Parinti adoptivi in asteptare * 2 *
Raspunsuri - Pagina 15
gabriela42 spune:
cu siguranta toata lumea are dreptate in felul ei .eu am vrut sa transmit un alt mesaj adica ,nu va lasati in seama dpc,mai incercati sa priviti si in jur poate acolo se afla micutul.eu v-am spus o intimplare si ca ea sunt multe.eu speram sa pot da un sfat cit mai aproape de realitate se pare caaaaaa.sper ca dorintele voastre sa se implineasca !o bucata de aur staluceste si in noroi.
puffy10 spune:
Bellaiza sa fiti fericiti si sa va cresteti puiul cu placere, asa e cum spune Simona14, nici cand nasti nu alegi.... sexul, iese cum vrea Domnul, doar ca atunci e nou nascut
. Noi intentionam sa luam cat mai mic, momentan mai asteptam poate apare totusi si ceva micut... dar nu exclud varianta cu primul vazut.... si luat... vom vedea cum decurg lucrurile. Acum cine a trecut prin fazele astea stie ca asa e, cand o sa simt ca a aparut copilasul nostru 
nu stiu cat o sa mai conteze detalii (varsta sau altele 
).
Simo, nu ne-am pierdut inca rabdarea, doar ca uneori simt ca ma urc pe pereti si as vrea sa fac ceva....sa misc lucrurile intr-un fel. In momentele alea de "disperare" imi trec prin cap tot felul de idei, de solutii . Momentan asteptam, tot nu vad alta rezolvare. Doar ca sper sa nu fie prea lunga perioada asta, ca ma macina psihic.
6IA, 2FIV-nereusite
prin adoptie vom aduce bucuria in casa...
Bellaiza spune:
Puffy10,
m-ai facut sa-mi amintesc o intamplare. Eram la serviciu, povesteam unei prietene -necasatorita/fara copii- despre Stefan. Pur si simplu, in ciuda prieteniei, i-a iesit porumbelul din gura: nici nu stii ce ai pierdut ca l-ati intalnit mare!...I-am raspuns simplu: da, dar nici tu nu stii ce am castigat! A lasat capul in jos prietena mea,pentru ca eu asa o socot, si mi-a zis, din tot sufletul: ai dreptate.
Ma bucur ca nu respingi ideea de a adopta un copilas mai marisor.
gabi_99 spune:
bellaiza- mare dreptate ai...shi important e ca noi shtim ca balantza este net inclinata in favoarea celor cishtigate cu puii noshtri, fatza de cele pierdute ( k shi clipe petrecute impreuna.....)....imi doresc mult de tot sa intru pe forum ...shi sa vad ca la capitolelele unde se intilnesc cu precadere fetele care au deja puiutzii acasa...sint mai bogate in interventzii...shi ca fetele care demareaza formalitatzile.....vor "simtzi " mai repede cum " mishca" copilul lor....shi-l vor aduce acasa cit mai repede......va pupam tare dulce
gabi
simo_75 spune:
dragele mele,consider ca fiecare are povestea ei,una mai trista alta mai vesela insa un lucru este cert-nu trebuie sa ne dam batute!
ioanaalice- da,chiar azi am vorbit cu avocata noastra insa nu pot sa expun aici lucruri care le fac in particular nici daca as vrea.
Cert este ca sistemul nu mai este asa cum era odata!
Dovada vie o puteti gasi la tribunal si sa va uitati anul trecut cate adoptii s-au facut si cate in 2008.
Anul trecut sunt cateva,deci cateva, numai pe copilasi mari.
Unde sunt cei mici?Greu de raspuns!!
In alta ordine de idei- noi ne tinem pe pozitie ca vrem copil intre 0-3 ani maxim!Asta e dorinta noastra si mergem pe calea asta deocamdata.
Fiecare are dorinta lui si trebuie respectata .
Nu spun ca niciodata nu m-as atasa de un copilas mai mare ca nu pot stii ce voi simti daca as vedea acel copil.La Zalau de exemplu in loc sa ma uit la cel mic de 1,5 ma uita la o fetita de 4,5(wow si ce scumpa era,si ii facem codite ec) insa din pacate neadoptabila deci...sunt convinsa ca nu as refuza un copil mai marisor daca as simti acel ceva pentru el!
Poate ca imi va cadea cu tronc! si nu as mai renunta la el dar pana atunci DPC-ul sa caute cerinta mea.
Fetele care si-au gasit copilasi mai mari ma bucur sincer pentru ele si sunt convinsa ca nici nu simt ca au pierdut acei ani.
