Scoala vietii ... in doi!
Raspunsuri - Pagina 4
olympia spune:
Citat: |
citat din mesajul lui inbox Imi place subiectul, chiar daca nu exista o reteta general valabila pentru a face ca pe rose viata in doi, poate reusim sa punem cap la cap cateva idei! Eu consider ca sunt importante: - caracterul partenerilor, - experienta de viata, - respectul,sinceritatea, - capacitatea de adaptare, - COMUNICAREA, - situatia materiala zic ca nu este de neglijat ( multi se inteleg cat au si nu se inteleg cand nu mai au etc...) Scrisesem comunicarea de doua ori , asa ca am editat- deci clar comunicarea este importanta. |
Inbox stiu cel putin doua familii care s-au inteles un nr de ani, "cat n-aveau" si trageau din greu la aceeasi caruta, e drept, mai mult nevestele. Apoi, intr-una din familii sotul a obtinut o ocazie de a creste profesional in alta tara si dus a fost, iar in cealalta familie, domnul a cunoscut o doamna uratica dar plina de bani si ... dus a fost si el. De prisos sa spun ca ambele sotii au fost devastate.
Ele ar fi facut orice pentru a-si pastra casniciile si s-a dovedit ca sotii lor nu asteptau decat o portita pentru a evada.
Pene colorate... cate putin din toate!
monabella spune:
Citat: |
citat din mesajul lui XIO Bird, sunt atatea exemple ca nu stiu de unde sa incep. Nu vorbeam de mine , ca sunt ca si tine , foarte pretentioasa. Sa-ti dau un exemplu : mama-mea avea o prietena buna , studenta la medicina , foarte ambitioasa si desteapta. Tipa aia s-a "cuplat" cu un grec , coleg cu ea. Au fost impreuna pana au terminat facultatea si s-au mutat impreuna la el in Grecia. Ea a invatat limba , si-a dat diferentele si le-a luat cu 10 . S-a apucat de profesat, au facut o fetita frumoasa. Omul a divortat. Ghiciti pt. cine. A lasat-o pt. o chelnerita de 20 de ani pe care a intalnit-o la nu stiu ce bar . Si e casatorit cu aia. Alt exemplu sunt toate femeile batute care stau in continuare cu idiotul repectiv pt. ca "il iubesc". Alt exemplu : barbatul X lucreaza. Se incurca cu femeia Y. In asa hal incat ii cumpara masina , ii cumpara o afacere, toata lumea stie ca ei sunt impreuna, ii cumpara silicoane si tot ce vrei. Frumos , dar barbatul este casatorit de peste 20 de ani . Sotia stie de aceasta "aventura" si totusi sta cu el . Alt barbat , tot X , de vreo 32 de ani , casatorit , se incurca si l cu o femeie Y si cu alta femeie Z , ambele de la servici , ambele se stiau. Cand se vedeau la lucru se injurau una pe alta. Cand erau in toiul unui scandal afara si se porcaiau ele 2 disputand barbatul , apare sotia lui. incepe si ea sa se certe. Ambii barbati X au fost "parati" de sotiile lor la sefii lor , evident fara nici un rezultat Primul barbat X traieste cu amandoua , al doilea barbat X doar cu sotia si una dintre amante la care locuieste din cand in cand. Adica se plimba cu ea pe strada tinandu-se d mana , doarme la ea samd. Alt exemplu: barbat in varsta de vreo 60 de ani , casatorit , cu baiat de peste 30 de ani plecat in strainatate si cu o amanta , asistenta sa personala de la lucru , cu care are un copil de 8 ani . Craciunul si sarbatorile se fac in familie : sotia , amanta , copilul mic si poate si copilul mare , in functie de programul lui. Cum sa spuneti ca dragostea nu e oarba si nu prosteste oamenii? |
Xio grecii sint notorii pt astfel de chestii.
In rest pt barbatii X cred ca te referi la societatea americana, nu? M-me Clinton, Spitzer etc.
