Crestinismul si evolutia spirituala 8
Raspunsuri - Pagina 14
Iasmin08 spune:
HRISTOS A INVIAT!
Buna dimineata, fetelor!
Seara adorm cu gandul la voi, dimineata ma trezesc cu gandul la voi... ce mai, dragoste mare, bre
.
Ieri stateam la geam si priveam afara, era o pace in jur si se auzeau gugustiucii. Si ma gandeam cat de frumos e, si ca nu cred ca in alta parte a lumii as trai acelasi sentiment.
Deodata, un gugustiuc (o turturica) a zburat la geam si a luat-o dintr-un capat, si tot a mers repede pe pervaz o buna bucata de aproape un metru si s-a oprit exact in dreptul meu. S-a oprit, si-a aplecat usor capsorul si ma privea cu ochisorii ei mirati si rotunzi. Era atata blandete in faptura aceea mica, mi se parea asa fragila. Si m-a tot privit multa vreme, intre noi era geamul si aproximativ 10 cm. Nu stiu ce am putut eu sa ii spun, dupa o vreme a plecat, dar ne-am privit cu drag multisor. (Asta imi aduce aminte de o anumita perioada din studentie cand duminica veneau gugustiucii si imi bateau cu ciocul in geam sa ma trezesc sa merg la Biserica, sau de timpul cand in primul an de casatorie vrabiutele bateau cu ciocul in geam daca uitam sa le pun firmituri pe pervaz)
Uite cata frumusete in jur, trecem nepasatori pe langa ea. Daca aici e atata frumusete, oare cum o fi in Rai. Teoretic stim toate, asa cum stim teoretic si frumusetea de pe pamant, dar trecem pe langa ea. Azi am fost mai atenta la vrabii, la pasari, la flori si mi-am amintit cum zicea psalmistul dar cum zicea si parintele Porfirie: toate slavesc pe Dumnezeu dupa puterile lor, si floarea slavosloveste pe Dumnezeu. De ne-am putea rupe o secunda din toate ale noastre...
Iasmin, mama de strengar de 8 anisori
Iasmin08 spune:
Iarasi ma gandesc si ma tot gandesc de dimineata, cam cum ar trebui sa devenim ca sa intram in Imparatia Cerurilor. Clar: sa fim exact asa cum sunt copiii. Dar noi vedem pana si copiii in mod diferit. Nu poate fi vorba de cruzimea celor care ucid animalele din curiozitate, nu? Nici de cruzimea cu care se bat sau rad de cei mai napastuiti...
E vorba de inocenta cu care privesc in jur, deschiderea cu care invata, ori de faptul ca acorda atata incredere tuturor?
E vorba de sufletul lor care iubeste neconditionat, care se apropie de ceilalti fara sa ceara altceva decat dragoste?
Cum sunt asadar copii nostri fetelor?
(Din punct de vedere crestin vorbesc. Ca nu vreau definitii din psihologie, pedagogie etc)
Cum sunt copii nostri in ochii lui Dumnezeu, cum anume ar trebui sa fim ca ei.
Ei sunt smeriti- asta e clar, pentru ca se socotesc mai jos decat noi cei care avem putere si stim.
Au un grad de intelegere al lucrurilor crescut. Sunt foi nescrise. Si mai ce?
Iasmin, mama de strengar de 8 anisori
crinuta spune:
Adevarat a inviat!!!!!!!!!!!!
Nikole, frumosa povestea voastra. Nimic nu e intamplator.
Eu te astept oricand la mine, la un ceai, cafea. si stam de vorba.
Iasmin, tu vorbesti despre copilaria spirituala, cea traita de Sf. Tereza de Lisieux ( sau mica Tereza a Pruncului Isus).
http://ro.wikipedia.org/wiki/Tereza_de_Lisieux
Chiar anul trecut in martie, am fost atat la Dozule, cat si la Lisieux in pelerinaj.
Aici despre ea:
Crinuta si 
minunea ei
Fara Dumnezeu nimic nu e.
Cine se increde in sine, cade rau!
Second chance
www.youtube.com/watch?v=RapW4MuYFXk&feature=related" target="_blank">Divine Mercy
crinuta spune:
Copilarie spirituala inseamna abandon total, incredere totala in EL, simplitate.
