Din cauza soacrei...

oana_s spune:

Zina, sotul tau are vreo parere vis-a-vis de faptul ca mama ta va ajuta?
Ca poate e chiar usurat ca aveti ajutor si atunci toate discutiile despre mama-dusmanul casniciei sunt inutile.

Si cred ca pana la venirea mamei Zinei ei doi tot aveau probleme de cuplu (eu asa am inteles din postari, scuze daca gresesc).

Uite Zina, asa ca idee si eu am motocicleta, mi-am dorit toata viata mea, dar "ma dau" o data/luna, pt ca atunci se poate (am fost mama singura aproape 4 ani).
Ar trebui sa-i ceri mai mult sotului tau si poate mai ferm decat ai facut-o. Poate el nu isi face griji cand ii spui ca nu mai poti, poate l-ai mai "amenintat" sa zicem de mai multe ori si a ramas in coada de peste. Eu mai degraba as risca o despartire temporara,iar daca se intoarce ai castigat ceva, daca nu, cred ca n-ai pierdut nimic.

Numai bine iti doresc.

P.S. Poate ca Zina e o fire mai vulcanica , dar sunt convinsa ca acum e teribil de suparata si i se pare ca nimeni nu o intelege, poate ca in viata reala deja are parte de reprosuri (de la sot, de la soacra) si efectiv nu mai suporta asta si in virtual. Eu o inteleg.



Oana si Mara 11.08.2004

chiquitita spune:

Hai mai alinta, chiar asa, "plina de venin", nu ti se pare cam mult? Dupa ce ii zici asa tot ea are rautate in suflet?

Pe Zina nu o supara postari care nu sunt de acord cu ea decat atunci cand apar cuvinte grele, ea nu a jignit pe mineni. Are dreptate si mai spunea cineva aici ca mult mai rele sunt femeile decat barbatii si sar primele la gatul altei femei atunci cand au ocazia.

Zina, pentru starea ta zbuciumata de acum. Sper sa iti fie bine pana la urma.

alex_andra spune:

Zina,iti doresc din sufet sa iesi din situatia asta dureroasa in care te afli si sa incerci pe cat posibil sa nu-ti fie afectat copilul de aceste probleme.
Sa ai putere multa sa treci peste. Nu o sa-ti dau sfaturi despre cum sa te comporti cu mama, soacra, sotul.... ci doar iti doresc sa faci ce consideri tu ca e mai bine pentru copil si pentru tine. Voi sunteti cei mai importanti.

In rest....da ignore la toate jignirile gratuite aduse de diverse "binevoitoare", pentru ca nu merita sa-ti incarci sufletul in plus.

Numai bine.
Andra.

kmy79 spune:

Citat din Zina,
Da, dar sotul meu nu este ca ceilalti, nu sta cu copilul, si daca sa spunem ca ar sta, el e cu ochii in tv sau calculator, si copilul poate sa fac ce vrea, nu vede nu aude. Nu stiu daca ma intelegeti. Si de-aici am avut n-spe mii de discutii si certuri. Eu ii ofer un confort psihic bun lui, adica oriunde ar pleca stie ca baietelul e pe maini bune, ceea ce eu nu pot spune. Nu-l spala, nu-i pune pampers, nu-i da de mancare, nici nu ar stii cum, nu stie ce mananca, cand mananca, cat mananca, etc.
Si chestia cu dormitul, blackgirl, sotul singur a plecat din dormitor, a treia zi dupa ce am venit din spiltal cu copilul, spunand ca nu are rost sa stam amandoi si sa nu dormim, ca el are servici a doua zi. Dar totusi, recunosc, un an de zile eu dormeam cu baietelul nostru in timpul saptamanii, si sotul in weekend.

ZINA "fluctuatiile" la care fac referire sunt cele legate strict de postarile tale! Spuneai la un moment dat ca sotul tau nu face absolut nimic, ca e genul care nu vrea si gata si ca pana sa se mute mama ta la voi nu te ajuta cu nimic...mai sus totusi recunosti ca dormea in primul an in wk-end el cu copilul, da?Lamureste-ne e cum e pana la urma...
vad ca te "deranjeaza" cand exista opinii diferite, dar ar trebui sa-ti reanalizezi situatia si sa accepti si opiniile altora, chiar daca din pacate nu sunt in acord cu ceea ce simti tu...
Lasand la o parte toate comentariile acide, cred ca in final ceea ce conteaza este sa realizezi ca poate nu ai dreptate, ca poate dupa tot ceea ce s-a scris aici trebuie sa faci ceva pentru relatia ta cu sotul tau ( daca intradevar vrei asta), nu sa astepti ca cineva sa-ti planga de mila sa-ti spuna ce sot si soacra de doi bani ai, cat esti tu de "victima"...
Din afara situatia se vede altfel, scuza-ma...
Fa ceva, trimite-o pe mama ta acasa, incearca sa te apropii de sotul tau si sa va traiti viata de familie voi trei, cred ca se poate!
Restul nu mai conteaza, sunt doar supozitii, interpretari, pareri! Tu stii adevarul si cred ca stii foarte bine ca daca veti continua asa o sa pierdeti ce aveti!