Dragostea e oarba. La adolescentza si de la 60+ in sus... Tu n-ai auzit de profi de univ care si-au lasat nevestele si s-au insurat cu studente?
Tala spune:
Daca ne gandim la ceea ce ai pus in discutie Olympia, si anume ce putem incuraja copiii sa invete din exemplele din jur, in opinia mea e imposibil sa intervenim.
Chiar tu, Olympia ai dat cateva exemple care m-au oripilat si sunt sigura ca nu ti-ai cautat acesti prieteni/cunostinte pt inclinatiile lor de (auto)distrugatori de vieti. Dar esti suficient de matura sa scuipi in san si sa zici Slava Domnului, nu e cazul meu. Insa un copil, care asista fara sa vrea la astfel de exemple (aude si comentarii in casa)...este marcat intr-un mod f necontrolat. Uitandu-ma in urma la ai mei care intr-un final au divortat, realizez ce exemple mi-a lasat copilaria (si adolescenta chiar):
- femeia este situata undeva f jos sub nivelul barbatului (asta o 'stiu' de la mama, nu de la tata, culmea!)
- barbatul nu manifesta niciodata sentimente 'rusinoase' de tandrete (nici cu copiii - trist, nu?)
- barbatii sunt curvari
In fine, lista e mult mai lunga dar cred c-ati prins ideea, iar eu, la 18 ani dupa divortul alor mei stiam ca:
- nu ma marit in viata mea (e mai complicat sa te desparti in felul asta)
- imi doresc copii si voi face cu unul care dovedeste ceva sperante de gene ok
- voi face cariera si voi deveni o femeie puternica
- barbatii e niste porci
Am avut cateva relatii dar nu ieseam din niciuna pana nu-mi gaseam o 'acoperire'
Asa cum am scris mai devreme, faptul ca acum sunt casatorita cu sufletul meu pereche nu se datoreaza ratiunii mele ci unui nemaipomenit noroc.
Sper ca interventia mea in pregatirea copilului pt o alegere sanatoasa in viata sa fie macar cea a puterii exemplului
mamica de sef mic (08.09.2006)
Bucurie!
Ramona J spune:
Tala, sa nu-i subapreciem pe copii. Invatatul asta cred ca-i si mai bun atunci cind ai exemple de "asa da" SI "asa nu".
Eu chiar cred ca un copil intelege mai bine decit adultul, ca noi de la o vreme devenim mai toleranti la tot felul de chestii. Copilul judeca mai aspru dupa parerea mea.
XIO spune:
Monna , exemplele X erau cativa dintre barbatii pe care ii cunosc mai sunt multi de genul asta.
***Fur is for petting**
http://www.xfactor.ro/#tp (produse eco)
http://www.adoptiicaini.ro/adoptii-virtuale/
http://www.adoptiipisici.ro/adoptii-virtuale/
http://freecycletm.ecosapiens.ro/
http://accesoriisihaine.blogspot.com/
http://www.4animals.ro/ajuta.html
olympia spune:
Monabella:
Dragostea e oarba. La adolescentza si de la 60+ in sus... Tu n-ai auzit de profi de univ care si-au lasat nevestele si s-au insurat cu studente?
[/quote]
Eu prefer sa spun ca dragostea poate exista si de la 60 de ani + in sus...
In privinta "orbirii" eu o consider pe aceasta o rezultanta a unor dorinte /nevoi nesatisfacute/neglijate sau reprimate mult timp. Sigur ca daca acasa ai un peisaj dizgratios, sau poate doar rece, ostil, strain, lipsit de caldura, te vei repezi magnetizat ca un copil in raionul cu jucarii, spre prima oaza de intelegere si afectiune disponibila si lumea va zice ca "te-ai prostit" sau ca "te-a orbit amorul".
