Din cauza soacrei...

alinkav spune:

Eu cred ca treaba cu soacra nu are nicio treaba aici, toate problemele sunt doar cele dintre voi doi, daca nu ati avea probleme, nu ar aparea nici discutii pe seama soacrei/mamei.

Mama mea sta cu fetita de dimineata pana seara, e un fel de bona la noi, seara o duce sotul acasa. Nici ea , nici noi, nu am vrea sa locuim impreuna, noi avem familia noastra, ea o are pe a ei, desigur cu totii formam o mare familie, dar fiecare are locul sau!De socrii nici nu mai spun, traiesc in alta tara, si de ziua copiilor suna seara, sau mai noi a si uitat sa sune de ziua baiatului, asta este, m-a dezumflat in ziua aceea, dar nu cer de la ei mai mult, asa sunt ei, si atata timp cat nu ne sufoca, nu avem niciun fel de probleme.

Si sotul il ai asa cum ti-l faci!Parerea mea.

Mult succes!

Alina,

Alex Andrei-22.11.2003 si Olivia-22.08.2007

Zina spune:

Miriama, copilul meu, dar am mai precizat, poarta pampers numai noaptea, oare cati copii poarta pampers noaptea, la varsta de 3 ani??? Poate numai al meu....

Bun, daca tot o dati cu invatatul sotului, cu lasatul copilului cu el, eu va spun doar atat: cu cine sa-l las, cu tatal care este prezent seara dupa ora 20 si in weekend sub nici o forma nu vrea sa stea el cu baiatul? Sa-i dau in cap? Nu-mi mai tot repetati aceasta solutie, ca la unii chiar nu se poate aplica. De exemplu, toata primavara, vara, toamna, sotul meu in weekend era plecat cu motorul, stiti cate discutii am avut pe tema asta. Ce vroiati sa fac? Sa plec si eu de-acasa, sa las copilul singur? Asta numai asa ca sa-l pun cu botul pe labe? Nu merge. Sotul, si este foarte regretabil, are alte prioritati, acum isi traieste adolescenta, cum spun si prietenii nostrii.
Eu plec dimineata la servici si ma intorc la ora 18 seara. Ok, o trimit pe mama acasa, dar credeti ca ma va ajuta el cu ceva? Ca doar mama sta la noi de 1 an!!! Si sotul cat am fost singuri nu m-a ajutat cu nimic, nu se schimba in nici un fel situatia. El doar vrea ca mama sa dispara din peisaj, asa de dracii lui, nu ca se simte el cumva din cauza ei, marginalizat, nici vorba, inca stie ca ea ne ajuta si ii convine bine merci.
Nu-mi pasa de viata personala a soacrei mele, dar asteptam o mica atentie pentru copil, nu pentru mine, asa ca un rol de bunica ce-l are. Nu sa ma ajute, ci sa-i dea atentie copilului, nu e greu de inteles. Mi e asa mi s-a parut normal. Vroiam sa se creeze o legatura intre ei doi.

Andacos, imi pui o intrebare...daca nu era mama cum ma descurcam? Stii ceva? Poate daca erai in locul meu, o simteai pe pielea ta. Sa nu dormi nici o noapte bine 1 an 2 ani 3 ani si sa mergi la servici a doua zi pana seara, cand vii sa iei in primire copilul, sa faci tu tot, si sa vedem daca rezistai. Ma indoiesc. Dar cine nu trece prin asa ceva, nu poate intelege. Am spus ca de la-nceput am avut probleme cu somnul celui mic, nu vreau sa intru in amanunte.
Si mama mea nu se vede practic deloc cu sotul, cand vine seara ea sta la ea in camera, nu se intersecteaza. Chiar s-a discutat frumos prezenta mamei in casa noastra. I s-a explicat civilizat sotului, sa aiba inca putin rabdare, pana cand copilul o sa-si regleze somnul, si va putea sa se desprinda de 'maia", deoarece acum nu vrea sa doarma cu altcineva decat cu ea. Ii da o stare de bine. Si sotul a inteles.