Pare simplu, insa nu e.
Crinuta si minunea ei
Fara Dumnezeu nimic nu e.
Cine se increde in sine, cade rau!
Second chance
www.youtube.com/watch?v=RapW4MuYFXk&feature=related" target="_blank">Divine Mercy
crinuta spune:
Citate din scrierile Sf. Tereza de care pomeneam.
Cât de îndur#259;toare este calea pe care Bunul Dumnezeu m-a condus întotdeauna, niciodat#259; nu m-a f#259;cut s#259; doresc ceva f#259;r#259; a-mi d#259;rui, astfel încât potirul s#259;u amar mi s-a p#259;rut bogat în desf#259;tare...
Sufletul meu este în întuneric, dar sunt fericit#259;. O, da, sunt foarte fericit#259; fiindc#259; nu sunt consolat#259;, ar trebui s#259; m#259; ru#351;inez dac#259; iubirea mea ar fi asem#259;n#259;toare cu cea a logodnicelor p#259;mânte#351;ti, care se uit#259; mereu la mâna logodnicului, de la care a#351;teapt#259; s#259; le aduc#259; ceva, sau urm#259;resc pe fa#355;a lui zâmbetul de iubire. Tereza, mica logodnic#259; a lui Isus, îl iube#351;te pe Isus pentru El însu#351;i.
Cât de dulce este ca în întunericul încerc#259;rilor s#259;-i sluje#351;ti Domnului, fiindc#259; numai aici pe p#259;mânt se poate tr#259;i din credin#355;#259;.
Numai d#259;ruirea noastr#259; total#259; se poate numi într-adev#259;r iubire.
Iubirea mi-a d#259;ruit cheia voca#355;iei mele. Am în#355;eles c#259; dac#259; Biserica are un trup alc#259;tuit din m#259;dulare diferite, cel mai necesar, cel mai nobil dintre toate nu-i lipse#351;te, am în#355;eles c#259; Biserica are o Inim#259; #351;i c#259; aceast#259; Inim#259; arde în Iubire. Am în#355;eles c#259; numai Iubirea lucreaz#259; în m#259;dularele Bisericii... Am în#355;eles c#259; Iubirea cuprinde toate voca#355;iile, c#259; Iubirea este totul, c#259; ea îmbr#259;#355;i#351;eaz#259; toate timpurile #351;i toate locurile... într-un cuvânt, c#259; este Etern#259;!... O, Isuse, Iubirea mea... mi-am g#259;sit în sfâr#351;it voca#355;ia, voca#355;ia mea este Iubirea! În inima Bisericii, voi fi Iubirea... astfel voi fi totul...
Vreau s#259; suf#259;r din iubire #351;i chiar s#259; m#259; bucur din iubire... voi cânta chiar #351;i atunci când va trebui s#259;-mi culeg florile dintre spini #351;i cântul îmi va fi cu atât mai melodios cu cât spinii vor fi mai lungi #351;i mai în#355;ep#259;tori.
Bunul Dumnezeu mi-a dat harul s#259; nu cunosc lumea decât pentru a o dispre#355;ui #351;i a m#259; îndep#259;rta de ea... În#355;elepciunea are mult#259; dreptate când spune c#259; "farmecul pl#259;cerilor lumii" seduce chiar #351;i spiritul îndep#259;rtat de r#259;u... #351;i observ c#259; totul sub Soare este de#351;ert#259;ciune #351;i mâhnire a spiritului, c#259; unicul bine este a-l iubi pe Dumnezeu din toat#259; inima #351;i a fi aici pe p#259;mânt s#259;rac în spirit.
M#259; oferisem Pruncului Isus, s#259;-i fiu o mic#259; juc#259;rie, Îi spusesem s#259; nu se foloseasc#259; de mine ca de o juc#259;rie de pre#355;, pe care copiii se mul#355;umesc s#259; o priveasc#259; f#259;r#259; s#259;-ndr#259;zneasc#259; s-o ating#259;, ci ca de o minge mic#259; f#259;r#259; valoare, pe care poate s-o bat#259; de p#259;mânt, s-o loveasc#259; cu piciorul, s-o lase într-un col#355; sau chiar s-o strâng#259; la inim#259; dac#259; i-ar fi pe plac; într-un cuvânt, vroiam s#259;-l distrez pe micul Isus, s#259;-i fac pl#259;cere, vroiam s#259; m#259; las în voia capriciilor lui copil#259;re#351;ti... Îmi îndeplinise rug#259;ciunea...