Pene colorate... cate putin din toate!
olympia spune:
Citat: |
citat din mesajul lui Tala Daca ne gandim la ceea ce ai pus in discutie Olympia, si anume ce putem incuraja copiii sa invete din exemplele din jur, in opinia mea e imposibil sa intervenim. Chiar tu, Olympia ai dat cateva exemple care m-au oripilat si sunt sigura ca nu ti-ai cautat acesti prieteni/cunostinte pt inclinatiile lor de (auto)distrugatori de vieti. Dar esti suficient de matura sa scuipi in san si sa zici Slava Domnului, nu e cazul meu. Insa un copil, care asista fara sa vrea la astfel de exemple (aude si comentarii in casa)...este marcat intr-un mod f necontrolat. Uitandu-ma in urma la ai mei care intr-un final au divortat, realizez ce exemple mi-a lasat copilaria (si adolescenta chiar): - femeia este situata undeva f jos sub nivelul barbatului (asta o 'stiu' de la mama, nu de la tata, culmea!) - barbatul nu manifesta niciodata sentimente 'rusinoase' de tandrete (nici cu copiii - trist, nu?) - barbatii sunt curvari In fine, lista e mult mai lunga dar cred c-ati prins ideea, iar eu, la 18 ani dupa divortul alor mei stiam ca: - nu ma marit in viata mea (e mai complicat sa te desparti in felul asta) - imi doresc copii si voi face cu unul care dovedeste ceva sperante de gene ok - voi face cariera si voi deveni o femeie puternica - barbatii e niste porci Am avut cateva relatii dar nu ieseam din niciuna pana nu-mi gaseam o 'acoperire' Asa cum am scris mai devreme, faptul ca acum sunt casatorita cu sufletul meu pereche nu se datoreaza ratiunii mele ci unui nemaipomenit noroc. Sper ca interventia mea in pregatirea copilului pt o alegere sanatoasa in viata sa fie macar cea a puterii exemplului mamica de sef mic (08.09.2006) Bucurie! |
Tala, tu confirmi teoria mea in care copiii proveniti din casatorii cu probleme sunt mai atenti in alegerea partenerului. Chiar daca l-ai intalnit printr-un noroc, l-ai "recunoscut ca fiind jumatatea ta" si ai fost si destul de circumspecta pana atunci, ca sa nu fi deja "ocupata" la momentul fercitei intalniri.
Referitor la prietenii de care vorbeai, asa cum probabil banuiai, eu eram prietena cu sotiile, chiar dinaintea casatoriilor. Pe soti nu i-am analizat prea in amanunt inainte de a face "nefacutele". Pe domnul care a disparut cumparand lapte l-am mirosit ca nu-i demn de incredere, asta ca l-am vazut la job in plina actiune de cucerire a unei proaspete angajate, dar nu i-am zis nimic sotiei lui. De ce? Pentru ca stiam ca ea e genul care se cam iluzioneaza cu barbatii,ii tineam minte alte doua relatii adolescentine in care ea se aruncase cu ochii inchisi si n-aveam de unde sa stiu daca nu e deja la curent sau poate tolereaza tacit situatia.
Ea era genul de femeie foarte desteapta, dar orgolioasa si patimasa care considera ca inacceptabil faptul ca cineva pe care ea-l iubea putea alege sa nu raspunda cu o intensitate egala.
Eu in schimb, de cate ori am fost in situatia de a gandi despre un X ca ar putea fi MR Right, iar el nu parea lovit de aceeasi revelatie vis-a-vis de mine, mi-am reconsiderat pozitia stand un pic mai mult sa analizez lucrurile fara sa ma ambalez in ceea ce ar fi fost doar o aventura pasagera. Ea in schimb "dadea totul" din prima si era uimita cand focul se dovedea de paie.