Cei care spun ca vezi Doamne ai pierdut niste ani,o fac din rautate si din cinism.Oare ei ar putea adopta??Nu,evident, ca sunt egoisti si vor neaparat gena lor,vor sa semene cu ei,vor sa fie laudati ca vai ce seamana cu mami sau tati,le place cum suna!II gadila la urechi!
Si eu la job am femei care imi spun ca nu ar putea creste copilul altuia,ca nu concep asa ceva.Ma uit la ele cu mila,ma credeti?
Ma uit la ele cu mila pentru ca nu au trecut dincolo de limita!
Nu inteleg ca a fii mama o poti face pentru orice copil,fie ca e al tau fie ca nu dar tot al tau este odata ce-l cresti!!
va pup
Puffy
ioanaalice
mariaa-
si pentru toate fetele
Copilul nu datoreaza parintelui viata, ci cresterea! - Nicolae Iorga
Bellaiza spune:
In ziua in care am avut incuviintarea adoptiei, pe lista de sedinta erau 32 de dosare. Din acestea 9 erau incuviintari de adoptie. Personal, m-am bucurat si cred si acum ca erau multe intr-o singura zi.
In alta ordine de idei, mare atentie la cat va poate ajuta un avocat in conditiile in care legea nu este una tocmai in avantajul real al micutilor, iar intalnirea cu copilasul atat de dorit de noi toate nu este...un proces...si chiar daca lasa sa se inteleaga ca pot ajuta...
Ce inseamna, in limite legale, cautarea copilului de catre familia atestata? Raspunsul este simplu: trimiterea de cereri insotite de documentele deja stiute la directiile din tara. Eu nu cred ca pentru asta e nevoie de avocat.
Plasamentul teoretic se acorda...in practica este insa mai greu cu plasamentul date fiind riscurile...Aici cred ca demersurile unui avocat destoinic ar fi binevenite.
O seara buna tuturor si un drum binecuvantat catre micutii vostri!
simo_75 spune:
din pacate vad ca aici in loc sa fiu sustinuta de fete care au adoptat si care s-au lovit de birocratie mai mult sau mai putin parca sunt impotriva si nu fac decat sa ma contrazica si sa imi tot arate ca nu e asa cum spun eu.Hello!! Vorbesc despre problemele care le-am trait,care mi-au macinat nervii...
Oare credeti ca vorbesc doar asa ca sa ma aflu in treaba?
Ce am trait eu si prin cate am trecut nu doresc la nimeni iar faptul ca expun aici problemele mele o fac pentru fetele care sunt in situatia mea ( faza de asteptare) ca sa stie ca pot exista si probleme de genul asta!!Sunt o groaza de fete care nu isi spun oful ca au patit la fel ca mine sau pur si simplu au renuntat la adoptie vazand ce calvar poate sa fie!!
De fiecare data cand am spus ceva nefavorabil imediat a trebuit sa intre cineva sa ma contrazica.Daca e asa de usor cu adoptia de ce sunt atatea fete care asteapta?De ce se fac schimb de poze intre fete pentru ca DPC-ul nu ni le arata??De ce tu vezi o poza trimisa de X-uleasca si pe urma cand suni la DPC-ul respectiv ti se spune ca nu cunosc acel copil?De ce????
Intotdeauna cand am spus ce am trait a trebuit sa ma enervez ca a existat cineva care sa ma contrazica!
Si da, poate ca am nevoie de avocat,faptul ca nu am spus si de ce e pentru ca nu pot sa pun pe tapet pe un forum probleme personale!
E legat de adoptie si e un avocat care se ocupa cu asa ceva.
E bine sa apelezi la un avocat atunci cand nu cunosti interpretarile unei legi sau dedesupturile ei!
Cat despre faptul ca trebuie sa astepti sa-ti prezinte DPC-ul un copil....aici deja m-a umflat rasul....sa fim seriosi...cate fete nu si-au gasit puiul pe alte cai decat cele ale DPC-ului.
Doar s-a vorbit inainte sa stam la -filaj-prin parcuri sa vedem maternale care apar cu copii,sa intrebam in dreapta si in stanga daca stiu daca cunosc etc..asta e legal?nu,dar faci orice ca sa ai un puiut!Logic daca il gasesti in parc DPC-ul trebuia sa ti-l fii aratat deja dar nu se intimpla asa din pacate.
Stiu ca voi fii contrazisa again si sincer nici nu ma intereseaza Atata timp cat stiu prin ce trec zi de zi,cat stau si ma framant zi si noapte asteptand un semn de la DPC.
