M-am saturat de niste parinti fara bani!

conchita spune:

Sabinule, dar copiii nu vad diferentele astea materiale? ce ar trebui sa le spunem? da, mama, avem meleoanele la cec, da' nu-ti cumpar wii si alte minuni, ca vreau sa te educ corect. parca eu aveam nevoie sa-mi spuna mama ca suntem saraci lipiti, nu vedeam ca am nadragii carpiti si para carpiti si ca mi se deslipeau botinele de vinil iarna? sincer, nu pricep. ascundem adevarul? mintim? ne vindem pe noi ca sa satisfacem dorintele materiale ale copiiilor?

intotdeauna va exista cineva care va avea mai mult si cu care s-ar putea compara. dar de ce nu e bine sa le aratam si fata neagra a lumii, saracia reala, durerile celor cu adevarat napastuiti? de ce sa ne inducem vinovatii frivole ca n-avem bani de disneyland - sorry cui a zis, nu e personal.

Sabina spune:

nu e vorba ca nu vad copiii, dar nu trebuie marsat pe asta, numa discutii despre bani in casa etc etc.
Nu stiu...pe mine ma enerveaza cand oricine discuta despe bani, mi se pare o chestiune f vulgara



Zero toleranta pentru lipsa de toleranta fata de un copil!

Cum mi-am alaptat copiii


Sabina's blog, Sofia Galagia si bb Gheo

conchita spune:

nu a zis nimeni sa discuti NUMAI despre bani. eu incerc sa inteleg de ce sustineti voi ca nu trebuie discutat deloc despre bani? tocmai ce i-am luat soniei o pusculita acum cateva luni, stie deja monezile.

discutia in sine despre bani nu e vulgara, ci intentia, la fel ca si cu orice alt subiect de discutie. unii sunt vulgari cand discuta despre monalisa, altii despre pateul de gasca. nu tema e de vina. banul e realitate, realitatea nu e vulgara, ci perceptia noastra despre realitate poate fi.

nu prea inteleg nici ce model propuneti...al lui siddhartha, cel nestiutor de boala, moarte si saracie? eu votez cu al angelinei jolie, care isi cara copiii pe unde te miri, sa vada saracia, razboiul, adevaratele drame umane si sa dezvolte compasiune. ca drama nu e ca n-are Barbie ca fetita vecinei, abia asta e vulgar, considerand in ce lume traim.

crinuta spune:

Sunt de parere cu Conchita.
Nimeni nu spune ca toata ziua buna ziua trebuie sa vorbim despre bani in fata copilului, sa ne plangem non stop, dar daca nu sunt bani la un moment dat, eu nu vad nici o problema in a-i spune ca nu sunt bani pt acel lucru, care poate nu este prioritar. Eu asa fac, si intelege.
Asa mi se spunea si mie cand eram mica, si am luat-o ca atare.
De noi depinde sa ii facem sa inteleaga, ca totusi nu lucrurile materiale primeaza, in ciuda tentatiilor la care oricum sunt supusi.

Crinuta si Rayan

Fara Dumnezeu nimic nu e.
Cine se increde in sine, cade rau!

www.youtube.com/watch?v=4L0eM4tODYc" target="_blank">Asculta

filofteia spune:

Asa cum percepi tu situatia, asa o va percepe si ea.


Si eu stiam, nu aveam un sentiment de inferioritate ci mai repede de frustrare... mi se parea nedrept, ca eu sa nu-mi pot permite o tabara in timp ce alti copii foarte slabi si-o permiteau.

Insa ce mi-a ramas cu adevarat din copilarie, este disperarea cu care incercam sa am activitati cu parintii. Ma trezeam duminica foarte devreme ca sa iau bilete la film pentru toti, doar ca n-au mers decat de vreo doua ori..

