Ati emigra in alta tara? (2)
Raspunsuri - Pagina 16
simali spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui balerrina AB_AC a atins o problema foarte importanta si foarte trista, respectiv cum sunt tratati copiii si oamenii cu handicap in Romania, nu numai de sistem, dar de societate in general. Indivizi care ar fi relativ bine integrati si complet functionali in societatile vestice si America, in Romania sunt tratati cu mila si pierduti pentru sociatate. -- C. |
Socrul meu are un handicap fizic care-l tine imobilizat intr-un carucior de la 30 de ani. In comunsm i-a fost foarte greu dar imediat, in 1989 a fondat ONPHR. De atunci, impreuna cu alti inimosi, se lupta pe viata si pe moarte cu sistemul. Si au reusit modificarea legislatiei, si au reusit aducerea problemelor in atentie. DEspre taria si vointa de a reusi a acestui om se pot scrie carti. NU pot sa-ti spun cat il admir si ce exemplu este el pentru familia noastra. Romanii trebuiesc invatati. Noi nu vom ajunge sa impunem o legislatie moderna care sa protejeze situatia persoanelor cu handicap fara s-o luam de jos. Adica de unde erau tari ca Franta si Anglia in 1940.
Nu te acuz c-ai ales sa pleci. Dar nici tu nu indrazni sa presupui ca noi aici stam cu mainile in san si ne uitam pe pereti!
"Calea de mijloc este calea ZEN"
Alice
Hilde spune:
Well, fetelor din afara, ati reusit sa ma enervati si pe mine care nu sunt mare fan Ro.
O, la , la. Pareti foarte arogante.
Copiii sunt fericiti indiferent de tara in care se nasc daca au parinti care-i iubesc, au ce manca si au prieteni. Eu am fost un copil, adolescent si tanar foarte fericit in Ro si nu mi-as fi dorit sa ma fi nascut in alta parte. Si nu sunt cu nimic diferita de oamenii de varsta mea din US.
Gradele academice si functiile sunt pt ego-ul nostru. Pt sufletul nostru avem nevoie de familie si prieteni care sa ne iubeasca ...pt omul din noi, nu pentru functia pe care o avem. Poti sa fii fericit/nefericit oriunde in lume.
balerrina spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui xenocid Subiectul asta e ca serialul Lost. Apare cate un sezon in fiecare an si desi nimeni nu intelege nimic toata lumea se uita. Come to the Dark Side. We have cookies! |
Xenocid,
Poate ai dreptate. Insa ceea ce mi se pare este ca e mult mai sigur ca nu o sa se produca nici o apropiere de opinii, daca discutiile de tipul asta nu au loc. Eu sunt mai optimista la capitolul asta, lumea trebuie sa isi spuna parerea si mai ales sa asculte parerile altora, ceva ceva ramane pana la urma.
Si aici este un capitol unde mie mie se pare ca suntem cam deficitari si spun suntem pentru ca recunosc si in mine aceasta problema, respectiv, noi nu prea ascultam ce spune celalalt. Si daca sunt neintelegeri in comunicare incepem sa presupunem, ba mai mult, pana ca cineva sa apuce sa isi clarifice pozitia, hop cu acuzatille.
Cred ca am avea de castigat din astfel de discutii, daca am asculta mai mult, presupune mai putin, si pune mai multe intrebari ca sa ii ajutam pe ceilalati sa-si clarifice pozitia.
parerea mea :)
-- C.