Pene colorate... cate putin din toate!
inbox spune:
Citat: | ||
citat din mesajul lui olympia
Inbox stiu cel putin doua familii care s-au inteles un nr de ani, "cat n-aveau" si trageau din greu la aceeasi caruta, e drept, mai mult nevestele. Apoi, intr-una din familii sotul a obtinut o ocazie de a creste profesional in alta tara si dus a fost, iar in cealalta familie, domnul a cunoscut o doamna uratica dar plina de bani si ... dus a fost si el. De prisos sa spun ca ambele sotii au fost devastate. Ele ar fi facut orice pentru a-si pastra casniciile si s-a dovedit ca sotii lor nu asteptau decat o portita pentru a evada. Pene colorate... cate putin din toate! |
Daa, la asta nu m-am gandit, cunosc si eu un caz...deci de aici concluzia " sa fim impreuna la bine si la rau" sau "inhamati la aceasi caruta"...
Eu m-am gandit la faza cu partea materiala, ca atunci cand nu ai ce pune pe masa si mai sunt si copii, apar foarte usor discutiile, iar stresul generat de aceste lipsuri poate duce la tensiuni...insa daca cei doi sunt pe aceasi lungime de unda e clar ca pot trece peste orice !
olympia spune:
In privinta ideii de "scoala", pana la urma daca invatam sa ne alegem prietenii dupa niste valori comune, impartasite, dupa afinitati, gusturi, apoi ne alegem casa, in functie de anumite criterii de soliditate, estetica, pozitionare si costuri, cum putem accepta sa fim dezarmati in fata celei mai importante alegeri a vietii, cea a partenerului si sa credem ca totul se datoreaza unui impuls si a unei intamplari?
Pene colorate... cate putin din toate!
inbox spune:
Eu cred ca, atunci cand iti alegi partenerul de viata ar trebui sa iti pui cateva intrebari la care sa fi foarte sincer/a cu tine, sa incerci sa te imaginezi cu persoana respectiva trecand prin diverse situatii si atat cat il cunosti sa iti dai seama cam cum ar reactiona, da nu intrebari de genul:" Daca m-as ingrasa 50kg m-ai mai iubi" . Sa-ti imaginezi de exemplu cum s-ar purta cu un viitor copil ( il vezi daca ii plac copii, mama mereu imi spunea sa te casatoresti cu un barbat caruia ii plac copii)- scopul casatoriei de fapt este procreerea, sa iti imaginezi cum ar putea intretine omul respectiv impreuna cu tine o familie ( ca poate deocamdata traieste din banii parintilor) etc. Ce sa mai la deal la vale- sa fi sincer cu tine, sa accepti defectele celulilat si sa te intrebi daca poti trai cu ele, sa nu te iluzionezi ca de dragul tau omul de langa tine se va schimba, sa nu crezi ca vreodata casatoria va face ca unele probleme dintre voi sa dispara si mai grav sa crezi ca aparitia unui copil intr-un cuplu cu probleme va duce la pace si armonie...din contra.
Eu nu zic sa nu te casatoresti din dragoste, dar nu inteleg dragostea aia de merge pana la autodistrugere...nu pot, oi fi eu limitata afectiv, dar nu pot sa las un om sa-si bata joc de mine si de viata mea!
Personal am avut suficiente relatii inainte de casatorie ca sa stiu ce imi doresc de la omul de langa mine. La 15 ani m-am indragostit si am crezut ca s-a sfarsit pamantul cand s-a terminat respectiva "relatie", am avut relatii de lunga durata la finalul carora toti ne-ar fi vazut casatoriti-dar am spus stop inainte de marele pas, si singurul lucru care il regret ( a mai spus cineva) este ca in una din relatii am investit muult mai mult timp si energie decat era necesar, m-am casatorit cu sotul meu la 3 luni dupa ce ne-am cunoscut, eu aveam 26 el 30 de ani, eram independeti d.p.d.v. material ne-am indragostit si totul a venit de la sine, recunosc ca mi-a fost teama ca nu am cum sa cunosc un om in atat de scurt timp, dar pe langa faptul ca am simtit ca suntem pe aceasi lungime de unda, am avut si un mare noroc!
Ideea e, ca atunci cund sunt chestii de genul "pana cand moartea ne va desparti" este nevoie de putina luciditate!