Adoptia unui copil bolnav

Raspunsuri - Pagina 10

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns adelyna spune:

Eu nu vad decat o mama disperata,daca vroia sa abandoneze copilul incerca sa faca asta de la inceput.
E usor sa vorbesti din afara,mai ales cand nu stii ca autismul poate avea forme usoare si severe.E usor sa zici ca se poate recupera in timp ,cu terapii si sustineti, in Ro totul se face pe banii familiei respective.Ca te ajuta statul financiar cand ai un dosar de disabilitate??terepiile ABA si multe alte necesitati sunt mult mai mari.Sincer mi se rupe sufletul de soarta acestei fetite,dar m-as gandi si la copilul sanatos.Aici este normal sa-l internezi pe cel bolnav care pune viata cuiva si pe a lui in pericol .
Primii 5 ani ai fetitei cu probleme pe care o am i-am trait in RO(de fapt ea a fost motivul plecarii din tara).
Eram o familie instarita as putea spune dar nu era indeajuns pentru cate as fi avut nevoie sa fac pentru ea.Multe gradinite particulare mi-au primit copilul dar ce folos daca ea nu facea nimic??plateam ca sa stea singura cu o jucarie la ureche toata ziua.Ea avea nevoie de conditii speciale.Am ajuns si la o fundatie (gen gradinita)dar era doar o doamna la 5 copii cu probleme si iar nu am fost multumita.Sunt multe de povestit .Si ar fi si mai multe de povestit despre conditiile de aici pentru astfel de copii.
Nu mai aruncati cu vorbe in aceasta mamica.Rugati-va doar pentru intelepciunea si taria de care are nevoie ca sa faca fata situatiei.

Natalia Ioana (13-08-2002)si Noemi Antonia(31-03-2007)
Noemi 2 ani

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns kariguld spune:

"" acum mai mult de 30 de ani am parasit Romania, cu un copil bolnav in brate un geamantan si sotul. am plecat indemnati de un medic roman din orasul X. "nu aveti nici o sansa in RO, plecati cat mai urgent 'afara' unde exista ceva sanse"- ne-a spus medicul. am plecat, cu diagnostic incert. ajunsi in Germania dupa luni de investigatii retard psihic sever. copilul nu vb, nu manca singur, nu merge nu reactiona, nu scotea decat niste sunete....este in totalitate dependent de noi. am incercat tot ce se putea incerca omeneste posibil, copilul ajunsese la 5 ani deja, am intrebat la toti medicii si oamenii pe care i-am intalnit pe strada, in parc, in autobuz, la biserica, oricine era dipus sa ne asculte.
au mai trecut niste ani, intre timp a mai aparut un copil, tot un baiat, de data asta slava ceuruli sanatos.
pe la varsta de 10-11 ani, am gasit un medic in Statele Unite, dispus sa ne consulte. am imprumutat bani si am plecat acolo....s-ar fi putut face ceva daca am fi ajuns la el cand copilul ar fi avut trei-patru ani. era vb de un tratament experimental. ne-am returnat acasa si am continuat cautarile.
vreau sa-ti spun ca n-am avut viata normala, nu stiam de absolut nimik in afara de copil si tratamente. cand copilul a avut 15, 16 ani un medic ne-a spus ca trebuie sa-l internam intr-un centru pentru persoanele cu dizabilitati, unde va fi tratat si ingrijit corespunzator. eram epuizati fizic si psihic de foarte multi ani, cel de-al doilea nostru copil nu se bucura deloc de atentia si prezenta noastra, crestea si era introvertit, ne ura pe noi si dorea ca fratele lui sa moara. ne-am decis sa-l internam pe fiul nostru cel mare in centrul de specialitate, ne-am rupt sufletele in doua caci nu concepeam sa facem asta. mentalitatea romaneasca.

la inceput l-am vizitat zilnic, vreme de cateva luni, el nu ne cunostea, nu stia cine suntem noi, nu-i pasa ca ii vb, era doar un corp cu viata.....medicul ne-a sfatuit sa ne ocupam de copilul sanatos, caci de cel bolnav au ei grija. ceva s-a aprins in mintea noastra, copilul nostru sanatos!!! ne-am canalizat energia spre el, am inceput sa petrecem timp cu el, sa ne ocupam de nevoile lui, iar schimbarea s-a produs indata.

nu am contenit sa cautam un tratament pentru fiul nostru devenit adult intre timp. l-am luat acasa uneori, l-am dus chiar si in vacante cu noi. si inca cautam. el are 34 de ani acuma si inca este ca un mic bebelus. ""

este povestea unei doamne pe care am cunoscut-o aici in Germania.



Bazar general pe DC

*********************


VREAU SA NU MAI FIU DIFERIT! MIHAITA


M-am nascut pentru succes!







Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Luna1 spune:

Adelyna ai fost tentata sa-ti abandonezi fetita statului?

Esti de admirat pentru intelegerea de care dai dovada, insa cum a spus si Chris, prietena acestei mamici, mamica o da pe fata (sau cel putin asta ii este intentia) inapoi statului pentru ca nu i-a dat-o Dumnezeu asa ci statul. Cu alte cuvinte faptul ca e adoptata si e "defecta" o indreptateste pe mama sa o duca inapoi.

Tu te-ai mutat din tara pentru fiica ta, deci se poate. Si sunt convinsa ca ai merge pana in panzele albe pentru ea. Asta face o mama adevarata.

Insa in cazul de fata, asa cum este prezentat de Chris, fetita va fi abandonata nu unui ospiciu pentru interesul major al ei ci statului, pentru a matura sub pres o problema.

Chris a invocat pana si faptul ca M. e singura, pe tata neinteresandu-l de soarta fetitei. Dar al doilea sot? El nu se implica? Si eu sunt recasatorita si sotul meu se implica in cresterea fiului meu cu tot sufletul. Bine, el e sanatos, ma intreb daca ar fi fost bolnav ce mi-ar fi cerut sotul, sa-l dau statului?

Mamica de stelute Cosmin (30 iulie 2001) si Adelise (11 august 2007)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns kariguld spune:

eu nu cred ca mama respectiva e doritoare sa abandoneze fetita, dar in situatia in care se afla acuma, e cu psihicul la pamant, e disperata, e terminata nu mai vede decat solutia asta, sa o dea inapoi probabil.
oamenii aflati in situatii psihice limita, au tot felul de reactii si ganduri, ciudate sa le spun.
nu vede nici o iesire, nu are ajutor, sistemul de protectie sociala nu functioneaza deloc, pe toata linia "nu" si disperare.

chris, poate ii sugerezi sa se mute in alta tara. in Anglia, Germania, oricare tara din Europa. vezi ce spune.



Bazar general pe DC

*********************


VREAU SA NU MAI FIU DIFERIT! MIHAITA


M-am nascut pentru succes!







Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns roxy spune:

pentru ca sa te muti in alta tara iti trebuie mult mai mult decat sa-ti faci bagajul si sa pleci, mai ales cand nu o faci singura ci cu 2 copii dupa tine , dintre care unu cum se stie, si mai trebuie ca si sotul ei sa vrea.E o solutie, dar nu la indemana oricui.Unde mai pui ca are nevoie si de loc de munca sa poata sa intretina si sa aiba si loc pentru copii unde sa-i lase cat ea sau sotul ei macar e la lucru.Aici in gemania, sistemul socila este excelent, si sunt convinsa ca ar gasi o solutie de rezolvare cu fata, dar pentru asta ai nevoie de o asigurare de sanatate, pe care o poti acoperi doar daca ai un servici, si de aici toate celelalte.Dar daca crede ca poate, atunci cred ca aici in germania poate gasi o parte macar din raspunsurile la problemele ei.Multa sanatate si daca tine la fata se vor gasi solutii .

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns adelyna spune:

Luna1,e greu sa ai un copil cu asa probleme in Ro,eu stiu ca aici reiese ca mamica vrea sa o abandoneze,dar ea de fapt este disperata si nu mai are solutii.
Ca sa-ti raspund la intrebare:nu mi-as abandona copiii niciodata,ele sunt sensul existentei mele,dar sunt cazuri cand necesita internare(nu este cazul nostru pentru ca fetita este un inger,nu are un comportament violent).



Natalia Ioana (13-08-2002)si Noemi Antonia(31-03-2007)
Noemi 2 ani

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns kariguld spune:

Citat:
citat din mesajul lui roxy

pentru ca sa te muti in alta tara iti trebuie mult mai mult decat sa-ti faci bagajul si sa pleci, mai ales cand nu o faci singura ci cu 2 copii dupa tine , dintre care unu cum se stie, si mai trebuie ca si sotul ei sa vrea.E o solutie, dar nu la indemana oricui.Unde mai pui ca are nevoie si de loc de munca sa poata sa intretina si sa aiba si loc pentru copii unde sa-i lase cat ea sau sotul ei macar e la lucru.Aici in gemania, sistemul socila este excelent, si sunt convinsa ca ar gasi o solutie de rezolvare cu fata, dar pentru asta ai nevoie de o asigurare de sanatate, pe care o poti acoperi doar daca ai un servici, si de aici toate celelalte.Dar daca crede ca poate, atunci cred ca aici in germania poate gasi o parte macar din raspunsurile la problemele ei.Multa sanatate si daca tine la fata se vor gasi solutii .

roxy mamica lui Alex (17 august 2007)si Cristi (05 iunie 2000)









asa este, numai ca in disperare de cauza si in lipsa de solutii de la protectia sociala romaneasca, se pot alege cai radicale.
sa nu uitam ca in Germania trebuie sa stii si limba ca sa poti locui aici. un job poate se gaseste, dar fara limba nu faci mai nimik.