Asa ca eu am tot felul de activitati cu copilul... patinam impreuna si iarna si vara, facem concurs unul cu altul, mergem cu barca, mergem la teatru, la filarmonica, il ajut sa monteze ceva la electronica, ne jucam ascunsa, baba oarba etc... Il invat sa se distreze (cum spune el) si fara bani... relaxarea, distractia nu trebuie neaparat sa fie cu bani. Il invat sa se simta bine, sa fie fericit doar la o plimbare prin parc.

La noi "problemele" sunt mai accentuate, pentru ca are veri care isi petrec vacantele in Dubai sau in croaziera in Caraibe, veri cu care se vede aproape saptamanal si care probabil vor studia in strainatate. Asa ca am inceput sa-i dau "explicatii" de foarte devreme si sa-l invat sa fie multumit cu ceea ce are.
Si bat moneda pe "banii n-aduc fericirea" deocamdata merge...

szivarvany spune:

Cred ca intr-adevar cum percepem noi, percep si ei.
Eu in copilarie stiam ca acum nu este, dar ca e posibil sa fie mai bine si gata. Daca se intampla eram fericita, daca nu, asteptam cu nerabdare
(am avut o perioada tare grea, am petrecut-o cu Mama mea, pe vremea lui Ceasca, si stiu ca pt cateva zile a ramas fara bani - taica`mio era la munci in straineturi si s-a nimeriat sa se piarda o perioada banii trimisi de el, si in aceste cateva zile am mancat paine unsa cu untura; dar pe cuvant ca nu mi s-a parut dezastru, pur si simplu stiam ca va fi mai bine)
Acum ca Giulia nu primeste 7 bluze kitchoase din piata, e regula, poate primi una maxim, dar niciodata nu-i voi refuza oul kinder de exemplu
Cum va fi cand va fi mai mare, inca nu stiu, dar sunt sigura ca vom gasi amandoua o cale de impacare decenta

-------
Daria & felina fioroasa GIULIA(2004 08 16) cu Sela
-------
www.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=88028d9eaeae0f93a00846" target="_blank">Port in suflet povestea licuriciului Emma
NU RAMANE INDIFERENT !
BOGDAN
si
DAVID

aici produsele noi

*BAZAR - MARE - BAZAR*
*INVITATIE PT.MAMICI DE FETITE DE 2-5 ANI*
*HAIDETI SA-I AJUTAM
PE BOGDAN SI surioara lui - ISABELLE -
SA AJUNGA LA MEDICI PE 28 IANUARIE !

Alizee spune:

Fetita mea este foarte fericita cand o duc in parc la joaca. Si-a facut o multime de prieteni, iar cand nu intalneste pe niciunul, se duce la un copil necunoscut si il intreaba daca vrea sa fie prieteni. Eh, asta am invatat-o eu, cand mi-a zis ca este timida si nu poate sa intre in vorba cu copilul de care-i place.
In viata, daca simtim ca ne distram doar cand cheltuim bani, chiar daca sunt vitali pt existenta noastra in societate, riscam sa dezvoltam anumite angoase pana la depresii.
Eu, una, am invatat sa ma intind cat ma tine palpuma; pt sanatatea mea psihica. Cati oameni plini de bani, dar de o calitate jalnica, nu am intalnit de-a lungul vietii noastre ?!
Este mult mai important sa inveti si sa ne invatam copiii ca fericirea consta in dragoste, prieteni, casa, si un venit care sa ne asigure un trai decent ( casa, masa, utilitati ).
Pe de alta parte, e bine sa visezi si sa iti doresti o viata mai buna, dar pt asta trebuie sa muncesti.
Spre exemplu, zilele trecute imi spune fii-mea ca e greu sa ai serviciu, asta fiindca ma tot aude ca nu reusesc sa imi gasesc de lucru. Atunci, i-am explicat ca nu este deloc greu sa ai seviciu, ca pe langa faptul ca ai o activitate utila mai si primesti bani pt asta si poti cumpara diverse. Ea ma intreaba : " Mami, dupa ce incepi serviciul, o sa-mi cumperi toate jucariile pe care mi le doresc ? " I-am raspuns ca nimeni din lumea asta nu are atatia bani sa cheltuiasca pe toate jucariile. Banii ne trebuiesc, intai de toate, pt mancare, apoi pt facturi, imbracaminte, jucarii.


