Economisti, de ce ne faceti tristi?
Raspunsuri - Pagina 2
Andrada spune:
Io stiam altul Castele de Carton (spaniol) dar nu stiu daca are legatura cu subiectul de fata:)
Marina spune:
xeno nu investeste banca ci fondul.
beren spune:
Nici eu nu am studii specifice de economie si nu inteleg bine decat partea numita "calcul stochastic" (sau Black-Scholes model) din povestile astea. Dar am cativa colegi care au parasit domeniul academic pentru pozitii de analisti bancari (vai de ei) si deci am mai auzit ceva explicatii.
As face doar urmatoarele remarci:
1. criza din Romania este datorata crizei bancare mondiale, in conditiile in care economia romaneasca ruleaza pe credit strain. In ciuda cresterii economice de 8-9% dinainte de criza, diferenta intre investitiile straine (credit) si revenue (vanzari-productie, nu stiu traducerea exacta) plaseaza economia in deficit. Odata cu reducerea creditului extern, toate activitatile economice au fost afectate.
2. global, sistemul bancar functioneaza bazat pe incredere si pe estimari viitoare. "Valoarea" unui obiect sau a unui serviciu nu are sens in mod absolut: "dau un regat pentru un cal", zice Richard al III-lea. Sau mai modern: cat "valoreaza" o manusa transpirata purtata de Michael Jackson la un concert? Raspuns: valoreaza atat cat e dispus sa plateasca cumparatorul la licitatie.
In criza actuala, problema de baza a fost piata investitiilor imobiliare din USA si Europa. "Valoarea" caselor "a crescut" de 3-4 ori in 10 ani in unele orase americane. Acum, a scazut de 2-3 ori intr-un an. Bancile care acorda imprumuturi isi calculau "capitalul" in functie de "valoarea" initiala (sau proiectata in viitor) a investitiei. Adica: am imprumutat 5 cumparatori, fiecare casa valoreaza 1 milion, deci am 5 milioane plus dobanda puse deoparte. Ba stai, ca in 10 ani voi avea 20 de milioane plus dobanda - ce afacere buna am facut! Acest credit este public - cei cu care fac afaceri il "iau de bun" atunci cand imi imprumuta mie bani.
Acum intra "subprime lending", pe romaneste imprumutul facut celor care nu prea au bani sa plateasca inapoi. In mod normal, exista o estimare de catre banca: poate X sa-si plateasca imprumutul? Cat castiga? Cat costa casa? "Prime lending" ar fi cel traditional - la clientii "solizi", cu potential mare de plata a imprumutului. In goana pentru clienti (crezand ca preturile la case vor continua sa creasca mereu), bancile au scazut conditiile de imprumut, pana cand au ajuns sa dea 0.5 milioane $ unei familii cu doi copii, unde doar sotia muncea, castigand 15 mii $/an !!! Asta era situatia inainte de colaps.
Dar nimeni nu "avea cu adevarat" banii astia. Asta e natura sistemului: promit sa-ti platesc, altul promite sa-mi plateasca mie, tot asa. Increderea e bazata pe cat "valorezi", pe credit/capital, iar capitalul bancilor e bazat in mare parte pe prognoza veniturilor.
A fost suficienta o pietricica in drum - o investitie proasta a unei banci, suficienti clienti care nu si-au platit rata lunara - ca avalansa sa inceapa. Banca a declarat pierderea; cei care o creditau i-au re-evaluat capitalul ca fiind mult mai mic decat se credea; banca a devenit insolventa. Si nu una, ci sute.
Spirala incepe in momentul asta in sens invers: banca forteaza rau-platnicii afara din casa si vrea sa vanda casa; dar sunt deodata foarte multe case in situatia asta, deci "valoarea" scade dramatic: cu 50%, cu 75%. "Creditul" bancilor este re-evaluat si devine foarte mic. Toata acea "bogatie pe hartie" dispare pur si simplu. Casa de 0.5 milioane nu se vinde nici cu 100 de mii. Asa ca banca e mult mai saraca, nu mai poate acorda imprumuturi nimanui. Mai ales unui intreprinzator care vrea sa deschida o afacere si sa angajeze oameni. Somajul creste. Oamenii nu-si pot plati casele; "valoarea" scade si mai mult; banca devine si mai "saraca", ...
Numai investitorii "prudenti" sau "conservativi" au fost afectati mai putin de spirala asta negativa. Ceilalti au inceput sa devina falimentari in serie, iar fara interventia guvernelor (care au "cumparat" masiv firmele falimentare), consecintele ar fi fost si mai dramatice.
