Adoptia unui copil bolnav

columbiana spune:

inca o victima a unui sistem sanitar si social strimb, mafiot, corupt si inuman; mama e si ea o victima, ca si copilul sanatos si cei din jur; e nedrept s-o condamnam;
este nedrept ce se intimpla in Romania cu persoanele cu handicap; culmea e ca mi se pare (am citit in diagonal, dar revin eu) ca tocmai printre cei care dadeau ochii peste cap pe topicul cu emigrarea ca se aduceau acuze a ce se intimpla acolo, acum s-au gasit sa acuze mama aceasta;
ar fi abandonat din start copilul daca asta intentiona, acum e in impas si are nevoie de SOLUTII/AJUTOR/ASISTENTA SOCIALA. ceea ce in Romania...vacs; in schimb judecata cit cuprinde;

http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=137759

chris spune:

Observ ca fetele care au copii cu probleme nu judeca atat de dur ca cele care nu s-au confruntat cu aceasta problema.
hm, nici nu le doresc...
Luna, ziceai ca "Bine, el e sanatos, ma intreb daca ar fi fost bolnav ce mi-ar fi cerut sotul, sa-l dau statului?"
poate daca era vorba numai de ea, era singurul copil, poate nu s-ar fi gandit la asta... sunt sigura...
dar da o cautare, sa vezi bloguri cu diverse cazuri, am gasit un blog al unei mamici care a adoptat un copilas, chiar daca stia ca e bolnav, dar sotul ei a ajuns sa nu mai suporte situatia, i-a spus sa il dea inapoi, el e de condamndat?
chiar si mamica in cauza spune pe blog ca nu ii poate cere sotului ei sa accepte situatia...
cazuri si cazuri...

Natasa spune:

Femeia a infiat un copil si l-a crescut cu dificultati uriase timp de 10 ani. Daca nu avea suflet asa cum o acuzati, putea sa-l dea dupa o luna, dupa 10...L-a tinut si s-a luptat pentru el. Sotul s-a dus in lume, mama (bunica ) a murit. COpilul mai mic e batut de cel mare care nu se controleaza, posibilitati financiare nu are sa unga internari in spitale de specialitate. Oare nu putem accepta ca in asemenea conditii pot sa ne cedeze nervii, sa clacam, sa nu mai putem merge mai departe? Poate nu toti avem calitati de eroi, poate femeia asta a vrut o familie si s-a ales cu un dezastru. Noi aici nu dam solutii, doar o punem la colt. De departe e inuman sa vrei sa dai un copil inapoi, nici cu gindul nu poti gindi asa ceva, dar ce solutii ii oferim??? Internarea in spitale in care poate fi asistata se face cu spagi mari si foarte mari si e temporara (nu mai dai spaga nu mai au pat). COpilul cel mic trebuie sa aiba si el dreptul la o viata cit de cit linistita, nu sa fie pedepsit si eventual omorit cind fata cea mare il va nimeri cu vreun dulap sau il va izbi de vreun perete sau la el nu se gindeste nimeni??? Care e solutia ca toti sa iasa din acest calvar de care NIMENI nu e vinovat?? O presiune pusa pe institutiile locale care sa se implice cu adevarat, sa interneze fata si sa o trateze (nu sa o arunce intr-un colt si sa astepte sa moara). Solutia nu e sa aratam cu degetul si sa spunem "ia-ti copilul acasa si nu conteaza ce face, poate sa te omoare, sa-ti omoare celalalt copil, e altau si cu asta basta". Persoanele cu tulburari de agresivitate trebuie asistate de stat, dar noi nu ne revoltam ca nenorocitii astia nu creeaza conditii minime in spitale, ca fura de sting, ne revoltam bietei femei i-au cedat nervii si nu mai poate.

Luna1 spune:

Nana verisorul meu cu handicap, cel de care vorbeam anterior, este diagnosticat cu tetrapareza spastica. I s-a spus matusii mele ca va fi o leguma toata viata. Cu iubire insa si mari sacrificii, cum spuneam verisorul meu a urmat o scoala normala (cand i se recomanda matusii mele sa-l interneze intr-o scoala speciala), are 20 ani, are o iubita fara handicap si frumoasa de pica, care il adora, este student la cibernetica, merge, vorbeste, si este as in matematica, a fost la toate olimpiadele de matematica unde a avut rezultate excelente.

