Of, forumul asta....
Raspunsuri - Pagina 9
Fomalhauti spune:
Inaioana, multumesc mult. M-ai "luminat". M-ai facut sa inteleg ceva ce chiar nu intelegeam. Inca de ieri seara, dupa ce am citit mesajul lui Buflea, mi-am dat seama ca undeva imi scapa ceva. Ca e ceva ce nu am inteles. M-am intors cu gandul la o parte din mesajele anterioare, la cele din categoria "am dreptul sa scriu ce vreau si vreau sa-mi pastrez acest drept". Si, in plus "Am dreptul sa scriu ce vreau si nu e important daca celui care a deschis subiectul ii place sau nu." Era ceva ce nu intelegeam in aceste mesaje si tu m-ai facut sa inteleg...Si m-am intors apoi, cu gandul la subiectul Noideei, la schimbul de mesaje "Esti nebuna." "Lasa-ma-n pace." "Ba esti nebuna." "Lasa-ma." "Esti nebuna"....Nici asta nu intelesesem. Acum am inteles....
Nu stiu cand am descoperit Internet-ul. Aveam conexiune prin telefon, cu cartela. E ceva timp de atunci. Intai am descoperit informatia. Primul lucru la care m-am uitat a fost....cresterea trandafirilor japonezi. Apoi am fost un pic dezamagita. Mi-am dat seama ca unele din informatiile de pe net sunt gresite. Am inteles ca oricine poate scrie ce il taie capul, corect sau nu. Apoi am descoperit mail-ul. Am reluat legatura cu fosti colegi, am descoperit glumitele, am primit si am trimis. Apoi mi-am dat seama ca tot prietenele mele sunt prietenele mele si cu cei cu care nu am avut multe de discutat in viata reala, nu am multe de discutat nici pe mail. Si nici macar glumele care ne plac nu sunt aceleasi.
Pe desprecopii am intrat prima data cand eram gravida cu...Fomalhauti. Am citit. Dar nu am scris multe luni. Nu imi doream, nu ma interesa. Dar citeam. O mamica mi-a trezit interesul. Imi placea de ea. Apoi, dupa multe luni, mamica aceea a pus o intrebare. Foarte practica, despre....constipatie. Si atunci m-am inscris ca sa-i raspund. M-am inscris cu numele micului meu, a fost prima chestie care mi-a trecut prin cap...Nu m-am gandit nicio clipa ca oricine ma cunoaste, isi da seama imediat ca...eu sunt eu. Nici nu m-a interesat asta.
Incet, foarte incet, am inceput sa scriu si, foarte rar sa intreb sau sa cer sprijin. Acum imi dau seama ca nu m-am implicat niciodata in masura in care s-au implicat altii. Nici nu doresc, nici nu cred ca ma voi implica profund. Au fost cazuri care m-au impresionat, altele care m-au revoltat, m-am enervat uneori, dar....a fost ca si cand as fi citit un ziar sau m-as fi uitat la TV. Poate asta are legatura cu faptul ca mi-am tot batut copiii la cap cu faptul ca lumea virtuala este...virtuala, nu exista, cei de acolo pot fi si reali dar la fel de bine pot fi in viata reala orice altceva. Intotdeauna le-am spus sa nu "lege" cele doua lumi. Ei au prieteni, colegi de scoala cu care joaca jocuri pe net, asa cum eu am prietene cu care corespondez pe mail. Dar pana acum nu s-au intalnit in viata reala cu cei cu care joaca pe net si nici eu nu am facut asta. Poate de aceea pentru mine forumul ramane o lume virtuala. Stiu ca majoritatea persoanelor de aici sunt ceea ce spun ca sunt, dar sunt absolut sigura ca exista exceptii...Poate ca sunt tocmai cele care par mai bune si mai bune dintre noi...Macar una din ele..."Mami e paranoica" spun copiii mei uneori cand iar incep cu parerile mele despre virtual. Probabil...
Una peste alta, acum am inteles, mi-a explicat Inaioana ca unele persoane se implica extraordinar de mult aici, intr-un fel nu este un forum public, ci unul...privat. Nu critic, fiecare are dreptul sa gandeasca in felul lui. Acum am inteles ca unele persoane chiar au adoptat-o pe Noideea, chiar vor sa o aduca pe drumul cel bun...Si am inteles si supararea lor pentru faptul ca Noideea nu le-a spus de la bun inceput ca este gravida. Eu nu am inteles pana acum deloc aceasta suparare, din contra, mai ales avand in vedere reactiile, mi s-a parut de-a dreptul normal ca Noideea nu a vrut sa scrie asta pe forum....
Am priceput....Si acum trebuie sa plec, ca as mai scrie...
Nu vreau sa fiu inteleasa gresit. Nu cred ca modul meu de a aborda lucrurile este cel corect si al altora este gresit.Nici invers. Cred ca este doar diferit.
inaioana spune:
Fomalhauti, cu placere!
Ma bucur ca modul meu de a vedea lucrurile te-a ajutat intr-un fel, oricare.
As vrea totusi sa comentez putin in privinta liniei foarte drastice pe care o tragi intre lumea reala si cea virtuala. Sunt absolut de acord ca a te intalni in real cu o cunostinta din virtual este ceva ce trebuie tratat ca fiind periculos in prima faza. Pana la urma, daca iti faci o cunostinta in lumea reala, o faci pentru ca ti-o prezinta cineva care o cunoaste sau ceva asemanator, practic poti gasi o veriga intre acea persoana si altcineva cunoscut, ceea ce da o oarecare siguranta initiala. Persoana e "verificata".
Ceea ce e o falsa siguranta, dupa cum stii banuiesc, peste 90% dintre violatori sunt in fapt persoane foarte cunoscute, foarte aproiate de victima. Cazurile de viol din partea unui necunoscut sunt mult mai rare statistic. (Am dat exemplul asta -de altfel real - de dragul demonstratiei,este extrem, dar fireste ca plaja de probleme pe care sa le poti avea cu cineva cunoscut este foarte larga).
In lumea virtuala, nu stii daca acea persoana este ceea ce pretinde a fi sau nu, fiecare se ascunde in spatele unui nick si isi creeaza o personalitate care poate fi strict virtuala. Nu poti teoretic sa determini daca ceea ce se vede este personalitatea reala sau nu, asa cum nu poti determina cat din ceea ce se vede reprezinta cu adevarat persoana si cat/ce mai este dincolo de asta.
Totusi, lumea virtuala creeaza niste premize si niste oportunitati minunate care in lumea reala sunt de cele mai multe ori de domeniul imposibilului. Poti intalni aici oameni care au exact acelasi mod de gandire cu al tau sau exact aceleasi interese si asa mai departe. Poti sa inveti de la ei, practic iti maximizezi sansele compatibilitatii cu cineva printr-un tip de selectie pe care nu ai posibilitatea de a-l face in lumea reala. Posibilitatea de a invata este imensa prin comparatie, selectarea celor compatibili este mult mai putin laborioasa decat ar fi in lumea reala (practic cunosti persoane interesate de aceleasi lucruri ca si tine,alegand sa intri in zonele si discutiile care te intereseaza) si tot asa.
Revenind la "viata reala", as vrea sa iti spun ca doua dintre cele mai bune prietene ale mele cu care am relatii stranse si cat se poate de reale, sunt cunoscute pe internet. De asemenea am mai multe cunostinte si bune prietene, tot in viata reala, tot cunoscute pe internet.
Si ai cu totul alt gen de compatibilitate cu cineva de genul asta, decat cu prieteni din copilarie care poate s-au dezvoltat cu totul si cu totul diferit si cu care nu ai fi devenit in veci prieten daca l-ai fi cunoscut acum, la maturitate.
Adica, sa nu subestimam puterea imensa internetului in privinta cunoasterii unor oameni de calitate, cu prelungirea extrem de benefica a relatiei si in viata reala.
popescudora spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui Fomalhauti Iar si iar si iar... A fost un caz aici pe forum, unul din multele... O sotie inselata repetat, mintita urat, dusa cu vorba. S-au format cele doua tabere. "Lasa-l, ai tolerat destul, e un ticalos, daca trece episodul asta va veni altul..." si "Lupta, incearca sa-l pastrezi, e tatal copilului...". Eu eram in prima tabara. Mi se parea oribil modul in care se purta barbatul, minciunile....Si eram foarte convinsa ca parerea mea e corecta. Sunt si acum de aceeasi parere...Numai ca la un moment dat am observat ca sotia nu dorea sa se desparta. Dorea sfaturi cum sa-l ia pe ticalos inapoi, sa-l recucereasca, s-o invinga pe amanta. Si nu am mai scris la subiectul respectiv. Nici macar nu am scris "Aaaa, vad ca nu vrei sfaturile mele, am plecat si sa vezi tu ce patesti..." Nu am mai scris fiindca mi-am dat seama ca sfaturile mele nu sunt dorite. Sincer, daca as fi crezut in povestile cu recucerirea barbatilor cu lenjerie sexy si lumanari parfumate, as fi scris. "Eu sunt de parere ca ar trebui sa-l lasi, dar daca il vrei incearca asta...." Nu ma pricep la asta si doar m-am oprit din scris. Am urmarit in continuare subiectul dar cea care il initiase a disparut la un moment dat, poate fiindca o parte in "tabara mea" a continuat lupta....Si acest exemplu nu doreste sa demonstreze ca eu sunt buna si altii sunt rai. |
Banuiesc ca de mine e vorba aici...
Conteaza foarte mult modul de exprimare al persoanelor care posteaza un raspuns. Una e sa spui "poate ar fi bine sa ceri sfatul unui psiholog, poate esti dezorientata si s-ar putea sa te ajute" si alta "ai probleme psihice grave, trebuie sa te tratezi, mi-e mila de copilul ala etc". Si eu am recunoscut ca am avut reactii exagerate in unele situatii, ca am gresit grav, ca sunt constienta ca am gresit si ma straduiesc sa imi revizuiesc comportamentul si sa repar ce mai poate fi indreptat, dar pentru multi useri n-a contat, mi-au pus eticheta, au concluzionat ca daca nu merg la psihiatru nu mai am scapare etc. Asa ca m-am retras.
A existat destul de recent userul lalimete care dupa ce mi-a zis ca am probleme cu capul, la un subiect de la generale tot de genul deschis aici, a precizat ca singura data cand a fost rea a fost postand la subiectul meu, pentru ca detesta oamenii mincinosi. Nici nu mai tin minte in cate randuri a trebuit sa subliniez ca nu mint, ca sunt reala etc. Mi s-a mai intamplat si sa deschid cate un subiect la care ceream sfaturi concrete, fara legatura cu cele deschise anterior, si sa obtin replici de genul "pai nu esti tu aia care scria acum ceva timp ca... Si acum vii si zici ca...", ba eventual sa se si dezgroape subiectele alea ca sa isi aduca aminte lumea si sa afle toti cine sunt...
Ba a trebuit sa-mi scot si pozele, ca sa nu se mai faca comentarii gen "am un copil cu ochii mari si tristi" si sotul meu are fata de "smecheras de cartier".
Si am fost socata si destul de afectata de vehementa unor postari, efectiv imi faceau rau fizic, la unul din subiecte am lasat sa treaca cateva zile ca sa imi fac curajul si sa respir adanc inainte de a-l deschide sa citesc ce se mai scrisese intre timp acolo.
Si cand am deschis un subiect legat de cum sa procedez in cazul in care custodia copilului a fost incredintata tatalui, am primit vreo sapte raspunsuri la rand care au zis ca probabil asa e cel mai bine, ca stie judele ce face, desi am precizat ca eu ma ocup de cel mic, tatal doar se mai joaca cu el din cand in cand si contribuie financiar. Si am explicat ca am gresit neprezentandu-ma la termene (deci judele ala nu a auzit si varianta mea)si avand incredere ca a fost schimbata motivatia, dar nu ma simteam capabila psihic. A rezultat ca nu imi pasa de copil, ca ce-i aia sa-mi fie greu sa ma prezint la propriul divort?
Concluzia mea este ca unii useri si-au format din start parerea, nu le-o mai schimb nici cu buldozerul, indiferent ce scriu se dezgroapa mortii, sunt convinsi ca nu am lecuire si sunt buna de balamuc, asa ca nu mai scriu ca sa nu-i agasez cu prezenta mea si problemele mele.
Nu neg ca unele postari mi-au facut bine, m-au facut sa zambesc, mi-au luminat ziua uneori, am simtit intelegere si compasiune, odata am scris la un subiect si cineva m-a intrebat ce mai fac, au fost gesturi care m-au impresionat si pentru care sunt recunoscatoare. Si accept si criticile, daca sunt constructive si exprimate omeneste. Din pacate, jignirile si etichetarile imi fac mai mult rau decat cuvintele menite sa ma ajute, asa ca punandu-le in balanta m-am hotarat sa las subiectele sa dispara prin invechire.
Cat despre Fomalhauti, imi plac foarte mult postarile ei de peste tot, ea si cand nu este de acord cu actiunile unei persoane, stie cum sa spuna asta delicat si eventual sa dea si un sfat util.
slimatei spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui maya2 e adevarat ca scriu foarte rar, dar atunci cind chiar am ceva de spus ma bag in discutie. cum ar fi povestea noideei(cazul de la ploiesti, ca sa parafrazez un titlu jurnalistic la moda prin anii '90). atita "cerneala" forumistica a curs pe tema vietii userului citat mai sus, ca ar merita strinsa intr-o antologie care-ar putea fi numita:"arta manipularii!" sa ma explic: manipularea celor din jurul tau, pentru a crea situatii din care sa tragi folos(material, moral, psihologic etc) nu a fost inventat aici, azi, de catre userul noideea. e vechi si-ntotdeauna s-au gasit oameni de foarte buna credinta care sa cada-n "plasa" aruncata cu dibacie de manipulatorul cu pricina. as cita aici sufletistele fomalhauti, conchita&celelalte, nu vreau sa uit pe nimeni asa ca-i pomenesc generic pe toti sufletistii, "&Co". sint oameni care s-au nascut manipulatori perfecti si oameni pe care viata i-a adus in stare sa epureze manipularea pina la stadiul de opera de arta. ca in exemplul mai sus citat. persoana despre care se face vorbire a manipulat pe cei din jurul ei, se pare, de mult, astfel incit pina si cei care trebuiau, in conditii normale, firesti, s-o sprijine pina-n pinzele albe, indiferent de situatia in care se afla(ca singele apa nu se face!), adica, MAMA+ TATA+ FRATELE(fratii, sint mai multi?)= FAMILIA, ii refuza orice sprijin, au lasat-o balta, dupa cite povesteste chiar userul respectiv. cu copil si-n situatia delicata in care se afla in prezent. sotul(stiu, tot ea ne-a spus, un nenorocit, abuzator,etc) a lasat-o balta, cu copil cu tot. soacra, la fel, nu-i e de nici un sprijin, a lasat-o balta si ea. prietenii, multi, putini citi erau, au lasat-o de izbeliste(balta!) cu toate pe cap.(dupa cum ne povesteste in foiletonul cu pricina) boyfriend-zii, cum au venit asa s-au dus, au lasat-o si ei balta dupa foarte putin timp. care-ar fi numitorul comun al tuturor acestor oameni din viata noideei? c-au lasat-o balta in momentele de cumpana, cind avea nevoie mai mult ca oricind de sprijin. dar de ce oare au lasat-o toti balta la greu? oare nu pentru ca s-or fi saturat de manipularile nesfirsite ale noideei? o spun din experienta proprie, sint oameni care au fost si vor fi victime toata viata, e un fel de-a fi, care intoxica si "ard" cu problemele lor create la nesfirsit, pe toti cei din jur. care cauta noi victime ale manipularilor lor si cind termina si vecinii de palier si pe cei de cartier, incep cu partenerii de forumuri. e boala grea, ei nu sint oameni rai si multi dintre ei n-o fac intentionat, ei chiar cred ca sint vesnic urmariti de ghinion in viata. dar ghinionul si nefericirea ti le mai si cauti si chiar ti le gasesti. ca in exemplul susmentionat. sirul aventurilor userului respectiv n-o sa se termine acum si aici. si o sa fie intotdeauna careva care sa dea o mina de ajutor si-un sfat,incercind sa indrepte lucrurile. o sa ne mai vedem cu siguranta la gura sobei forumului, depanind povesti si ipoteze despre si impreuna cu userul noideea, despre abuzatorii ei, incercarile ei esuate de a demasca un abuz si sindromul stockolm(cind te indragostesti de abuzatorul tau), in ciripit vesel de papagali si risete zglobii de pui mici, nevinovati. despre flirturi de-o zi si vise cu rochii de mireasa, la o simpla atingere de cot a unui barbat, la o masa conviviala. si despre cite altele... sa fie sa auzim numai de bine, cu sanatate, noroc si spor in toate, tuturor, manipulatori si manipulati(adica noi toti!) sorry pt "romanul" asta. am aflat ce inseamna cu adevarat durerea si neputinta... |
Doamne cat adevar ...