1508 spune:

mesaj pentru Zina
Draga mea daca te ajuta cu ceva tin sa-ti spun ca si eu sunt exact in aceeasi situatie ca si tine.Am o fetita de 3 luni si jumatate,care este singura mea ratiune din aceasta viata.Soacra mea imi face viata un cosmar manipulandu-mi sotul cum vrea ea si asta din cauza ca nu fac matanii in fata lor ca la icoane.
Ca sa-ti redau pe scurt cam ce se petrece in viata mea, sirul evenimentelor ar fi urmatorul: sunt casatorita de 5 ani,cu sotul meu sunt impreuna de 10 ani,ne-am casatorit cand a hotarat soacra mea,dupa 10 luni de la casatorie am ramas insarcinata, sotul nu a vrut copilul si m-a fortat sa fac avort, lucru care l-am regretat mai tarziu. Acum 3 ani am decis sa fac un copil cu orice risc si cand i-am spus asta sotului meu mi-a sarit in cap impreuna cu soacra-mea ca eu nu sunt normala si sa ma duc sa ma caut la cap.Am indurat si aceasta rusine si m-am dus la un psiholog si mai apoi la un psihiatru(am zis sa ma vada si unul si celalat) si le-am spus ce se intampla si sa ma consulte, iar diagnosticul celor 2 a fost urmatorul:perfect normala cu recomandare"spune-i doamna sotului si soacrei sa se duca ei sa se caute la cap, ca oamenii normali nu fac ceea ce fac ei!"Mereu m-au jignit, m-au umilit si-au batut joc de mine, au venit in casa mea si au sarit la mine la bataie, mi-au spus sa nu vorbesc cu nimeni ca daca spun la lume ce se intampla voi ajunge de rasul lumii.
In fine dupa mult chin am reusit sa raman din nou insarcinata, am avut o sarcina foarte buna din punct de vedere clinic, insa in casa situatia era foarte tensionata.In cele 9 luni de sarcina socrii mei au fost la mine de 3 ori, nu m-au ajutat cand aveam nevoie, soacra-mea suna doar sa ma intrebe daca stiu ce sex are copilul si imi impuia capul cu tot felul de prostii(la un moment dat am refuzat sa mai vorbesc cu ea)cat despre sotul meu el a sperat toata sarcina ca va avea baiat, nu i-a convenit ca va avea fetita si de cand a aflat sexul copilului a inceput sa se poarte urat cu mine, tipa mereu la mine, imi gasea vina din orice pentru ceea ce nu-i convenea, ma lasa singura in special noaptea si pleca in alta camera sa se culce iar eu ma rugam mereu lui Dumnezeu sa-mi dea liniste sa pot duce sarcina cu bine pana la capat fiindca plangeam de-mi sareau camesile de pe mine( de mentionat ca toata sarcina nu am avut pofte, nu am avut toane,am fost activa si m-am dus la serviciu pana in luna a 7-a, deci nu am fost o gravida problema).In fine am nascut o splendoare de fetita, cuminte si cu toate cele bune ale ei.
Nu am avut perioada de lauzie, deoarece nu m-a ajutat nimeni,de cum am venit acasa "am inceput sa-mi intru in mana"Sotul meu nu a stiut ca are copil mic in casa, nu l-am deranjat niodata cu nimic ca am zis ca el trebuie sa fie odihnit sa se duca la servici,insa aici am gresit, ca el nu stie sa puna un pampers la copil, cand copila plange el sta la tv sau la calculator si nici nu se misca sa vada ce are.Socrii mei vin sa vada copila o data la o saptamana sau doua, stau douazeci de minute cu ea si o zgaltie si se scalambaie in fata copilei si se intreaba de ce nu are nici o reactie la ei, de Craciun si de Anul Nou nu au binevoit sa vada copila ca au fost in plimbare.
Toate aste pentru mine s-au adunat si consider ca paharul s-a umplut iar zilele trecute m-a sunat soacramea(din greseala, cred ca nu-i raspundea fiul ei la telefon) si i-am spus ce am avut de spus. Bine inteles ca a fost cel mai bun prilej sa vina iar la mine acasa sa faca circ, sa tipe si sa ma jigneasca, sa-mi spuna niste lucruri inventate de ea(eu spuneam ceva iar in urmatoarea clipa imi rastalmacea vorbele) "dragul meu sot" era de fata nu a avut nici o reactie, sa-mi sara in ajutor stiind ca tot ce spuneam era adevarat, ba mai mult la urma au inceput sa ma acuze amandoi ca sunt nebuna si ca daca mai spun ceva am sa vad eu ce am sa patesc. De 4 zile sotul nu-mi mai vorbeste, pleaca de acasa cu noaptea in cap si vine noaptea, de copil nu il intereseaza.Cel mai tare ma doare ca eu sunt singura care ma ocup de copil si cu toate astea mi-au spus ca eu nu stiu sa-mi cresc copilul, sa nu-i mai dau san si sa fac ce-mi spun ei ca stiu mai bine, iar pe sotul meu chiar nu-l inteleg daca are ceva cu mine de ce se razbuna pe copil nemaibagandu-l in seama?
Asa ca draga mea cineva, undeva, traieste ca si tine o drama asemanatoare. Sunt hotarata: daca nu-mi ofera linistea de care am nevoie sa-mi cresc copilul il iau si plec si nu o sa ma mai intereseze nici o scuza sau o rugaminte a lor, fiindca m-am rugat de ei sa ma lase in pace de atatea ori si nu au facut-o.
Dumnezeu sa te intareasca si sa ai parte de tot binele din lume.