Sim#355;eam într-adev#259;r c#259; bucuria nu se afl#259; în obiectele care ne înconjoar#259;, ea se g#259;se#351;te în intimitatea cea mai adânc#259; a sufletului, o po#355;i afla tot atât de bine într-o închisoare cât #351;i într-un palat, dovada e c#259; sunt mai fericit#259; în Carmel.
Cum s#259;-i mul#355;umesc lui Isus pentru c#259; nu mi-a dat s#259; g#259;sesc decât am#259;r#259;ciune în prieteniile p#259;mântului; cu o inim#259; ca a mea m-a#351; fi l#259;sat prins#259; #351;i mi s-ar fi t#259;iat aripile, atunci cum a#351; fi putut s#259; zbor #351;i s#259; m#259; odihnesc? Cum ar putea o inim#259; înclinat#259; spre afec#355;iunea creaturilor s#259; se uneasc#259; intim cu Dumnezeu?... Ah! simt c#259; Isus m#259; #351;tia prea slab#259; pentru a m#259; expune ispitei, poate m-a#351; fi l#259;sat mistuit#259; de în#351;el#259;toarea lumin#259; dac#259; a#351; fi v#259;zut-o str#259;lucind înaintea ochilor mei...
Isus arde de ner#259;bdarea de a coborî în inimile noastre; El apreciaz#259; iubirea noastr#259; mai mult decât orice cadou.
Nu te mai târî la picioarele Lui! Urmeaz#259;-#355;i inima #351;i arunc#259;-te în bra#355;ele Lui, fiindc#259; acolo î#355;i este locul.
Micu#355;a pas#259;re ar voi s#259; zboare c#259;tre acest Soare Divin, str#259;lucitor, care-i încânt#259; ochii... dar vai! nu poate decât s#259;-#351;i ridice micile aripi, dar s#259; zboare, asta nu-i st#259; în m#259;runta-i putere! Ce va urma? Va muri de sup#259;rare v#259;zându-se atât de neputincioas#259;?... O, nu! Micu#355;a pas#259;re nici m#259;car nu se va mâhni. Cu îndr#259;znea#355;#259; uitare de sine vrea s#259; scruteze mai departe Divinul s#259;u Soare; nimic nu va reu#351;i s#259; o sperie, nici vântul, nici ploaia, iar de s-ar întâmpla ca nori negri s#259; ascund#259; Astrul Iubirii, micu#355;a pas#259;re nu-#351;i schimb#259; locul... ea #351;tie c#259; dincolo de nori Soarele ei tot str#259;luce#351;te, str#259;lucirea Lui nu va p#259;li nicio clip#259;.
Oh! Cât de mult comp#259;timesc sufletele care se pierd... Este atât de u#351;or s#259; te r#259;t#259;ce#351;ti pe c#259;r#259;rile înflorite ale lumii!...
Exist#259; lucruri care î#351;i pierd parfumul atunci când sunt expuse în afar#259;, sunt gânduri ale sufletului care nu pot fi traduse în limbaj p#259;mântesc f#259;r#259; a-#351;i pierde sensul l#259;untric #351;i Celest.
Am în#355;eles c#259; adev#259;rata m#259;rime se afl#259; în suflet #351;i nu în nume!
Dac#259; suntem umili, accept#259;m cu pl#259;cere ca oricine s#259; ne porunceasc#259;.
Iubirea se avânt#259; mai presus de puteri; nu vrea s#259; #351;tie de neputin#355;#259;, c#259;ci socote#351;te c#259; totul îi st#259; în putere #351;i îi este îng#259;duit!