conchita spune:
| Citat: | ||||
citat din mesajul lui simali
Nu stiu exact in ce societate ai trait tu in Romania dar te asigur ca cea in care traiesc eu nu este nici pe departe asa. - I-am serbat pana acum de 2 ori lui Vladu ziua cu toata clasa si am fost de fiecare data impresionata ce copii buni sunt TOTI colegii lui. Sant 2-3 golanei (dar educati in esenta si din familii bune si care se preocupa de valori)dar atat. - am fost o saptaman internata in spital si nu voi uita niciodata cum se ajutau colegele mele de salon una pe cealalta. Da, nu erau destule infirmiere sau butoane la capatul paturilor dar daca cineva se treze noaptea cu dureri imediat altcineva din salon se trezea si se ducea sa cheme o asistenta sau aducea un pahar cu apa, sau... |
Simali?! de la gabriela2005 am inteles ca nu se poate comunica. dar daca nici cu tine nu se poate comunica, ce mai pot intelege? eu iti spun despre mita din sistemul sanitar, iar tu imi raspunzi ca te ajutai tu cu colegele de salon! aloo, cam absurd raspunsul. eu nu ma duc la spital sa ma bage in seama colega de suferinta, ci medicul! iarasi, colegii fiului tau sunt ok datorita parintilor, nu sistemului, ba chiar datorita tie ca l-ai dus la o scoala buna. nu ma face sa-ti aduc citate din tine de la subiectul cu scoala romaneasca, Simali, mai ales ca nu e corect sa zici acolo una si-aici alta. tot ce-am spus e ca, din cauza sistemului, copilul are sanse mult mai putine sa aplice educatia primita acasa pentru ca e in contradictie cu insasi esenta parvenirii in Romania. si daca ma intrebi in ce societate romaneasca am trait, pai, spre deosebire de tine, am trait in tot spectrul, ca sa zic asa, de la opinca la vladica - deci stiu.
ruxij spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui Hilde Well, fetelor din afara, ati reusit sa ma enervati si pe mine care nu sunt mare fan Ro. O, la , la. Pareti foarte arogante. Copiii sunt fericiti indiferent de tara in care se nasc daca au parinti care-i iubesc, au ce manca si au prieteni. Eu am fost un copil, adolescent si tanar foarte fericit in Ro si nu mi-as fi dorit sa ma fi nascut in alta parte. Si nu sunt cu nimic diferita de oamenii de varsta mea din US. Gradele academice si functiile sunt pt ego-ul nostru. Pt sufletul nostru avem nevoie de familie si prieteni care sa ne iubeasca ...pt omul din noi, nu pentru functia pe care o avem. Poti sa fii fericit/nefericit oriunde in lume. |
Pai si tu ma enervezi ca generalizezi cu "fetele din afara" da si tu nume, asuma-ti responsabilitatea.
Eu una n-am zis nicaieri nici un cuvant despre copii. Nici ca am emigrat pt. copii si nici nu am comentat nimic despre viata copiilor din Ro vs. afara, desi am si eu copil.Da' de fapt asa e, cum zice Xenocid, acest subiect apare cel putin o data pe an si intotdeauna se ajunge la cearta si trantit usi.
Se pare ca pe mine tura asta chiar m-a parasit nevasta din cauza afirmatiilor mele tendentioase la acest subiect
Ramona J spune:
Sorry daca-s aroganta, poate am fost doar prea sincera. Eu vreau sa-mi fie bine acum, nu peste 50 de ani (cind de fapt nici nu mai sint around sa ma bucur daca o fi bine).
Acum merg rar in Romania, dar si cind am mai fost am stat mai mult inchisa in casa, petrecind timp cu familia apropiata. Initial am incercat sa mergem prin tara, sa petrecem timp in oras, dar am avut atitea experiente neplacute, ca in timp am renuntat sa mai incercam.
Am cunoscut lume care o duce bine si care incearca sa traiasca frumos. Sint putini sau poate doar pare ca sint putini pentru ca sint retrasi.
Bunicul tot spera ca poate ne retragem spre Romania, dar dupa ce ne-a vizitat acum doi ani a zis ca ne intelege optiunea. El e unul care n-ar fi luat in considerare niciodata varianta emigrarii!
Copiii mei ar putea fi fericiti oriunde, dar cred ca fericirea lor depinde direct si de fericirea mea. Anul meu petrecut in Romania acum vreo cinci ani a fost un lung sir de dezamagiri. Din pacate.
De aia-i apreciez si mai mult pe cei care reusesc in Romania. If you can make it there, you can make it anywhere!