cristoiu spune:

wow 1508 ... respect!

ai facut un copil impotriva vointei sotului tau, care nu si l-a dorit (sau am inteles gresit?), si acum suferi ca nu il baga in seama nici el si nici bunicii (care nici ei nu l-au vrut). WOW.

andacos spune:

Mey nici eu n-am sa reusesc vreodata sa intzeleg tipul asta de ratzionament!

Intzeleg ca vrei sa fii mama,intzeleg ca este ceea ce-tzi doresti la un moment dat...insa...odata ce ai hotarit de unul singur ca vrei copii,atunci itzi asumi si responsabilitatea cresterii lor,cu tot ceea ce presupune asta!

M-a "socat"chestia cu"socrii nu m-au ajutat cind am avut nevoie"!

1508,eu cred ca esti si putzin obosita,dar asta poresupune un copil sau si asta!Itzi doresc sa-tzi gasesti linistea si multzumirea,fetitza ta are nevoie de tine !Incearca sa-tzi rezolvi probleme cu sotzul,lASA SOCRII LA O PARTE CA EI NU-S DIN FAMILIE1fAMILIA TA ESTI TU;COPILUL SI SOTZUL1(scuze n-am timp sa corectez,involuntar am apasat pe tabs)

Dana

1508 spune:

Se pare ca unii m-au inteles gresit, cand am spus ca dupa mult chin am reusit sa raman insarcinata, era vorba de faptul ca sarcina a survenit la un interval de 1 an si mai bine de la acel incident, pana la urma s-a obisnuit cu ideea ca trebuie sa avem un copil insa nu ramaneam insarcinata si acest lucru a durat ceva timp.Deci nu am avut un copil impotriva vointei sotului cat despre socri chiar nu ma interesa ceea ce vroiau ei.Ca daca e sa judecam dupa vointa au fost "loviti" cand au aflat ca mostenitorul pe care il asteptau era de fapt o ea si ca nu are cine sa le poarte numele mai departe, la care reactia mea a fost ca " si o fata poate duce numele mai departe
daca este mandra de el!"

1508 spune:

si apropos Cristoiu, "nu sufar ca bunicii si sotul nu baga in seama copilul" ci sufar ca mi-au spus ca "nu stiu sa-l cresc" atata timp cat ei nu sunt langa mine si nu stiu cum fac asta si ca "sotul se razbuna pe copil pentru supararea pe mine" .
Fiti va rog atenti la ceea ce se scrie si nu mai trageti concluzii pripite, sau daca aveti vreo nelamurire intrebati cel ce posteaza ce a vrut sa spuna!

alex_andra spune:

1508, sunt alaturi de tine cu sufletul ca si de Zina si, ca si ei, iti spun si tie, ignora-i pe cei care nu inteleg sau nu vor sa inteleaga drama prin care treci, ba mai mult, lovesc cu rautate.
Daca imi permiti sa-ti spun parerea mea sincera.....eu l-as da naibii de sot si mi-as lua copilul si as pleca. Din cate am inteles din ce zici pot fi si periculosi fizic si el si socrii tai.
Alte rude ai, care te pot ajuta?
iti doresc din suflet multa liniste si crede-ma ca sufar alaturi de tine, pentru ca in momentele astea, de proaspat mamica ar fi trebuit sa ai parte si tu de dragoste, ajutor si intelegere.

iti dorec numai bine si multa putere.

Andra, mami de leoaica Eva