am avut ocazia " nefericirea" ... as spune eu ...
sa traiesc alaturi de o asemenea persoana..si culmea nu imi dadeam seama de asta..ani de zile au trecut pana am descoperit si pana am reusit sa ma indepartez...
..eu ma implicam in toate "nebuniile" (scuzati ca le zic asa)
sufeream odata cu "persoana"... off, ce greu mi-a fost..
abia dupa ce am reusit sa ma indepartez, am reusit sa gust si eu din viata si sa descopar "adevarata viata " fara suspiciuni.
Vedea peste tot rau si chiar i se intamplau acele "rauri" pe care le prevedea... culmea e ca eu dupa atata timp inca nu reuseam sa ma dezmeticesc ..si credeam ca are dreptate si ii jucam jocul mereu...
Ai mare dreptate..unora le place ipostaza de "victima"...mai rau cu mine, caci la un moment dat, tindeam si eu sa devin asa...
caci nu degeaba se spune ca :"cu cine te porti asa te cheama"
uneori mai cad inca in plasa
..cand reiau legatura cu persoana respectiva..alteori "vraja" tine pana cand se termina convorbirea telefonica...dupa revin cu picioarele pe pamant, la viata mea reala si la familia mea... dar ma gandesc si chiar ma bucur ca am descoperit chiar si asa mai tarziu (aceasta "manipulare" )..e mai bine decat niciodata!
deci situatii din astea chiar exista...
ma scuzati pt intervenire...eu nu am reusit sa urmaresc povestea despre care vorbiti voi.. si mesajul acesta nu are nici o legatura cu aluzia la ea...doar ca mesajul lui maya m-a "atins" unde ma doare si parca nu puteam sa tac si sa nu postez...daca am gresit sau credeti ca am jignit pe cineva va rog sa ma scuzati anticipat!
numai bine tuturor!
"omul e cu atat mai puternic cu cat duce mai multe sarcini in spinare... viata e o adevarata scoala, unde dai examene zi de zi si ceas de ceas, obligat fiind sa treci prin nenumarate probe"
Stefania X2 (22.12.07) eu, broscutz :) ... , aproape 2 ani... , Stefi video
Nasterea unei stele...numita Stefania!
papa buuun
AdiS spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui Fomalhauti Una peste alta, acum am inteles, mi-a explicat Inaioana ca unele persoane se implica extraordinar de mult aici, intr-un fel nu este un forum public, ci unul...privat. |
Uite eu inca nu pot intelege de ce atunci cand cineva se implica foarte mult se considera ca trebuie sa i se urmeze sfaturile si are si dreptul de a spune orice si mai ales ... oricat.
Sau poate ca mai am nevoie de ceva experienta in viata.Cred ca la cantitate este problema. Dupa mine: da, spun ce consider ca trebuie corectat, spun sa zicem si a doua oara ca poate nu a vazut sau nu a percutat sau desi pare ca deranjeaza poate nu m-am facut inteleasa iar mesajul sa zicem ca este mai raspicat si mai acoperitor, dar cred ca mesajele ulterioare pe aceeasi tema au mai multa legatura cu expeditorul decat cu destinatarul.
redai spune:
off topic... imi dati si mie un link cu poveastea noideei? vad ca este data exemplu la mai multe subiecte si nu imi dau seama de unde a plecat tot...am devenit si eu curioasa 
oana1177 spune:
Sunt de parere ca in cazul Noideei n-a fost vb de rautate, nici gratuita nici intentionata, ci doar exasperare pt minciuna si tradare.