AB_AC spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui simali Noi nu vom ajunge sa impunem o legislatie moderna care sa protejeze situatia persoanelor cu handicap fara s-o luam de jos. Adica de unde erau tari ca Franta si Anglia in 1940. Nu te acuz c-ai ales sa pleci. Dar nici tu nu indrazni sa presupui ca noi aici stam cu mainile in san si ne uitam pe pereti! "Calea de mijloc este calea ZEN" Alice |
De ce mama draga?? Trebuie reinventata roata neaparat asa cu specific romanesc??Poate cu un handicap fizic poti astepta, cu un copil autist sau SD sau orice altceva psihic timpul nu sta pe loc. Regreseaza. Iar a reinventa roata e un mod de a te uita pe pereti. Ce tu nu folosesti computerul sau telefonul celular sau masina numai pentru ca-n anii 1940 nu erau sau nu erau pe scara larga???? E ridicol argumentul
Hilde io ma simtii vizata
. Si nu regret nimic din ce am zis. Mai sunt si alte lucruri de respectat pe lumea asta decat gramada de bani si pumnul. Scoala in US are inca o valoare. Si sarac si bogat vrea sa se instruiasca in ceva util sa mearga la college. Nu pentru ego, ci pentru ca o societate normala are nevoie de oameni instruiti variat. Si de aceea ii si respecta. Meritocratie.
olympia spune:
Ramona, multe s-au schimbat spectaculos in bine de-acum cinci ani.
Multe insa nu, dar n-am chef acu sa detaliez prea mult. In sistemul sanitar de stat sunt in continuare medici , somitati nu ilustri necunoscuti, care-ti cer pe fata, zambitori si senini, plata(!!!), chiar inainte de a sta de vorba cu tine, ca la ... stiti voi. Si nu au un cabinet sau o clinica privata la care sa-i cauti, tot spitalul e de fapt clinica lor privata.
Si mai sunt si alte locuri unde nu rezolvi fara o relatie sau o spaga. Sigur, putem reclama, sau putem intra in jocul lor urat sau putem cauta si OAMENI care nu gandesc asa, ca mai sau mai ramas cativa. Si ma rog sa nu emigreze chiar toti!
Pene colorate... cate putin din toate!
album
gradina
lai spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui simali Pe de alta parte eu il educ pe Vlad sa devina intreprinzator. Nici prin cap nu-mi trece sa-l vad incolonandu-se la coada (si omorandu-se cu pilosii) pentru cele cateva slujbe bine platite pe care la are in acest moment Romania. Pentru mine este foarte important ca el sa cunoasca bine societatea pentru a-i vedea oportunitatile si sa-i inteleaga pe romani pentru a-i putea organiza si conduce in viitor. Cred ca daca Romania are nevoie de ceva are nevoie de manageri adevarati, echilibrati, realisti, instruiti. "Calea de mijloc este calea ZEN" Alice |
Paragraful de mai sus mie imi demonstreaza o cunoastere profunda a societatii romanesti, a nevoilor si oportunitatilor, iar calea pentru care il educi pe fiul tau este cea mai potrivita pentru a reusi in Romania personal plus a aduce o contributie semnificativa societatii. DAR - eu nu sunt convinsa ca spiritul intreprinzator se poate educa 100%. Intr-o anumita masura, da, dar mai e nevoie si de o inclinatie naturala. Daca fiul tau o are, atunci e perfect. Dar daca nu? Si pentru mine parintii si-ar fi dorit sa devin o intreprinzatoare (chiar si acum continua sa abordeze subiectul), dar eu nu am asta in mine, am alte talente, calitati, abilitati, dar pe asta nu. Spiritul intreprinzator e de folos oriunde in lume, dar in Romania cam trebuie sa-l ai; prin alte parti nu e musai.
Lai
Ramona J spune:
Olympia, am vazut si bune, sigur ca da. Una peste alta impresia mea a fost negativa si m-am bucurat cind a trecut anul si m-am intors aici. A fost foarte bine ca am fost cu copiii, ai mei s-au bucurat de ei si nu regret asta. A fost interesant si pentru copii, cel putin baiatul are multe amintiri frumoase (asta mica era bebe).
Eu venisem cu ceva sperante si in final am fost mai mult decit dezamagita. Dar stiu ca sint destui romani care se intorc si par sa se readapteze fara probleme. Stii cum este, nu exista o reteta care sa fie universal valabila.