pur si simplu mi-am expus dilemele legat de adoptie, atunci cand m-am gandit la asta - cea mai mica indoiala ca ai putea/sau nu sa-ti dai viata pentru copilul adoptat, la fel cum ai face si pentru cel natural, indoiala asta ar trebui sa opreasca decizia adoptiei, pentru ca uite ce se poate intampla. mie, parintii care adopta mi se par dumnezei, perfecti pur si simplu, cu o inima cat soarele. cei care-i returneaza insa...sunt oameni. n-am auzit niciun parinte natural cu dilema parintelui adoptiv de la topicul asta - il dau inapoi sau ce fac? inteleg situatia, este dificila, dar pana una-alta, fetita violenta este internata, la 18 ani va fi matura, iar mama poate sa paraseasca tara sau sa schimbe iala...peste 5 ani cand se anunta drobul de sare.
asteryaro spune:
Conchita, da, si eu cred ca parintii adoptivi sunt dumnezei, superoameni, si cu inima cat soarele (frumos ai zis 
).
Da-mi voie insa, sa te contrazic intrun anumit punct.
Inainte de a fi si in tot timpul cat am fost insarcinata, am colcait de indoieli: voi sti sa fiu mama? voi sti sa-l ingrijesc pe copil? voi putea sa...? Millioane de indoieli, intrebari...
As intelege, din cele ce spui, ca ar fi trebuit sa ma opresc, sa nu am acest copil, din momentul in care, in sufletul meu au aparut aceste dileme?
Iata ca, Dumnezeu (si DC 
) nu numai ca mi-au aratat cum sa fac in toate cu copilul, ci si sa fac fata unei uriase provocari, pe viata: sunt mama de copil "altfel".
Am spus intrun post anterior: am fost norocoasa, totusi. Am primit ceva ce pot duce, inca.
Aici in Ro nu exista protectie sociala, nu exista nimic care sa-ti indulceasca putin existenta de parinte "altfel", sa te ajute sa ramai la suprafata si sa poti spera pe mai departe.
Aici oamenii nu stiu cum sa se poarte cu cei "altfel", de orice fel ar fi ei.
Sambata, toata ziua, de la 6 dimineata la 19, am fost internata cu Razvan. In reanimare, intrun patut la geam, ferita de ochii lumii, o fiinta micuta se chinuia sa respire. Pneumonie acuta.
O fetita cu foarte grave malformatii.
Stiti cum ii spuneau asistentele si infirmierele?
"Jinga". Pe numele de familie.
Am intrebat ce-i cu ea. Era un (alt) copil abandonat, intro stare grava de sanatate, din toate punctele de vedere.
"Cum, n-o stiti pe Jinga?"
Jinga Delia. O fetita de cateva kg.
Cristina si 
Razvan (31.01.2006)
(1),(2),(3),(4),(5),(6)
www.dropshots.com/asteryaro6" target="_blank">(7) MY HERO
conchita spune:
asteryaro, ai avut indoieli ca orice mama, daca te vei ridica la inaltime, dar ai avut indoieli si daca pastrezi copilul dupa ce se naste in caz ca se va naste cu probleme? eu mi-as da viata pentru sonia, daca i-ar salva-o pe-a ei. instinctiv, fara sa ma gandesc. m-as arunca pur si simplu. asa cred ca sunt si mamele adoptive care nu au indoieli dupa. ce sa fac, empatizez cu mama, dar copilul...nu stiu, imi intrece capacitatea de intelegere chestia asta sa te rasgandesti dupa...imi cer scuze.
AB_AC spune:
Conchita se face o evaluare a situatiei si da poti primi tratament stand acasa, dar poti ajunge si-n detention centre.
Eu cred ca nu se poate discuta de "desfiere" asta-i imoral si actiunea ei e gresita. Dar o inteleg ca-i disperata si ca nu o mai scoate la capat. Si cred ca sufera enorm si e in soc ea insasi. Ar trebui un ajutor de specialitate pentru amandoua.
Fatuca mea a avut la inceput momente de gelozie feroce cand il chinuia pe cel mic cu orice ocazie. M-as arunca in foc pentru ea, dar cand vedeam la ce o duce mintea ma apuca un plans intern .....
diciu spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui Ana Stroe diciu, de ce sa nu asteptam de la stat solutii pentru mama aceasta, nu cumva salaraitii acestui stat, a caminului respectiv au contribuit la situatia asta? |
quote]citat din mesajul lui AB_AC
| Citat: |
| citat din mesajul lui diciu E adevarat ca ar trebui o implicare financiara din partea ei, dar ar fi cu mult mai mica decat daca ar fi adoptat fetita sanatoasa si i-ar fi asigurat o viata macar decenta. Presupun ca si-a imaginat ca avea nevoie de suport material pentru a creste un copil, fie el sanatos sau bolnav. |
Asta mi se pare o replica mizerabil de josnica intr-o tara in care societatea nu suporta mai nimic pentru copiii autisti. Un copil sanatos e parfum, un copil bolnav grav nu se poate educa si salva prin eforturile singulare ale unei singure persoane cu venit mediu. E un efort colectiv.
[/quote]
Sa asteptam ajutor de la stat...normal. Sigur ca ar fi solutia ideala, ca statul sa o ajute pe aceasta femeie, ca si pe multe alte mame ce au copii bolnavi, dar cum spuneam e greu de crezut ca statul va face asta asa cum ar fi trebui. Sistemul de asistenta sociala din Romania se stie cum functioneaza. Daca un proces i-ar da castig de cauza si ca rezultat, copilul bolnav ar beneficia de ajutor, ar fi cu atat mai bine.
Insa femeia nu am auzit ca ceara ajutor, nu vrea nici sa o educe, nici sa o salveze. Ea cere desfacerea adoptiei, nu o mai intereseaza nici un ajutor pentru copil, ci doar pentru ea, ca sa scape de "calvar". Iar copilul odata abandonat din nou, va avea o situatie crunta.
Cand adopti un copil nu-ti poate nimeni garanta ca va fi sanatos! Asa cum nici cand il nasti nu poti sti daca va fi sanatos pe viata.
Ea se leaga acum de acele neclaritati inerente de la inceputul unui proces de adoptie, pentru a putea scapa de copil, nu pentru a-l ajuta!
Revin cu o noua intrebare, daca nu obtinem ajutor de la stat intr-o forma sau alta, gata, ne descotorosim de copiii bolnavi??
Sau aici este vorba doar de cei bolnavi-adoptati?..poate am inteles eu gresit. Este vreo diferenta?
gabriela42 spune:
kariguld spune:
femeie aceea ARE nevoie de ajutor! haideti sa vedem ce putem face pentru ea. ce solutii sunt, pe ce fronturi trebuie "atacat". unde si cu cine trebuie vorbit.
Chris asta ne-a cerut, sfaturi, pareri despre cum poate fi ajutata.
ceva constructiv, cine a mai trecut prin asta, cine cunoaste, cine este intr-o pozitie din care poate misca ceva....
atunci cand fiecare din noi se afla cazut la pamant, doborat de probleme si situatii delicate numai vocea acuzatorului nu vrea s-o auda.
solutii oameni buni, de asta suntem aici! suntem o comunitate care ajuta, nu-i asa?
Bazar general pe DC
*********************
VREAU SA NU MAI FIU DIFERIT! MIHAITA
M-am nascut pentru succes!
gabriela42 spune: