Creierul si credinta
Raspunsuri - Pagina 4
capcaunul spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui monixy Antonio Damasio in "Eroarea lui Descartes" ... |
Usor, usor topicul devine extrem de serios si ... plasat intr-un thread nepotrivit.
monixy spune:
Matematica este stiinta , deci ordine si legi .
Atunci ajungem la "lumea -ordine fara rest" , (ceea ce implica plan/uri de rezolvare : deci stricte determinari/consecinte) , e posibil-probabil ?
Daca e posibil , luati in considerare pariul totul sau nimic?
Daca e probabil , care-i discursul de apoi?
http://bazar-livresc.blogspot.com
lilanda spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui capcaunul Mai degraba de ... Penrose! Adevarul matematic care transcede logica formala si este accesibil constientului gratie capabilitatilor sale necomputationale. |
It's not enough
...cel putin pentru mine. Cred ca ma repet, dar chimia, fizica si alte stiinte fizice imi explica de ce se stinge becul cind apas pe intrerupaotr, da' nu-mi explica de ce am apasat io pe intrerupator!!
capcaunul spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui lilanda Cred ca ma repet, dar chimia, fizica si alte stiinte fizice imi explica de ce se stinge becul cind apas pe intrerupaotr, da' nu-mi explica de ce am apasat io pe intrerupator!! |
Dennett ar reformula intrebarea ta astfel:
chimia, fizica si alte stiinte fizice imi explica de ce se stinge becul cind apas pe intrerupaotr, da' nu-mi explica de ce am iluzia ca am apasat io pe intrerupator!
In realitate chimia si fizica au apasat pe intrerupator. Iluzia deciziei este post factum (exact si masurabil de la Benjamin Libet incoace, post - readiness potential). Altfel spus procese inconstiente duc la apasarea intrerupatorului si cu ceva intarziere apare apoi efectul colateral: iluzia deciziei constiente (iluzia free willului). Intarziat dar nu prea mult pentru a baga de seama.
capcaunul spune:
Am uitat sa adaug esentialul din punctul de vedere al lui Dennett: io nu exista. Este la randul sau (adica al tau in cazul de fata ) o mare iluzie.
lilanda spune:
| Citat: | ||
citat din mesajul lui capcaunul
Dennett ar reformula intrebarea ta astfel: chimia, fizica si alte stiinte fizice imi explica de ce se stinge becul cind apas pe intrerupaotr, da' nu-mi explica de ce am iluzia ca am apasat io pe intrerupator! In realitate chimia si fizica au apasat pe intrerupator. Iluzia deciziei este post factum (exact si masurabil de la Benjamin Libet incoace, post - readiness potential). Altfel spus procese inconstiente duc la apasarea intrerupatorului si cu ceva intarziere apare apoi efectul colateral: iluzia deciziei constiente (iluzia free willului). Intarziat dar nu prea mult pentru a baga de seama. |
Iluzie, inconstient...cum se masoara ele chimic si fizic? Nu-i asa ca e amuzant sa oferi o explicatie stiintifiico-fizica folosind termeni stiintofico-sociali??
Ai ceva cu io-ul meu?
capcaunul spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui lilanda Iluzie, inconstient...cum se masoara ele chimic si fizic? Nu-i asa ca e amuzant sa oferi o explicatie stiintifico-fizica folosind termeni stiintifico-sociali? |
Si mai amuzant este sa constati pe propria piele ca foarte multe "decizii" ale noastre sunt de fapt actiuni automate. Creierul nostru este foarte talentat in fabricarea oportuna a deciziilor care sa se potriveasca actiunilor noastre. Este o observatie care se repeta din ce in ce mai des in laboratoarele de psihologie, pe masura ce metodele de investigatie progreseaza. Este o observatie extrem de stanjenitoare pentru adeptii dualismului. Chiar si pentru materialistii bantuiti de fantomele dualismului.
conchita spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui monixy Matematica este stiinta , deci ordine si legi . |
matematica e, in fond, ca si religia - opereaza concepte inexistente material. "numarul" e o abstractiune, iar cele patru dimensiuni chiar nu sunt linii vizibile trasate in spatiu si formate din pulbere de stele. si totusi, i se atribuie dreptul la ordine si legi. in schimb, religiei si filosofiei, nu. asta e paradoxul pe care ma straduiesc sa-l inteleg la nivel stiintifico-social, vorba Lilandei.
Lilanda, daca ii iei pe 3 si pe 1, Multimea si Unitatea, poti sa demonstrezi in cateva miscari transcedentalul ca punctul din centru unde se intersecteaza toate multimile posibile (alcatuind o sfera) din Univers.
conchita spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui capcaunul Se face o confuzie intre morala si pragmatism. Copilul sau animalul nu aleg ceea ce este bun in sensul moralistilor ci ceea ce este profitabil in sensul evolutionistilor. |
"bun" nu este monopolul evolutionistilor, ei doar traduc un termen initial din campul moralei si-l numesc pragmatism. dar e discutabil. dpvd evolutinist, societatile umane primitive ar fi trebuit sa-i indeparteze din trib pe batrani, bolnavi, neajutorati, intelegi ideea. si totusi, ceva mai presus de numitul pragmatism si in ciuda perspectivei evolutioniste, i-au pastrat in comunitate la loc de cinste, vezi sfatul batranilor; atribuindu-le puteri mistice. deci.
capcaunul spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui conchita dpvd evolutinist, societatile umane primitive ar fi trebuit sa-i indeparteze din trib pe batrani, bolnavi, neajutorati, intelegi ideea. si totusi, ceva mai presus de numitul pragmatism si in ciuda perspectivei evolutioniste, i-au pastrat in comunitate la loc de cinste, vezi sfatul batranilor; atribuindu-le puteri mistice. deci. |
Nu. Rationamentul tau este gresit pentru ca pune pe primul loc individul, nu gena. Din punct de vedere evolutionist gena conteaza, nu individul.
O gena inconjurata de multa experienta este mai prolifica decat o gena inconjurata doar de forta fizica bruta.
Teoria evolutiei functioneaza si la nivelul comunitatilor umane, insa acolo opereaza nu genele ci memele (idei, conceptii, obiceiuri, know-how, teorii, etc). Dar si aici memele primeaza in fata individului cand este vorba de selectie. O comunitate cu meme complexe are mai mari sanse de reusita decat o comunitate saraca in meme. Zicala cine nu are batrani sa-si cumpere poate fi reformulata cine nu are memeplex sa-si cumpere. Memeplexul este un complex de meme. Religia este, in viziunea lui Susan Blackmore, un memeplex, si inca unul foarte prolific.