In anii 1880-1900, bancile din vestul "salbatic" aveau obiceiul de a pune de dimineata in geam, la vedere, teancuri de bani ca sa vada locuitorii orasului ca sunt solvabili. Altfel, cineva panicat ar fi inceput un zvon ca banca "n-are bani", oamenii ar fi venit sa-si retraga economiile, iar banca evident nu ar fi reusit sa plateasca tuturor. Pentru ca banca investeste banii depusi - altfel nu e nici un profit pentru nimeni. Dar nici un risc, de asemenea.
Acum urmeaza intrebarea: "cu ce bani" au cumparat guvernele toata datoria asta (sute de miliarde $)? Pai ... tot asa, pe cuvant de onoare. Guvernul USA "n-are bani", dar se pune garant ca "va plati". Degeaba printeaza ei bancnote la Fort Knox, aia e doar hartie colorata. Daca guvernele ar deveni insolvente, am spune precum Oscar Wilde "we are all in the gutter".
Unele guverne au devenit deja insolvente: Islanda, datorita investitiilor imobiliare din UK. Grecia e la un fir de par de insolventa. Romania necesita "bani" de la FMI ca sa plateasca salarii si pensii. Credit = un sir de piese de domino. In general, merge perfect: am o idee buna, banca imi da bani s-o implementez, eu castig pentru ca am clienti care vor sa plateasca, banca castiga din dobanda. Cand procesul e intrerupt, efectul se propaga peste tot.
E o gluma despre indienii dintr-o rezervatie din Arizona care reda situatia perfect: e toamna. Indienii il intreaba pe seful de trib cate lemne sa stranga pe iarna - va fi o iarna rece?. El zice strangeti si voi asa-si-asa, un pic mai multe decat de obicei. Vin alti indieni si-l intreaba; atunci el suna la centrul meteo si cere prognoza. I se spune ca va fi o iarna rece. El da indicatii sa fie stranse multe lemne; iar e intrebat, iar suna la centru, i se spune ca va fi o iarna foarte geroasa, etc. La un moment dat, ii intreaba pe cei de la centru: "dar voi de unde stiti ca va fi o iarna atat de geroasa?". Raspunsul: "pai nu i-am vazut niciodata pe indieni strangand asa de multe lemne pe iarna ..."
3. Derivative investments sunt urmatorul cosmar care ne asteapta. Astea sunt investitii (bani promisi) bazate pe castigurile prognozate din alte investitii.
Adica promisiuni bazate pe castigurile prognozate din imprumuturile la case (da, chiar alea "super-umflate" de mai inainte). Partea halucinanta este ca "valoarea" lui derivative investments e comparabila cu cea a "traditional" investments. Ori, toate aceste "valori" dispar ca un balon de sapun cand capitalul bancii este re-evaluat la 10% din cat era.
4. Un fond de investitii e ca o banca (de investitii), dar formata "spontan" din investitori. Se porneste de la un capital (toata lumea convine ca fondul "are" 10$), care e impartit in multe parti egale (actiuni) cumparate de investitori. Apoi banii adunati sunt investiti. Profitul creste capitalul, deci valoarea actiunilor. Actiunile pot fi cumparate/vandute - asta e "trading".
Hedge funds sunt fonduri de investitii "non-traditionale", adica nu pe termen lung, cu criterii conservative de imprumut ("iti dau 1 milion pentru casa, daca semneaza mama, tata, tot satul pentru tine, arati ca ai 5 masini, o padure si trei joburi"). Hedge funds investesc mult mai "riscant", "echilibrand" riscul ("hedging") prin lichidari brutale sau derivatives. Inainte de criza, hedge funds aveau "profit" de 30% pe an (unde-i riscul e si profitul), fata de fondurile de investitie traditionale care aveau 10%. Criza a lovit, evident, mult mai tare in hedge funds, care s-au "devalorizat" rapid. Actionarii s-au trezit peste noapte "saraci", s-au grabit sa vanda actiunile, etc - alta spirala negativa, stock market crash. Oprita, de asemenea, prin interventia guvernului. Au fost zile cand piata (Wall Street) a fost inchisa dupa cateva ore de trading, pentru ca mergea "prea tare" in jos. Alte zile cand anumite tranzactii ("short sales") au fost interzise.
Revenirea economica inseamna inceputul unui nou ciclu de "incredere". Desi nu prea am bani, cumpar un set Thomas the train engine pentru fiica-mea. Il cumpar pentru ca e bine facut, durabil, ei ii place foarte mult, e util si educativ ... pe scurt, e un produs bun. Cel care-l produce are profit, angajeaza mai multi oameni, care au deodata curaj sa cumpere umbrele si pantofi si masini, ceea ce duce la profitul acelor producatori, care investesc in noua firma Curious George, care se vinde bine, ... Si toata lumea are incredere ca-si va primi salariul, cu care va cumpara lucruri, actiuni care duc la alte produse ...