Chris daca sotul meu actual mi-ar fi cerut, in orice circumstante, sa-mi abandonez copilul, nu ar fi avut ce cauta langa mine. Fericirea copiilor mei e mai importanta decat orice barbat.

Si cred ca ma repet, toti am fost de acord ca acest copil sa fie insitutionalizat si sa i se ofere ajutor adecvat, insa nu abandonat pentru ca nu mai poate noul sot sa il suporte.

Mamica de stelute Cosmin (30 iulie 2001) si Adelise (11 august 2007)

chris spune:

ma bucur pentru verisorul tau ca s-a putut recupera, dar daca nu se poate? adica incerci si incerci, poti accepta asta?
nu am spus ca sotul nu o suporta, de fapt, a stat si el destule nopti sa o pazeasca, faceau cu schimbul 24 din 24
eu doar am dat exemplul femeii de pe blog, ca mai exista si alte cazuri, asta si cautam, sa vad altii cum gandesc, ei ce fac?
am spus si repet, nici eu nu stiu ce as face, nu poti stii pana nu esti in acea situatie, poate clachezi, poate nu...
unii suporta au putere, lupta, altii nu, e peste puterile lor...

ce pot sa va spun e ca femeia asta a clacat, e pe tratament si ea... azi maine face un atac cerebral sau un infarct (fapt confirmat de dr de familie), si atunci pe cine plangem, de cine ne pare rau mai tare?

adica eu intotdeauna am vazut lucrurile asa: din mai multe rele, alegi un rau mai mic (ma rog care consideri tu ca e mai mic), dar e clar ca nici o solutie nu e perfecta si orice ar face nu va fi cu cel mai fericit final si se vor gasi voci care sa judece...

asteryaro spune:

Am citit pe toate partile subiectul...
DUREROS .
Eu cresc un copil cu nevoi speciale, nascut de mine. E adevarat, am fost mai norocoasa, daca se poate spune asta, hetero-agresivitatea lui a fost modelata din timp, la varsta mica (de fapt, el era autoagresiv), si acum Razvan are comportamente de copil tipic.

Pe M. nu o pot decat compatimi.
Uneori nu exista solutii, oricat ne-am stradui sa gasim.
Stiti cati barbati-tati din Romania isi abandoneaza familia in care s-a nascut un copil cu nevoi speciale? Statistic vorbind, 1 din 4 familii cu copil autist se destrama. Realitatea poate fi si mai trista...
Eu personal nu pot sa dau niciun sfat, sa critic nici atat, fereasca Cel de sus.
Ma pot doar ruga sa-si gaseasca resurse fizice, psihice si materiale, sa poata lupta cu viata si cu morile de vant din Ro.



Cristina si Razvan (31.01.2006)
(1),(2),(3),(4),(5),(6)
www.dropshots.com/asteryaro6" target="_blank">(7) MY HERO

copilutzu spune:

Daca avem dreptul la opinie … avem…
Ce frumos este sa arati cu degetul acuzator …
Dar .. din ce a relatat Chris statul a pacalit femeia !!!!
Nu vad ce a gresit M. , ca si-a dorit enorm sa fie parinte de copil sanatos!!!!
De ce parinti adoptivi trebuie sa indure neregulile statului , ptr ca … ” Statul nu poate sa "ia" copilul inapoi, dar e obligat sa se ocupe de copiii parasiti de parintii iresponsabili” ??????
Offf Doamneeee !!!!
Daca ”M” dorea un copil cu handicat sa fiti sigure ca asta cerea la adoptie…

Cineva scria “sa feresti copilul sanatos de cel bolnav?
A ales copilul bolnav sa fie bolnav?”
Nu!! Copilul nu a ales … dar nici mama adoptiva nu a ales ….
Ce uraaat!!!
Copilul nu are vina , mama a ajuns in pragul disperarii!!

