Cresa sau bunici?
Raspunsuri - Pagina 3
Lorikay spune:
Eu cred ca alba ca zapada vroia doar sa sublinieze ca este foarte important pentru micutul tau sa aiba stabilitate in aceste momente.
Nu este ceva iesit din comun ca un copil sa planga foarte mult cand incepe sa mearga la gradinita nici sa se imbolnaveasca. Fiica-mi i-au trebuit cam 3 saptamani pana s-a acomodat cat de cat si apoi a racit, a stat cateva zile acasa si am luat-o de la capat. Intr-adevar, nu plangea chiar asa de tare cum spui ca o face baietelul tau dar iti pot da un exemplu de copil care s-a adaptat foarte greu la gradi. Baietelul unei prietene ainceput la 2 ani si vreo 2 luni sa mearga la gradi (sau cresa, nu mai stiu exact) si a plans atat de mult incat a facut rosu in gat. Si asta a tinut 1 luna jumate!!!! Educatoarele se rugau de mama sa il ia acasa dar, din pacate, ea nu avea alta solutie. Iti scriu asta ca sa intelegi ca este normal ce s-a intamplat cu baietelul tau la plecarea la cresa dar eu continui sa cred ca este cea mai buna solutie pentru voi. Asa cum am scris si in mesajul precedent, va fi foarte greu la inceput dar apoi veti avea amandoi stabilitatea si linistea de care aveti atata nevoie.
Raluca spune:
In Floresti sunt 2 gradi, una cu program lung, eu cred ca daca ai avea o discutie deschisa cu directoarea si i-ai explica situatia, l-ar lua si cu pampers..ramane sa reusesti sa-l faci sa accepte ideea de gradi. Daca sv. iti permite incearca o acomodare treptata, stai cu el o ora,doua/zi....
Bunicii locuiesc departe de Cluj? Lui ii place cu ei.?
Raluca
redai spune:
Raluca, ii place foarte mult la tara. este la 30 km de Cluj, dar [iti e inebunit, e la curte, bunicii ii fac toate poftele, vecina care ne ajuta si mama ei sunt la fel,topite dupa el.
Lori la cresa d estat in nici un caz nu ma lasa sa stau cu el.
O sa incep sa caut o gradi aproape de locul meu de munca,stiu ca aveti dreptate,trebuie sa fie langa mine, il vreau si eu, dar ma apuca groaza doar cand imi amintesc tremuratul lui de dimineata (fara sa ii fie frig), imi amintesc ca in momentul in care se inchidea usa se oprea din urlat si suspina si plangea infundat....
sincer....stau si ma gandesc, oare eu sau cel mic am fost mai afectati de perioada cu cresa...?
Raluca spune:
Daca lui ii place la bunici eu zic sa-l mai lasi o perioada, cel putin pana definitivezi divortul si vezi cum se aseaza lucrurile sufleteste si finanaciar.
Cred si aplic principiul confom caruia locul copilului este langa parinti/mama (in cazul tau) DAR mai cred ca primordiala este fericirea si bunastarea psihica a copilului nu a parintilor iar din pacate, precum in cazul de fata, ele nu pot fi atinse in aceleasi conditii pentru toti...astfel spus alege varianta care-l face pe copil fericit , chiar daca pe tine te doare...
In ce zona lucrezi? Poate-ti pot recomanda o gradi/educatoare OK, ptr momentul cand vreti sa incercati din nou gradi.
Raluca
redai spune:
In centru, pe Motilor. Eu ma gandeam sa trec pe la gradinita de pe Motilor si cea de pe Pavlov
Leditia spune:
Redai,de ce n-ati ramas voi in ap ci sotul?Nu e ap vostru,bun comun?
Imi pare rau de situatia ta,imi pare rau sa citesc la ce ai fost supusa de fostul sot(ma rog,inca actualul) si sunt convinsa ca de fapt este doar o mica particica.:(
In locul tau as incerca sa fiu langa copil sau sa vad cum ii este lui mai bine ,cel putin momentan.Daca el este fericit si multumit alaturi de bunici l-as lasa acolo o perioada,pana s-ar termina si divortul si intre timp,as cauta o solutie,pt a-l aduce la mine.Daca nu-i e bine la bunici(insa am citit ca-i fac toate poftele)l-as lua la mine.Indiferent,dupa ce s-ar termina cu divortul l-as lua langa mine si as face cumva sa-l tin cu mine,pt ca indiferent de relatia lui cu bunicii,ca-i fac poftele,ca-l iubesc,unui copil ii este mai bine langa mama lui,iar el ar trebui sa te aiba aproape.
O gradinita ar fi mai indicata,daca nu acum,poate la toamna.Insa copilul deja trece prin schimbari majore,lumea lui nu mai e la fel si nu poti sa-l tot pasezi de la unul la altul.Cumva trebuie sa gasesti o solutie ca lui sa-i fie bine si universul lui sa nu mai fie perturbat mereu.Iti doresc multa putere si sa iasa totul bine pt puiul tau si pt tine.
