Parintii laudarosi ...

rall spune:

Nicoleta spune:

Salut.

La ce fel de "laudari" va referiti mai exact? Cele de genul: face la olita de la 4 luni, sta in fund de la 3 luni...? Fiindca daca sunt "laudele de zi cu zi" ("astazi a spus prima propozitie; astazi a facut primii pasi singurel; astazi nu a plans deloc la despartirea de dimineata de la gradi..." ), atunci nu mi se par laude, ci impartasiri de bucurii. Adica sa ne gandim cum a aparut DC-ul... si cum continua si astazi...

Cand esti fericit de achizitiile copilului tau iti vine sa "strigi in gura mare" (mie imi vine, recunosc). Eu le spun amicilor (si consider ca am pe forum cativa), asa cum spre ex de la o vreme imi laud copilul cel mare, care a inceput sa vorbeasca germana (in contextul in care suntem in Viena din septembrie, el nu stia o boala in toamna cand a inceput si clasa 1... ce mai, sunt tare fericita!). SI da, recunosc, uneori mai sufar si de "cra-cra" (atunci cand pun poze cu ei, fiindca mi se pare ca sunt cei mai frumosi copii din lume! Dar daca mie nu mi s-ar parea, atunci cui?! :D).

Nu mi se pare corect sa "te lauzi" fata de parintii care au copii cu probleme, insa mi se pare ok sa raspunzi la subiecte in care parinti speriati intreaba una-alta (si fireste, nu sa-i sperii mai tare).

Cel mai trist mi se pare sa vrei sa impartasesti bucuriile unora pe care la un moment dat ii simti aproape si sa ti se spuna "Vrei sa incep si eu sa ma laud?!". Nu as deschide un subiect ca sa primesc laude la "scena deschisa" pentru ca am facut asa copii frumosi si destepti (ca noi toti, de altfel), dar daca nu povestesti despre copii pe un site despre copii, atunci ce sa faci aici?

-----------------------------------------------------------
Sa aveti (mai repede, daca se poate!!) o primavara minunata!

Gabi_K spune:

Si de asta ce ziceti: cat timp eram maritata, n-am auzit nimic altceva de la fosta soacra, ca bebe lui x si y face asta, face aia, al nostru inca nu stie... Cel mai enervant era cand imi compara baiatul cu nepotul vecinei, un an mai mare decat al meu, si graaaaas sanatos cat o balena umflata. Ca ce slab si amarat e al meu, ca ce gras si frumos e alalalt. Noah acum al meu are 35 kg la 13 ani, ala are peste 100 kile la 14 ani, si il cara de la un medic la altul pt ca are probleme din cauza grasimii.

Si tot fosta soacra, care nu si-a vazut nepotii luni de zile (stam la 10 minute de mers pe jos) chiar a ajuns sa nu-i cunoasca pe strada), l-a tot intrebat pe exul, ce fac copiii, exul a povestit una-alta, si siacra se lauda la coltul strazii tuturor cunostintelor pe care i-a prins la o sueta, ce nepoti grozavi are

Gabi+Robert(20.05.1997)+Lili(17.05.2002)
www.dropshots.com/kincses3#" target="_blank">poze noi www.dropshots.com/kincses4#" target="_blank">poze si mai noi
www.dropshots.com/kincses5#" target="_blank">poze cele mai noi
Povestea nasterii: Lili si Robert

vikinga spune:

sib pai nu la relaxarea fata de vladi ma refeream, nicidecum.dar e ok. toate cele bune.Vikinga cu cei mai frumosi vikingi: Letizia, Nadja si Aldo www.youtube.com/watch?v=ULmPKIoDDDA&feature=related" target="_blank">pe tarimul nostru de vis.

buli spune:

eu zic ca laudaros e una si lipsit de tact e alta.
adica mi se pare ok sa fii laudaros in legatura cu copilul tau, dar nu mi se pare ok deloc sa fii lipsit de tact.


www.youtube.com/watch?v=YhWZ7bpfQag" target="_blank">@

AdiS spune:

Cand aud "parinti laudarosi" eu ma gandesc la urmatoarea situatie, legata de mine si familia noastra desigur:

Am o vecina de bloc cu copil mai mare cu 3-4 luni decat "mister". Baiatul meu a stat in fund nesustinut de nimeni pe la 9 luni, batea mai degraba 10. Cand ieseam afara cu el in carut il lasam culcat sau un pic ridicat. Ma intalnesc cu vecina si ma abordeaza din zbor de ce tin copilul culcat, doar la varsta lui trebuie sa stea in fundulet si inevitabila comparatie: al meu a stat in fund de la 4 luni. Nici o exagerare logica din partea ei dar pe mine m-a aruncat in una din cele mai grele depresii ca am ajuns acasa plangand cu lacrimile innodate in barba caci deja ma gandeam gata! viitorul copilului este compromis. Nu ca al ei statea in fundulet la 5 luni ma durea pe mine ci ca nici prin cap nu i-a trecut ca poate este o problema (ca doar nu ii ceream acum sa se gandeasca si la viitorul lui) si pur si simplu trebuie sa isi tina gura. Sa nu se exprime cu atat patos. M-a scos sotul cu chiu cu vai din starea respectiva si am stabilit ca sa-mi intre bine in cap sa il compar numai cu cartile si cu ce zice medicul.

No, istoria are si o continuare caci pe la 1 an si 8 luni ale lui "mister", iaca iar ma abordeaza vecina. Tot din zbor. Atunci mergeam in parc si baiatul era in carut, ma rog de data aceasta statea in fundulet. Dar nu a fost de ajuns. Se pare ca acest lucru era iarasi inadmisibil caci intr-adevar vecina era cu baietelul ei de mana. Si iarasi mi-a tras un perdaf (de fapt de data asta se adresa lui "mister" ) cat poate fi de aiurea sa stea in carut si sa nu mearga pe picioarele lui, doar e baiat mare. De data aceasta insa nu mai eram in depresie.

buli spune:

AdiS,
mi se pare destul de evident ca situatia asta intra la lipsa de tact.

www.youtube.com/watch?v=YhWZ7bpfQag" target="_blank">@