Bazar general pe DC

*********************


VREAU SA NU MAI FIU DIFERIT! MIHAITA


M-am nascut pentru succes!







Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Happiness_4_us spune:

Citat:
citat din mesajul lui chris

mai zic doar atat si ma retrag pe moment, ca nu mai pot sta la calculator:
voi v-ati sacrifica al doilea copil (adoptat sau nu, nici nu mai conteaza), stiind ca cel bolnav nu se mai poate recupera (asta nu o spune ea ci cei indreptatiti), oricat ai incercat, numai ca sa nu spuna lumea ca nu ai facut toate sacrificiile posibile?
ati face si sacrificul asta? l-ati sacrifica? pe cine ati alege?
pana la urma si despre asta e vorba zic eu..., nemiavorbind de faptul ca nu mai rezista nici ea...
atat.





Pai tocmai tu ar trebui sa raspunzi, ca ai 2 copii.
La care din ei ai renunta si l-ai sacrifica pentru a nu fi un pericol celalalt? Te-ar lasa inima? Ai mai putea trai? Ce ai face cu amintirile de pana la varsta aia?
Sunt convinsa ca raspunsul este NU. Iar daca tu te amagesti si iti spui ca sigur ai face-o, uite ca nu te cred!

Si mai pune-te in pielea mamicilor cu pui cu tetrapareze si nu imi vine acum in minte altceva, copii condamnati la o viata fara sens, care nu vorbesc, nu merg, nu rationeaza, si evident, nu vor ajunge niciodata genii, poate nici nu vor ajunge la intelect de 4 ani. Cu ce crezi ca se lupta parintii aceia?
Iti spun eu: isi hranesc fiecare zi cu speranta si merg mai departe cu o vointa de neimaginat.


Parerea mea proprie si personala, si sper sa nu vorbesc cu pacat, este ca undeva, in timp, s-a produs o ruptura, lucrurile au scapat de sub control, si asa s-a ajuns la situatia actuala de necontrolat.

P.S. Luna mi-era dor sa te citesc!


Nana, Andrei Stefan ( 26.09.2007)
Povestea nasterii fluturasului!

"Nu-i nimic, ce daca... Tot ce-i rau o sa treaca!
Nu-i nimic.... Cad si mereu ma ridic!" Laura Stoica


Fluturas iubit, sa nu uiti niciodata, ca mami este intotdeauna cu un pas in urma ta. Trebuie doar sa intorci privirea si sa intinzi manutza si mami te va ajuta in orice clipa!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns andacos spune:

Citat:
citat din mesajul lui NanaMotoc

Pai tocmai tu ar trebui sa raspunzi, ca ai 2 copii.
La care din ei ai renunta si l-ai sacrifica pentru a nu fi un pericol celalalt?



Nana, Andrei Stefan ( 26.09.2007)
Povestea nasterii fluturasului!

"Nu-i nimic, ce daca... Tot ce-i rau o sa treaca!
Nu-i nimic.... Cad si mereu ma ridic!" Laura Stoica


Fluturas iubit, sa nu uiti niciodata, ca mami este intotdeauna cu un pas in urma ta. Trebuie doar sa intorci privirea si sa intinzi manutza si mami te va ajuta in orice clipa!




Odata ce se ajunge la problema insecuritazii unui membru,cele enuntzatre d etine mai sus nu mai au nicio valoare!

Repet,atita timp cit bolnavul este un pericol atit pentru el cit si pentru cei din jur,internarea lui intr-unh centru specializat este obligatorie!

Dana

www.dropshots.com/andacos#" target="_blank">handarbeit

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Happiness_4_us spune:

Eu ma retrag pentru ca e clar ca parerile sunt impartite.
Asa cum am mai spus, trebuie sa treci tu prin asa ceva, ca sa intelegi exact si sa stii ce sa hoarasti.

Multa sanatate tuturor si sa dea bunul Dumnezeu sa nu fie cazul sa treaca cineva prin asta!



Nana, Andrei Stefan ( 26.09.2007)
Povestea nasterii fluturasului!

"Nu-i nimic, ce daca... Tot ce-i rau o sa treaca!
Nu-i nimic.... Cad si mereu ma ridic!" Laura Stoica


Fluturas iubit, sa nu uiti niciodata, ca mami este intotdeauna cu un pas in urma ta. Trebuie doar sa intorci privirea si sa intinzi manutza si mami te va ajuta in orice clipa!

Mergi la inceput