PS mi-as dori ca macar o data sa citesc sfaturi,incurajari,eventual solutii din punctul fiecareia de vedere cand cineva are probleme adevarate si nu mustrari sau mai stiu eu.Pana una alta e usor sa dai sfaturi,sa-ti spui parerea din afara,insa e cam greu sa fi in pielea celui ce trece prin aceste greutati...
POZE CU NOI
de David Christian
Speranta si incredere pentru David
crissandrada spune:
Redai chiar ieri am asistat la o discutie la cresa. Asistenta povestea de un baietel care plange inca cand vine la cresa desi vine din septembrie. Unii se acomodeaza mai repede si mai usor, altii mai greu si in mai mult timp.
Fata mea cea mare a plans 3 saptamani si cand o duceam si cand o luam. Daca aveam alta solutie nu o mai duceam dar nu am avut. A facut pneumonii, laringite nenumarate, am operat-o de hernie. A fost groaznic, stateam mai mult in concediu medical decat la servici dar a trecut.
Parerea mea este sa incerci sa-l duci la o alta cresa sau gradinita si in vacante la bunici. POate s-a intamplat ceva la fosta cresa si a prins orare de ea. POate de data asta va fi mai bine. 
Bazar general DC
Criss
de Alessia si 
Andrada
redai spune:
Va multumesc mult pentru sfaturi si idei.
Leditia, din toamna nici nu intra in discutie, il vreau langa mine. Sper ca atunci sa ma pot intelege mai bine cu el. Deocamdata nu vorbeste,iar daca la gradinita ar aparea probleme nu ar putea sa isi exprime nemultumirea.
Spunea cineva ca trebuie sa primeze fericirea lui. El ar fi foarte fericit cu mami si cu tati in casa unde "s-a trezit pe lume". La bunici ii este foarte bine, in weekend cand ajunge la mine si/sau la tatal lui este tinut in puf, si eu si tatal lui incercam sa ii facem toate poftele.*stiu ca nu e bine.
inca sunt nehotarata, sunt nehotarata pentru perioada imediat urmatoare, nu ma refer la toamna cand il voi lua sigur langa mine.
Leditia intrebai de ce nu am ramas in apartament.
1 "apartamentul este doar al sotului", pentru ca eu nu am muncit pentru el,eram studenta si cresteam un copil.Asa spune el. Mie mi-ar reveni doar o parte din avansul care sa dat pentru credit, o parte din banii de la nunta.
2. nici nu as fi vrut sa raman, nu mi-as fi permis rata de 500 eur pe luna,utilitatile care depasesc 600ron pe luna, plus .......si acum cand merg in acea casa (ca sa duc sau sa iau copilul) imi trec prin fata anumite scene de care un psiholog ma ajutat sa scap
ruxij spune:
Uite ca eu sunt impotriva curentului general de pe forum, mai bine cresa dar sa stea langa mama decat departe de mama. Si mama mea a fost in situatia ta, de a decide intre cresa si bunica, la 60km, incalzire cu lemne si fara canalizare, iar eu am fost fix in situatia copilului tau. Eu am locuit la bunica mea pana la varsta de 6 ani jumate. Nu eram eu o minge de ping-pong, ci parintii veneau si ma vedeau in weekend, uneori nici in fiecare weekend. Te asigur ca nu am fost traumatizata in nici un fel. Ce imi pasa mie ca ma spalam in albie si ca bunica facea foc cu lemne? Eram fericita acolo, aia era casa mea, era stabil. Si bunica mea muncea, tot in ture si in timpul cat muncea, ma ducea la strabunica. Eu sunt de parere sa il lasi la mama ta pana la 4 ani si sa mergeti tu si ex-sotul in weekend sa stati cu el. (ex-sotul sa il viziteze acolo pana la 4 ani, da, in prezenta voastra). De la 4 ani in sus nu va mai avea nici pampersi si nici nu va mai raci atat de mult ca pana acum. Asta este singura solutie dupa parerea mea. Nu asculta la solutiile alambicate date in ideea copilul sta cu mama cu orice pret si in orice conditii. E mai bine pt. el sa fie stabil si sanatos, intr-un mediu unde este iubit--iar parintii tai sigur il iubesc--tu vei veni saptamanal deaseamenea. Va fi absolut OK, iti spun din proprie experienta. Nu permite gura lumii sa te faca sa te simti vinovata. Gandeste-te la copil si cum i-ar fi mai usor lui, aia cu statul langa tine sunt sentimentele tale.
redai spune:
Ruxij mi-au dat lacrimile....pe cuvant.
Citind unele postari m-am simtit foarte prost, m-am simtit o mama denaturata, un om fara sentimente fata de copilul lui,m-am sintit aproape acuzata ca mi-am parasit copilul.
Mi-au trebuit 6 luni sa deschid un subiect aici pe forum, tocmai penrtu acele mesaje postate cu tenta de repros.
Multe persoane cred ca te imbarbateaza vorbindu-ti astfel, dar din pacate pe unele le afecteaza foarte tare.