Cand se va produce urmatorul crash este imposibil de prezis. Semnele iminente sunt "lipsa de bun-simt": cum e posibil sa "valoreze" o casa din plastic si carton, cu trei camere, asezata pe plaja in Santa Barbara (pericol de cutremur imens si unde iese petrolul din nisip si se aprinde de la Soare), mai mult de 1 milion de $? Bunul meu simt spune ca e absurd. Asa ca n-o cumpar, piata cade, iar "valoarea" devine 100 de mii. In fiecare domeniu de activitate economica exista "bule" de felul asta, care sunt sparte la un moment dat. Nimeni nu poate spune cu siguranta de unde va veni urmatoarea.
Delia21 spune:
Beren
beren spune:
Delia, multumesc frumos. 
Sper ca mesajul sa ajute cuiva.
xenocid spune:
Multumesc Beren! Din fericire lucrurile'mi sint mai clare acum. Din nefericire sint totodata si mai sumbre. Daca e ceva de care descrierea ta imi aduce aminte atunci este isteria lalelelor din Olanda secolului 17.
Eu unul nu am realizat amploarea catastrofei pana in momentul in care a cazut Islanda. O natiune minuscula, singura tara auto-sustenabila integral din surse energetice alternative a fost scoasa la mezat in mai putin de o luna pentru cateva miliarde de euro.
A cui e vina? M'as grabi sa spun ca a capitalismului dar ceea ce bancile americane au reusit sa ansambleze seamana mai degraba a corporatism (din ala dark SF gen Blade Runner). Si daca tot au pornit in directia asta de ce sa nu acuze si bruma de reglementari existente drept cauza principala a esecului lor>
Gasit Capitalism - A Lovele Story. Trecut in playlist.
Llaura spune:
Xeno, 100% e de fapt 80%, ca masinile tot cu fossil fuel merg, bineinteles in afara de alea doua-trei care merg cu hidrogen; ei ii dau tare cu hydro and geothermal, importa totul si scot bani din servicii de gen banci. Care banci fiind prea multe si operand kamikadze i-au si dus in galeata. Eu una de felul meu cred ca si atunci cand omori si atunci cand platesti pe unu' sa omoare pt tine tot criminal te numesti. Dar in fine se poate sa ma insel.
M. Moore? gizas.
buflea spune:
Oh ! Ba da ...dar o acuza. Se pare ca scanteia acestei situatii a fost de fapt Rezerva Federala care pentru ca starni societatea americana la consum a micsorat dupa 11 Septembrie dobanzile de imprumut. Ei au incercat sa improspateze economia americana, aflata deja in recesiune la 11 Septembrie si care se duce din ce in ce mai jos.
Ce s-a intamplat insa dupa aia nimeni nu a luat in calcul - lacomia financiara.
Incercati sa vedeti documentarul ala - este foarte bun.
Ramona J spune:
Buflea, multumesc pentru link. Am vazut documentarul, minus ultimele citeva minute ca am fost intrerupta.
Deh, familie numeroasa.
Beren, multumesc pentru explicatii. Sint grozave pentru cineva care cica nu se pricepe foarte bine.
Mie imi venea sa-l sugrum pe Greenspan si concluzia mea este ca-i vina lui. Ori matematica lui nu-i destul de avansata ca sa priceapa toate instrumentele financiare (asa cum incerca sa ne lamureasca pe acolo), ori a vazut ce se intimpla si a inchis ochii pina cind nu s-a mai putut da inapoi, colapsul era inevitabil. Au creat un monstru cind au scazut dobinzile si nu au existat reguli suficient de clara, ba au tot incitat oamenii sa cheltuie, sa ia imprumut. Bancile au fost practic obligate sa intre in hora, daca nu dadeau imprumuturi n-ar fi putut ramine in business. Asa am inteles eu de acolo, corectati-ma va rog daca-i cazul.
ladyJ spune:
Beren, .Cu atat mai mult cu cat nu esti in domeniu.
La scara mai mica, sa inteleg ca este necesar sa apara produse ingenioase, frumoase, calitatative, etc pe piata pentru a-l face pe cumparator sa si le insuseasca, cu riscul de a strange mai mult cureaua o perioada? Deci practic tot cei din sistem(producatorii) trebuie sa se miste rapid pentru ca ei sunt rotita care pune iar masinaria in functiune, nu? (asta imi aduce aminte de o explicatie de-a lui Xenocid de la alt subiect: pentru a sta, trebuie sa te misti)
Mda,asa retin eu lucruri
Xeno, felicitari pentru subiect.