Dar daca te confrunti cu infertilitatea 20 de ani ???
Ce faci ???
Toate femeile se simt cu adevarat implinite cand au o casa , o familie si cel putin un copil.
Dar cuplurile infertile ???
Cuplurile infertile sunt bataia de joc a statului ..
A lumii … a … tuturor

Va zic cazul meu …
De 20 de ani am trecut prin chestii dureroase si umilitoare … bani dati pe medicamente , am umplut buzunarele doctorilor cu cotizatii , basca bani dati pe FIV-uri si inseminari nereusite .
Am ramas cu credite enorme … si atat …
Ajung sa imi fie sila sa mai traiesc …
Ma ridic un pic din mocirla in care traiesc …
Cineva drag imi ridica moralul …
Imi zice …”De ce nu infiati ???”
Si .. dupa atatea dosare, tribunale … mama lor de piedici .. mi se cere spaga 2 mii de euro de catre medicul pediatru …
Ce sa zic …. ??!!!
Mi-au iesit ochii din orbita… am intrebat DE CE ???
Mi-a raspuns ..PTR. COPIL … (sa va garantez ca-i sanatos)
Am plecat plina de “voiosie” zmulgandu-mi parul din cap ..
Deci, iar umilita …
Frumos … NU …??
Corect ?? Daaaa ??

Alta propunere ...
Infiezi pe cai ilegale…
Ptr. psihicul meu era pre mult.
Am refuzat!!!
Am renuntat!!!
Am renuntat sa mai visez…
Merg pe strada fara sa vad…

Sa nu credeti ca vorbesc din prisma problemelor mele.
Nu !!!
Femeia a fost pacalica .Femeia asta s-a sacrificat .
Este greu de inteles ptr cine nu vrea!!

Mamicilor!!!
Dragele mele!!! Nu mai vrem sa suferim!!
Mi-e teama sa infiez!!!
Ptr. ca voi fii pacalita de sistem, ptr. ca nu am banii de spaga!!!
Nu am incredere!! Dar imi doresc enorm copii!!!!
Chiar trebuie sa fim condamnati la singuratate , la izolare, noi cei cu probleme de infertilitate???
Chris ma inclin in fata ta si a mamici pacalite!!
Daca as putea as vota de miloane de ori subiectul tau!!
Dumnezeu sa va lumineze calea tie si maimici M.

Inchei cu un mareee OFFFF !!! Doamneee!!!!!
Fereste pe toata lumea de asa probleme!!!!

AB_AC spune:

Nu aprob deloc ideea de a da copilul inapoi. Moral nu mi se pare corect. Mi se pare de asemenea criminal sa distrugi cu buna stiinta viata unui om matur dandu-i sa infieze un copil cu probleme cand el nu e pregatit.
Nici un parinte natural nu e pregatit , dar si el are un numar de teste care-l ajuta sa stie ce-i cu copilul si-i da posibilitatea sa se pregateasca. Si apoi daca-si tine copilul drogat si-a facut-o cu mana lui.
Dar sincer ideea unui copil incapabil de o viata independenta nu e ceva pe care toti il pot duce. Intr-o societate civilizata te ajuta societatea sa te descurci.
O situatie care pune in pericol un copil este foarte importanta. Si da in familiile naturale copiii abuzatori sunt separati de cei abuzati.
Asa e normal sa fie. Familia trebuie sa fie un adapost pentru copil. Cel care distruge acest statut este indepartat fie el parinte sau copil.

Nu stiu ce as face in situatia ei. As vrea sa cred despre mine ca am asa un spirit nobil si plin de sacrificiu, o bagheta de zana buna si fac copii sa se inteleaga si am grija de amandoi.
Trebuie ajutat copilul cel mare sa ajunga intr-o institutie specializata, desi in .ro asta suna mai rau decat o inchisoare.

Statul roman trebuie sa fie confruntat cu faptul ca handicapul mental nu-i ceva care trece si trebuiesc gasite solutii pentru adulti in care sa primeasca ajutor si ingrijire. Competentele parintilor adesea nu pot aduce cei mai bun din acesti copii. Lipsa de ajutor medical si psihologic la varste mici varste aduce tragedii cand acesti copii cresc.

Si da Ana Stroe ai dreptate ...

asteryaro spune:

AC, si eu mi-as dori uneori o bagheta fermecata...
Din nefericire, in Ro copiii cu autism au prea putine sanse de recuperare, incredibil de putine.
Sunt medici care n-au auzit de niciuna din terapiile practicate de zeci de ani in USA, trist, dar real.
M. a clacat, cum a mai spus cineva inaintea mea, a fost inselata de stat, si asta e strigator la cer.



Cristina si Razvan (31.01.2006)
(1),(2),(3),(4),(5),(6)
www.dropshots.com/asteryaro6" target="_blank">(7) MY HERO