Luna1 sunt de-acord cu tine. Iti dau dreptate. Dar inca nu sunt pregatita.

andacos spune:

Zina draga, era o intrebare mai mult retorica!Zau ca n-am cum sa-tzi raspund ,pentru ca din pacate mama mea este decedata si ...n-am avut ajutor de la nimeni cu copilul!Asa cum nici sora mea(care la fel are un copil care nu prea doarme)nu are ajutor de la nimeni si are si servici!

Bafta inca odata si nu mai cauta "scuze"daca vrei sa-tzi rezolvi problemele!

Dana

delsim spune:

Zina, se pare ca ti-ai ales gresit sotul, el se comporta copilareste si egoist, se pare ca a fost crescut sa nu aiba nici un gand de responsabilitate, de familie, de distributivitatea muncii...daca el inca isi traieste tineretea si libertatea, la ce i-o fi trebuit familie? Ai avut curajul sau inconstienta sa faci un copil cu un asemenea om care nu s-a comportat niciodata ca parte egala intr-o casnicie...intrebarea e ...mai vrei sa continui langa el ? E clar ca nu are nici un gand sa-si schimbe obiceiurile...si mai si inseala...si mai e si baiatul mamii...tacam complet, ce sa mai zicem

LoraG76 spune:

Zina....tot ii dai inainte cu prezenta indispensabila a mamei tale...si tot spui ca nimeni nu s-ar descurca in locul tau de ar fi...crede-ma ca s-ar descurca. Ce zici de o mama cu gemeni fara niciun ajutor si care merge si la serviciu de 4 ani de zile??? Abia poate sa-si ia un medical cand sunt copiii bolnavi, iar daca nu-s grav ii duce in continuare la gradi...si au mers si la cresa, pentru ca nu si-a permis o bona. Si nu are o noapte dormita cap-coada de cand s-au nascut... Dar e o mama fericita, care isi creste copiii pentru ca si i-a dorit. Deci crede-ma ca se poate. Si eu cred ca un procent din problemele voastre pleaca si de la faptul ca mama ta sta cu voi, chiar daca niciunul nu recunoasteti.

Lora, mami de Iustina

Bazar pentru Robi

Ajutati-o pe Alina!

Teledon pentru Dan
www.inimacopiilor.ro
Bazar pentru Sebi

(Niciodata sa nu spui niciodata!)

cristoiu spune:

Zina, cred ca daca nu dai amanunte in legatura cu somnul copilului e cam greu de inteles. Cred ca fiecare mama are probleme la inceput cu somnul copilului. Si noi am avut, primele 3 luni am dormit cu ea conectata la tzitza. Dupa aia cu chiu cu vai o puneam in cosuletul ei si cu ea in camera dormeam mai mult nu. Dar acum doarme in camera ei singura, adoarme singura si gata. Si la inceput a fost cu plinsete si isterii, se mai intimpla si acum uneori, dar e normal. Insa tot nu doarme nimeni cu ea.

Ti se spune ca ai gresit. Da, si eu cred, uite udne ai gresit:

1. Ca ai iertat sau trecut peste povestea cu amanta fara nici un fel de repercusiuni pentru sot. Eu nu sunt impotriva iertatului, dar ... lucrurile trebuie sa aiba niste consecinte. Sotul tau n-a tras nici-o concluzie decit ca tu stai si rabzi si ai gura mare. (Urechile se pot inchide)

2. Ca ai acceptat de la bun inceput in relatia voastra ca tu sa faci totul. Ai intrat in rolul propus de el, femeia la cratita si barbatul la motoare. Ai acceptat rolul asta, te-ai conformat (faptul ca faci scandal nu inseamna ca nu te conformezi) si de aici ti se trag multe.