#350;tiu s#259; g#259;sesc mereu mijlocul de a fi fericit#259; #351;i de a-mi valorifica mizeria... f#259;r#259; îndoial#259; aceasta îi e pe plac lui Isus, fiindc#259; El pare c#259; m#259; încurajeaz#259; pe acest drum.
Sfânta Fecioar#259; veghea la rândul ei asupra micu#355;ei sale flori #351;i nevoind deloc ca ea s#259; fie întinat#259; de atingerea celor p#259;mânte#351;ti, a retras-o pe muntele s#259;u înainte de a înflori.
Doamne, eu aleg totul! Nu vreau s#259; fiu un sfânt oarecare, nu mi-e fric#259; de suferin#355;#259;, nu mi-e fric#259; de nimic, decât doar de voin#355;a mea proprie, ia-o de la mine, eu aleg voin#355;a ta, definitiv.
La fel cum soarele lumineaz#259; în acela#351;i timp cedrii #351;i fiecare floare mic#259; de parc#259; ar fi singur#259; pe p#259;mânt, tot a#351;a Domnul nostru se apleac#259; asupra fiec#259;rui suflet în parte, considerându-l f#259;r#259; egal.
Inima mea sensibil#259; #351;i iubitoare s-ar fi d#259;ruit u#351;or dac#259; ar fi g#259;sit o inim#259; capabil#259; s#259; o în#355;eleag#259;... dar vai! cât e de strâmt#259; #351;i nestatornic#259; inima creaturilor!!!... iubirea mea era neîn#355;eleas#259;...
Când nu a#351;tep#355;i decât suferin#355;#259; adânc#259; #351;i deplin#259;, cea mai neînsemnat#259; bucurie devine o surpriz#259; nea#351;teptat#259;... #351;i apoi suferin#355;a ajunge o bucurie neasemuit#259; dac#259; o cau#355;i ca pe comoara cea mai de pre#355;.
Numai dragostea este aceea care ne poate face pl#259;cu#355;i în fa#355;a lui Dumnezeu, #351;i de aceea, numai un singur lucru caut, numai o singur#259; str#259;danie am - ca din toat#259; puterea sufletului meu, cu fiecare b#259;taie a inimii mele, pe El s#259;-l iubesc.
Îmi pl#259;ceau atât de mult câmpul, florile #351;i p#259;s#259;rile! Preferam s#259; stau singur#259; pe iarba pres#259;rat#259; cu flori; în clipele acelea, gândurile mele erau foarte adânci. Ascultam zgomotele îndep#259;rtate... murmurul vântului #351;i chiar cântecul #351;ters al cosa#351;ilor... îmi trezeau în suflet dulci melancolii... P#259;mântul mi se p#259;rea un loc de exil #351;i visam Cerul...
Dac#259; Bunul Dumnezeu nu i-ar fi d#259;ruit din abunden#355;#259; razele binef#259;c#259;toare, mica lui floare niciodat#259; n-ar fi putut s#259; se aclimatizeze pe p#259;mânt, era înc#259; prea slab#259; pentru a suporta ploile #351;i furtunile; avea nevoie de c#259;ldur#259;, o dulce rou#259;, adieri de prim#259;var#259; - niciodat#259; nu i-au lipsit aceste binecuvânt#259;ri, Isus a f#259;cut-o s#259; le descopere chiar sub ninsoarea încerc#259;rilor.
În cer vreau s#259;-mi petrec timpul f#259;când bine pe p#259;mânt.
Dumnezeu nu ne inspir#259; niciodat#259; dorin#355;e care nu pot fi îndeplinite.
Cât de mult vreau s#259; împlinesc neîncetat, cu cea mai mare uitare de sine, voin#355;a Bunului Dumnezeu!...
Misionar#259; a#351; vrea s#259; fiu, nu numai în decursul vie#355;ii, ci de la începutul pân#259; la sfâr#351;itul lumii.
Sfin#355;ii mari au lucrat pentru slava lui Dumnezeu, eu îns#259;, fiind un suflet mititel, lucrez ca s#259;-i intru în voie.
Voca#355;ia mea este iubirea. - Vrei un mijloc care s#259; te conduc#259; la perfec#355;iune. Numai un singur mijloc cunosc, #351;i acesta este iubirea.