allinta

lorelaim spune:

Eu tre' sa recunosc ca nu am avut prilejul sa ma confrunt cu o situatzie similara... da' daca prunca mi-ar scoate o asemenea "perla" i-as spune (cu umor): "Puiu´ mami, stii sa scri - deci ia loc frumos lamasutza ta si scrie aici un anuntz la ziar... in care sa spui ce tzi-ai dori... adica ceva de genul: ´copil - care s-a saturat de faptul ca proprii parintzi nu-i pot cumpara de toate - doresc parintzi noi, cu posibilitatzi materiale nelimitate, care sa-mi cumpere tot ceea ce vreau eu, cand vreau eu!´ Cand ai terminat mergem la ziarul local si uite - itzi fac eu un pustiu de bine si platesc aparitzia acestui anuntz in ziar..." Tare as fii curioasa ce ar raspunde copilul la asa faza...
Cert este ca NU ne putem alege parintzii... da´ e reciproc... nici progeniturile noastre nu ne pot alege pe noi... Asa ca i-as spune frumos ca ne descurcam unii cu altzii cu ce ne-a dat bunul Dumnezeu... Iar daca nu-i place - are alternativa sa-si aleaga altzi parintzi...
Eu pruncei i-am spus clar catzi bani intra in casa si pe ce se cheltuie. Nu ma ascund dupa deget si nici nu imi e "rusine" ca-i refuz o jucarie (care stie bine si ea ca e un moft) pt ca avem si alte prioritatzi in viatza decat sa aruncam banii pe geam pe toate tampenile (a se citi fitzele - daca va suna mai bine). Omul tre´ sa fie ratzional in viatza si sa constientizeze din capul locului ca banii nu cresc in copaci. Mie imi place sa vorbesc cu fam despre bani, despre buget, etc. Cea mai clara demonstratzie se face cu creionul si hartia in mana si cu facturile alaturi. Nu e peste puterile unui copil de 6 ani sa priceapa ce se poate si ce nu cumpara si care e utilitatea obiectului achizitzionat.
Sunt fericita ca-i pot plati scoala, ca am bani sa-i cumpar - pe langa strictul necesar - cartzi, DVD-uri, CD-uri -adica ceva care eu consider ca-i folo si ca poate invatza din ele...

crinuta spune:

Corect. Asa gandesc si eu.

Crinuta si Rayan

Fara Dumnezeu nimic nu e.
Cine se increde in sine, cade rau!

www.youtube.com/watch?v=4L0eM4tODYc" target="_blank">Asculta

Lorenyy spune:

Cred ca am citit toate raspunsurile...Si am un nod in gat...Si imi vine sa plang de ciuda,de oboseala,de tot..Doare al naibii de rau,cand te uiti in ochii copilului tau,copil care are tot ce-si poate dori...merge la magazin,este binevenita sa-si aleaga orice...este plictisita...nimic nu o mai impresioneaza...Ma uit in ochii ei cand plec la servici(imi mananca ficatii si zilele-serviciul),si stiti ce face scumpul meu copil?Se agata de mine,plange pana ma apuca si pe mine plansul...o intreb...vrei sa-ti aduca mama ceva,o jucarie,o papusa?"Nu,te vreau pe tine"...No comment...Imi vine sa ma palia o pauzasc,ptr tot ceea ce-i fac...Ma puteti uri,certa,ptr ca eu ma urasc cateodata...i promised myself,i`ll make it up to her...
Nu voi raspunde,ptr ca nu pot ridica capul din pamant,in aceasta privinta...