3. Ca ai rabufnit la soacra. Eu una nu cred ca soacra e datoare cu nimic in ceea ce te priveste. E mama sotului tau, nu e mama ta. Ca nu isi iubeste nepotul? Asta e, accepta si mergi mai departe, nu poti forta pe cineva sa iubeasca, indiferent cit ti-ai dori asta. E dureros poate ca nu te iubeste nici pe tine, asta e. Ca vine in casa la voi cind nu esti acolo - nu este doar casa ta. Este si casa sotului si daca el e de acord cu asta, atunci poate veni cind vrea ea/el. Cit despre cum e ea primita in casa voastra, sa stii ca poate fi o chestie subiectiva. Casa matusii mele spre exemplu mi s-a parut (si nu numai mie, ci si bunicii, mama matusii) intotdeauna rece si neprimitoare. Am stat mereu ca pe ace la ea. Bunica-mea nici ea nu se simte primita cu caldura acolo. E firesc, asa e matusi-mea, mai rece. Desi face toate gesturile unei primiri binevoitoare, primirea ramine intotdeauna rece, intotdeauna exista senzatia ca deranjezi - chiar cind esti invitat. Poate ca soacra ta chiar asa se simte la voi. Chiar daca tu nu ii spui nimic urit.

Solutii? Pai ti se ofera dar tu refuzi sa crezi ca ai puterea de a schimba ceva. O schimbare poti face chiar si atunci cind nu poti schimba actiunile si atitudinea altora. Poti ori sa accepti (si atunci incetezi sa comentezi) sau schimbi ce poti. Pe tine si cum relationezi cu ei.

1. Referitor la iertarea acordata sotului. Nu i-ai acordat-o, ti se pare. Eu i-am iertat sotului o data un lucru nasol. Dar: stia si stie ca la o a doua abatere nu ma mai gaseste acasa si nu i-am mai aruncat niciodata in fata greseala. Iertarea e totala. Nu trebuie sa uiti, dar sa ierti. Si nu trebuie nici sa ierti daca nu vrei. Dar atunci trebuie sau trebuia sa pleci.

2.Referitor la rolul asumat in casnicie si cum nu te ajuta sotul. Ti se spune din toate partile ca trebuie sa il implici pe sot. Cum? Nu stiu, nu stie nimeni fiindca nu va cunoastem personal. Dar tu ori refuzi sa accepti ca se poate sau astepti o alta solutie si noi nu stim care e aceea. Daca vrei poti. Nike. :)

3. Referitor la soacra. Mda, eu cred ca ai sarit putin calul. Si ea ti-a raspuns urit. Parerea mea e ca acela care se poarta mereu ireprosabil e in avantaj. Aici nu poti spune "Da dar si el/ea a facut cutare" Nu suntem la gradinita. Eu mi-as cere iertare. La fel ar trebui sa faca si soacra, dar asta nu poti nici controla si nici astepta.

4. Referitor la mama ta. Si eu sunt de parere ca nu e de bine ca sta cu voi. Poti sa te opui tu cit vrei, aia nu e casnicie in 3. Si chiar daca iti vine greu sa crezi, sunt nenumarate femei care nu au ajutor in casa. Mie imi sunt parintii la 5000 mile distanta si socrii la 250 km. Nici sa vreau nu am pe cine ruga sa stea cu asta mica. Si ma descurc minunat cu toate astea. Copilul are 3 ani, cred ca realizezi ca la un moment dat va trebui sa inceapa sa doarma singur. Nu crezi ca 3 ani e o virsta buna pentru asta? La inceput va fi foarte greu, de acord, fiindca e mai greu sa dezveti un copil de 3 ani decit unul de 6 luni. Dar asta e, trebuie luat taurul de coarne.

Solutii exista, doar sa vrei sa le vezi.

Dar eu ma intreb daca nu cumva tu ai venit aici sa ti se spuna sa divortezi fiindca de fapt asta vrei? Daca tu nu mai vezi nici un viitor linga el, daca nu il iubesti (cred ca nu), atunci divortul e o solutie. Depinde de ce iti doresti tu.

Lorikay spune:

De acord cu Lora. Nici eu nu am dormit o noapte de 2 ani jumate si merg si la serviciu. Mama este pensionata si as putea s-o chem sa stea cu fata (ne-ar scuti si de cei 1000 lei dati pe gradi, as gasi mancare si curatenie facute si as dormi noaptea)dar nu vreau eu. Am facut copil - ma descurc. Si apoi, mi s-ar parea normal ca soacra sa se supere daca mama ar veni sa locuiasca la noi in conditiile in care ne-am mutat din casa socrilor tocmai ca sa fim doar noi si familia noastra (adica eu, sotul si fetita).
In ceea ce priveste situatia ta, eu nu cred ca esti principala vinovata ci doar ca acum esti foarte suparata si ranita si iti este greu sa mai privesti lucrurile obiectiv. Ar trebui (nu stiu si cat este de posibil) ca si tu si sotul sa va linistiti si apoi sa discutati la rece problema. Fara soacre de fata, sa spuneti clar fiecare ce anume il deranjeaza si sa cautati solutii. Fiecare va trebui sa faca compromisuri altfel nu va merge. Acum, de voi depinde de cat efort sunteti dispusi sa depuneti ca sa va salvati casnicia si cat de mult doreste fiecare dintre voi lucrul acesta.
Eu iti doresc multa putere, intelepciune si sper ca veti gasi calea cea mai buna pentru amndoi. Pardon, pentru toti trei (uitasem cel mai important membru al familiei: copilul vostru).

ilia_99 spune:

desi intrebarea nu era pentru mine si andacos ti-a raspuns, pe mine personal m-a deranjat atit de tare incit nu ma pot abtine. de parca nu toate femeile de pe forumul asta au copii si serviciu. plus, probleme in casnicie.
iaca ma dau desteapta si-ti spun cum au aratat ultimii 10 ani din viata mea: divort la 23 de ani cu copil de nici doi ani - care nu mai purta pampers noaptea! - pe care l-am crescut singura pina la 4 ani, cind m-am mutat impreuna cu actualul sot. la serviciu plecam la 5 dupa amiaza si ma intorceam la 12 noaptea. dupa care mi-am schimbat programul: lucram de la 5 dimineata pina la ora 14. veneam acasa, copil, curat, cumparaturi, mincare, spalat, calcat. a doua zi ma trezeam iar la 4 dimineata, sa plec la serviciu.
dupa care am nascut un copil de 800 de grame...sa nu-ti dea Dumnezeu sa afli ce probleme pune un copil prematur! cind avea 1 an si ceva m-am intors la serviciu, acelasi program de la 5 dimineata, deci cu 2 copii acum. dupa care am mai facut un copil, care acum are 1 an.
nu a dormit nimeni la mine nicio noapte, am avut bona, am si acum, dar daca sotul intirzie sau e plecat din oras, eu stau singura seara sau peste we cu toti 3 copiii si le dau de mincare si-i spal si-i culc!!! si tu spui ca n-are cine sa te ajute cu un copil de 3 ani dupa ora 18?
aa.. si n-am mai dormit o noapte intreaga de 10 ani, fiindca si cind sunt bolnavi, destul de des si prin rotatie, ca iau unul de la altul, tot eu ma scol noaptea la fiecare. si la fel faceam si cind lucram, fiindca acum sunt in CIC.
asa ca.. te cred ca-ti e greu, dar unora le-a fost si mai greu si au avut pb si mai serioase, unele chiar de viata si de moarte..

ps: acum 4 ani pe vremea asta inca nu stiam daca o sa-mi traiasca copilul sau nu si daca nu cumva o sa orbeasca sau o sa ramina cu vreun handicap pe viata!

blackgirl0 spune:

Ilia_99 Doamne prin cate ai mai trecut si tu!

Eu on topic chiar numai am nimic de spus, ca vad ca sunt numai piedici peste tot; doar Zina cunoaste adevarul.

Luna1 spune:

Pot sa intreb si eu de ce atata rautate gratuita? Ce legatura are purtatul pampersilor noaptea cu problemele Zinei? Doar asa sa ne dam mari ce capabile am fost noi cum ne-am educat copiii sa n-aiba pampersi noaptea?

Copilul nu l-ai scos tu din pampersi noaptea, a iesit singur, daca se trezea singur si nu-l trezeai tu, a iesit din pampersi ca era pregatit, felicitari.

Sunt zeci de copii in pampersi la 3 ani si pe timpul zilei care nu sunt inca pregatiti sa renunte la el din punct de vedere fiziologic.

Scuze de off topic insa mi se pare f rautacios sa comentati relativ la pampersul de noapte al copilului Zinei.


Mamica de stelute Cosmin (30 iulie 2001) si Adelise (11 august 2007)