Cand ai sacii in caruta e foarte usor sa pui altfel problema ca doar tu esti rezolvat ce iti pasa de celalalt!Asa suntem noi romanii,dam sfaturi ,compatimim si ne gandim-saraca de ea!ce ghininonista e!dar bine ca la mine a fost altfel.
De aici se vede faptul ca in loc sa fiu sustinuta sunt contrazisa si mi se spune ca disper,ca sunt prea nervoasa etc....ca e normal! se priveste din prisma unui om implinit care oricum nu-l doare si nu-l afecteaza ca celalat sufera.
De sarbatori unele fete si-au strans puiul in brate oare s-au gandit la cele care isi plangeau in pumni si isi strangeau in brate puiul imaginar???Lasand la o parte vorbele de incurajare de pe forum,alea au fost pe moment atunci cand s-a intrat aici dar in suflet atunci cand simteau ce inseamna sa fii mama s-a gandit oare cineva la cele care stau si asteapta?Nu va spun eu.Au uitat imediat ce au parasit forumul!!!
Sunt genul de om care spune exact ce gandeste si spune lucrurilor pe nume,nu ma fofilez si nu am ascuns problemele de care m-am izbit.
Tot ce am spus sa se inteleaga ca nu e adresat personal unui singur om ,ci in general de cand scriu pe acest forum.
Aceleasi pietre le-a luat si gabriela42 care numai Dumnezeu stie cat s-a luptat cu sistemul si cum a intraznit sa spuna purul adevar imediat s-a sarit la gatul ei.
E pacat ca in loc sa sustineti parca incercati sa fiti contra si sa blamati un om care spune adevarul despre ce pateste si de ce se loveste.
Copilul nu datoreaza parintelui viata, ci cresterea! - Nicolae Iorga
dana_miu spune:
Simo_75 , mare dreptate ai in ceea ce spui . E foarte usor sa dai sfaturi cand " esti cu saci in caruta "
Se zice aici sa se mearga pe cale legala , dar ce se intampla atunci cand asistentele iti spun sa te duci in tara sa cauti , la spitale , maternitati ,ca de la ei slabe sanse sa vezi un copil . Ce se intampla cu descurajarile de la inceput de drum cand ti se arunca in fata ca ai sanse aproape de zero sa gasesti un copil ???
Sa nu vorbim despre toate spagile despre care se vehiculeaza . Astazi la " la sueta cu Bahmu " a intrat o doamna care doreste sa infieze un copil si un anumit director i-a cerut 2000 E .. Hai sa fim sincere ca multe dintre noi ar fii in stare sa faca si credite doar doar .. Dar ce facem doamnelor ajungem sa ne cumparam copiii ?
Eu tot ma intreb unde sunt copiii abandonati .. ? De ce eu stiu de un copil si cei de la Dps nu mi se spune nimic despre el ?
Nu vreau sa intru in polemica cu nimeni , departe de mine gandul asta , dar haideti sa fim un pic mai realiste . Sunt constienta ca multe mamici cand si au adoptat puiutii sistemul nu era chiar in halul asta .
maria_t1971 spune:
SIMO
AI FOARTE MARE DREPTATE !!!!
PACAT DE VREMURILE DE DEMULT CAND AICI PE FORUM GASEAI INTELEGERE SI MAI ALES AJUTOR.
MihaelaAnca spune:
Simo 75 eu te inteleg perfect.Nu am intrat pe forum de multa vreme pentru ca nu ma regasesc. In martie ne facem a 3-a oara atestatul, in conditiile in care pana acum NU AM VAZUT NICI UN COPIL!!!. Stiti ce inseamna sa astepti 3 ani, sa stai cu ochii pe telefon sperand sa sune DPC!!! Sa speri ca poate in anul care vine se va intampla ceva, ca va exista o speranta cat de mica de care sa ne agatam!!! Sa educi si sa inveti copii altora si sa nu ai copilul tau caruia sa ii transmiti tot ce ai tu mai bun!!! Ma bucur pentru fetele care au reusit sa realizeze adoptia dar in acelasi timp sunt ca un leu in cusca pentru ca sunt legata de mani si de picioare. Sa nu credeti ca nu am incercat si alte variante. Am trimis cereri in toate judetele si am primit doar raspunsuri negative. Pentru noi nu ar fi contat distanta la care ar fi trebui sa mergem. Unele fete spun ca si-au gasit puiutii chemate de DPC din alte judete. Spune-ti-mi cum se poate? Ne trezim in fiecare dimineata sperand ca poate va suna telefonul, il purtam cu noi pretutindeni ca sa nu ratam nici un apel. Ma prabusec emotional la ora 16 pentru ca apelul pe care il astept nu a venit si o iau de la capat a doua zi dimineata.