O citesc pe Noideea din 2005 si va jur ca povestea ei nu s-a schimbat absolut deloc. Lamentari interminabile, principii de viata dupa sezon, intotdeauna a intors totul cum a aranjat-o si intotdeauna a fost victima.
Nu cred ca deranjeaza prea tare pe cineva faptul ca a ascuns un « mic detaliu », sarcina, ci cred ca supara f tare paginile intregi de minciuna, « suferinta ei » acuta si istoriile interminabile de cat de mult rau i-a facut EL lasandu-i copila fara tata ; si in spate care este adevarul ?? ea singura, de buna voie, stiind ca el e incapabil sa-si asume responsabilitatea unui al 2lea copil si stiind f bine ca NU mai vrea copii (vezi povestea din 2008) , hotareste sa mai faca unul. E normal, e dreptul ei, insa… de ce atatea lamentari pe principii si vise de familie si uite el nemernicul i le-a distrus ??? unde e realitatea, care e adevarul, cine distruge ce ???
Si copila ei, suferinta de care ne povestea, de unde vine oare, nu din inconstienta Noideeii ??? ce intelege un suflet de 5ani cand mami ii vorbeste ca unui om mare si probabil si de tagma femeilor divortate si de ce nu a copiilor fara tata, ce intelege copila aia cand mami are in burta un bebe cu tati dar tati nu-i acolo decat cand are chef sau il cheama mami???
Si va rog eu, nu-i mai acuzati pe parinti ; de unde stiti ca nu au ajutat-o pe Noideea, cine are certitudinea ca nu au facut tot ce le-a stat in putinta, ca nu s-au/se implica cum au facut-o multe fete aici pe DC?? in 2005, povestile Noideii incep cu familia superba in care a crescut, si peisajul s-a schimbat pe masura ce fetele au indeamnat-o sa mearga acasa la parinti, sa-l parareasca pe abuzator.
Parerea mea e ca Noideea il vrea pe EL si vrea sa traiasca cu el povestea de dragoste tesuta in capul ei ; daca pt asta cineva gaseste solutii….
Natasa spune:
Eu am citit subiectul Noideei si n-am scris niciodata pentru ca mi s-a parut de la bun inceput (de acum multi ani) ca nu vrea sa auda decit ce-i convine. Atita desfasurare de forte, de energie, uneori de ajutor direct din partea voastra, cind ea, sa fim seriosi nici nu avea de gind sa se rupa de abuzator si sa-si salveze copilul din mocirla. Ca acum face altul care va creste la fel- cu o mama dependenta de un dement, nici nu se mai poate comenta... Ce sa comentezi la asta? Unora le place sa fie victime si tot corul celor care le pling de mila sau le mingiie pe crestet este un soi de drog pentru a continua.
Fomalhauti, ca sa-ti raspund la subiect, nu stiu de unde vine rautatea gratuita a unora dintre mesajele de pe forum, dar daca te legi direct de cazul asta, nu vad ca o rautate incercarea de a trezi o victima (care ce-i drept nu vrea sa fie salavata, dar tot scrie de parca ar vrea) la realitate! Sau poate subiectele ar trebui deschise cu formula "nu accept decit mesaje de tip X", sa nu se mai consume atitia oameni, atita amar de vreme sa-si dea cu parerea...
casandra spune:
Buflea,
Acum am inteles.
Vikinga,
Pana la urma se reduce totul la stabilirea limitelor, pana unde te poti implica. Ca sa iti ramana energie pentru viata ta privata.
elyda spune:
Deci nu sunt eu singura nebuna care a spus inca de acum eheeeeeei mult timp ca pe acest forum sunt persoane care-i ataca fara motiv pe cei care deschid anumite subiecte.Sunt persoane pe forum care in mod obisnuit posteaza numai rautati, stau si se gandesc cum sa loveasca , cum sa jigneasca , desi nu stiu ce au de castigat.Daca nu-ti place un subiect, daca nu-ti place de cea/cel care l-a deschis ignora-l si cauta ce te intereseaza.Am vazut aici niste atacuri la persoana atat de urate...probabil sunt curajoase pentru ca nu sunt fata in fata cu ceilalti. Daca ceri o parere pai atunci sa fie o parere nu o judecata sau o jignire "pentru ca pot".
Dana