Inima mea mic#259; nu e nep#259;s#259;toare, #351;i tocmai pentru aceasta, c#259; #351;tie s#259; sufere mult, foarte mult, vreau pentru Isus s#259; suport atâta suferin#355;#259; cât pot.
#350;tiin#355;a cea mai mare este iubirea, numai aceast#259; #351;tiin#355;#259; o doresc eu, fiindc#259; nu am alt#259; dorin#355;#259;, decât s#259;-l iubesc pe Isus, cu pasiunea sfânt#259; a iubirii curate.
În lini#351;tea m#259;n#259;stirii carmelitane am în#355;eles care este voca#355;ia mea: s#259; câ#351;tig suflete pentru iubirea Regelui ceresc, c#259;ruia vreau s#259;-i supun imperiul sufletelor.
Întotdeauna am r#259;mas mic#259;, fiindc#259; nu am alt#259; preocupare decât s#259; culeg flori, - florile iubirii #351;i ale sacrificiilor, #351;i pe acestea s#259; le ofer lui Dumnezeu, bucurându-l pe El.
Dumnezeu apreciaz#259; la mine faptul c#259;-mi place neînsemn#259;tatea #351;i s#259;r#259;cia mea #351;i c#259; am o încredere nem#259;rginit#259; în mila Lui. Iat#259; singura mea comoar#259;! De ce n-ar putea fi aceasta #351;i a ta?
Vreau s#259;-mi adun merite, dar nu pentru mine, ci în folosul sufletelor, pentru întreaga Biseric#259; Catolic#259;, în final, ca s#259; rev#259;rs trandafiri asupra lumii, atât peste cei drep#355;i cât #351;i peste cei p#259;c#259;to#351;i.
Dumnezeu nu refuz#259; niciodat#259; primul har, care d#259; curajul de a ne învinge pe noi în#351;ine; dac#259; sufletul conlucreaz#259; cu harul, imediat se lumineaz#259; #351;i atunci inima se înt#259;re#351;te #351;i omul merge din succes în succes.
A#351; fi gata imediat s#259; zbor pe un alt câmp de lupt#259;, necunoscut, dac#259; Dumnezeu, comandantul meu, aceasta ar dori; n-a#351; a#351;tepta ordinul, - un semn al mâinii Sale, un singur semn al privirii Lui mi-ar fi de ajuns.
Atât de mult vreau s#259; îl iubesc pe Isus, cum înc#259; nimeni nu l-a iubit. De mi-ar fi dat s#259;-l iubesc f#259;r#259; margini, la infinit #351;i pentru totdeauna! "O, dulce Isuse, numele T#259;u este ca mireasma, în aceast#259; mireasm#259; vreau s#259; m#259; scufund."
Nu Isus trebuie s#259; ne consoleze pe noi, ci noi trebuie s#259; aducem senin#259;tate pe fruntea Lui, pe buzele Lui s#259; chem#259;m un zâmbet. #350;tiu c#259; El are o inim#259; foarte bun#259;, dac#259; te vede l#259;crimând, El însu#351;i te-ar mângâia, dar apoi, întristat, ar p#259;r#259;si inima ta, pentru c#259; n-ar g#259;si acolo loc de odihn#259;.
O, cât de mult a#351; dori s#259; cutreier acest p#259;mânt întristat #351;i, cu voce tare, s#259; propov#259;duiesc numele T#259;u; în întunericul p#259;gânilor s#259; luminez cu lumina credin#355;ei. Pe p#259;mântul acela plin de scaie#355;i a#351; planta pomul gloriei, Crucea Ta sfânt#259;, o R#259;stignitul meu Logodnic...
O, Domnul meu #351;i Dumnezeul meu! Tu #351;tii c#259; deseori, în melancolia mea, m#259; îndep#259;rtez de Tine, aripioarele mele curate le înmoi în mocirla p#259;mântului. Atunci strig, ca #351;i puiul de rândunic#259;; gem, #351;i gemetele mele ajung la Tine, iar Tu, o infinit#259; milostivire, î#355;i amite#351;ti c#259; "nu ai venit s#259; chemi pe cei drep#355;i ci pe cei p#259;c#259;to#351;i".
S#259;-l iubim într-atât pe Isus, încât pentru El s#259; suport#259;m tot ceea ce ne trimite, pân#259; #351;i totala usc#259;ciune sufleteasc#259;. Un mare semn al iubirii este dac#259;-l iubim pe Isus chiar #351;i atunci când nu sim#355;im dulcele sentiment al iubirii, acesta este într-adev#259;r martirism. S#259; murim deci în aceast#259; moarte martiric#259;.
Nu vreau ca ceva s#259;-l întristeze pe Isus, #351;i a#351; vrea s#259;-i convertesc pe to#355;i p#259;c#259;to#351;ii, ca astfel s#259;-i #351;terg lacrimile pe care le vars#259; din cauza p#259;c#259;to#351;ilor.
Dac#259; #351;i Isus a spus c#259; "nimeni nu are iubire mai mare decât acela care î#351;i d#259; via#355;a pentru prietenii lui", trebuie #351;i noi, din iubire fa#355;#259; de El, s#259; fim gata s#259;-i d#259;ruim via#355;a noastr#259;, nu numai o dat#259;, în ceasul mor#355;ii, ci clip#259; de clip#259;, în lungul pelerinaj al unei vie#355;i p#259;mânte#351;ti.
Sfânta Tereza de Lisieux în Istoria unui suflet
Crinuta si minunea ei
Fara Dumnezeu nimic nu e.
Cine se increde in sine, cade rau!
Second chance
www.youtube.com/watch?v=RapW4MuYFXk&feature=related" target="_blank">Divine Mercy
crinuta spune:
Astazi e lansarea cartii despre Edith Stein. Mi se pare ca lansarea este la Arhiepiscopie.
Crinuta si minunea ei
Fara Dumnezeu nimic nu e.
Cine se increde in sine, cade rau!
Second chance
www.youtube.com/watch?v=RapW4MuYFXk&feature=related" target="_blank">Divine Mercy
crinuta spune:
Nu se vede bine, dau link-ul: http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Sf%E2nta+Tereza+de+Lisieux
Crinuta si minunea ei
Fara Dumnezeu nimic nu e.
Cine se increde in sine, cade rau!
Second chance
www.youtube.com/watch?v=RapW4MuYFXk&feature=related" target="_blank">Divine Mercy
Iasmin08 spune:
Crinuta
multumim.
Io nu vorbeam de copilaria spirituala. Ci de copii- mai cu seama de bebelusi- cum ii putem noi caracteriza in afara de optimisti, veseli, curati, smeriti. Ca asa trebuie sa ajungem ca sa meritam Raiul pe deplin.
Daca mai intalnesti texte cu diacritice, poti copia in Word textul si acolo ai ''replace''. Nu trebuie sa inlocuiesti decat 3 dintre ele cum e sh sau tz cu s si t si dai ''replace all''. Copii textul aici si voila..
Iasmin, mama de strengar de 8 anisori
crinuta spune:
Aha, e clar, sunt zombi. Nu va zic ce seara am avut, dar m-a terminat.
Asa, deci cum ii putem caracteriza pe copii?
Pai eu vad leg intre ce ai zis tu si copilaria spirituala de care pomeneam eu.
Trebuie sa fim ca ei ca sa intram in rai, total de acord cu tine.
Crinuta si minunea ei
Fara Dumnezeu nimic nu e.
Cine se increde in sine, cade rau!
Second chance
www.youtube.com/watch?v=RapW4MuYFXk&feature=related" target="_blank">Divine Mercy
Katya spune:
Hristos a-nviat!
Culmea e,Iasmin ,ca zilele astea si eu eram in uimire studiindu-mi copiii si observind la ei cum aplica zilnic zilnic o mare virtute(ma rog,o fac inconstient):netinerea de minte a raului:tipa,oracaie,se paruiesc,arunca fulgere una catre alta si peste 5 min nu mai au nimic,sint cele mai bune prietene...
Ei,la adulti cum e?Zicem ca iertam,trecem peste,dar macar o privire,un cuvint,o atitudine cit de mica tot mai lasam a resentiment de cele mai multe ori...
V-am pupat!