Soacra soacra poama acra

gabitza2005 spune:

Faptul ca o persoana stie sa gestioneze o situatie (fara sa se injoseasca) si sa obtina ce e mai bun din ea si reuseste sa le impuna respect celor din jur nu inseamna ca este obedient. Eu as vedea situatia ca pe un esec al meu personal daca nu as fi reusit sa le castig respectul socrilor fara sa le impun asta.
Consider ca ei nu trebuie sa-mi castige respectul pentru ca eu una i-am respectat inca de la inceput prin calitatea de parinti ai sotului meu.

cristiama spune:

Gabitza,

Sa stii ca pe mine m-ai facut sa rad!
Esti nostima tu asa cum ai reusit sa le impui respect socrilor!!!
Bravo tie.

Ti-a trecut vre-odata prin cap ca NU toti socrii sunt ca ai tai? Ca este posibil sa existe socrii carora sa nu le poti impune respect, din diverse motive, care nu tin de tine.
De ce sa fie vina mea ceva ce nu tine de mine?
Asta asteptam eu pe la inceputurile realtiei, sa "ma respecte" soacra ca:
- e mereu ordine la mine
- fac mancare buna
- am un serviciu bun
- sotul e fericit
Sa vedeti voi, defapt soacra mea NU vrea ca eu sa fac ceva bine, ar putea insemna, doamne fereste ca sunt in vre-un domeniu mai buna decat ea! Or ea le stie pe toate, are deja modul perfect in care se tine o casa, se gateste o masa si e SINGURA care poate sa-l faca pe fiul e fericit!

Sa te vad Gabitza, cand tot ce tie ti se pare calitate, soacrei i se pare defect, ce zici? Ca are dreptate soacra si o pun la "esecuri" personale?
Hmmmm?
A fost asa de bine din momentul in care am incetat sa mai caut aprobarea soacrei!
De ce trebuie sa am o relatie buna cu soacra?
Am un sot cu care trebuie sa am o relatie buna!

Cat despre vizite oricand la noi acasa ca vin acasa la fiul lor? Ei bine dupa cateva vizite ale soacrei la 7 dimineata in weekend sa spunem ca au pierdut acest drept!

Fomalhauti spune:

Gabitza, uite, eu una respect de la inceput pe toata lumea. Ca asa m-a educat mama. Ca e tanar, batran - asta e acelasi lucru pentru mine. Ca e o persoana importanta sau nu pentru altii - pentru mine e acelasi lucru.

Atunci cand eu spun "buna ziua" si nu mi se raspunde, eu cred ca persoana respectiva este prost-crescuta si incep sa-mi pierd respectul. Atunci cand intreb ceva politicos si mi se refuza un raspuns civilizat, din nou imi pierd respectul.

Cand cineva care incepe sa ma cunoasca are o parere complet gresita despre mine, incep sa cred ca nu este o persoana prea inteligenta. Si incep sa imi pierd respectul.

As putea sa continui sa respect o persoana pentru anumite calitati "nu e prea inteligent, educatie n-are, da' are suflet bun". Daca nu exista nici asta - nu prea vad de ce as respecta persoanele.

Cand cineva incearca sa-mi faca rau, chiar incep sa am sentimente negative fata de persoana respectiva. Daca mai si reuseste, incep sa urasc persoana. Fac tot posibilul sa o tin departe de mine si de copiii mei.

In legatura cu faptul ca nu am reusit sa le castig socrilor respectul, ei, bine, nici nu as fi vrut. Secretul este ca nimeni nu are respectul tuturor. Fiecare are respectul unei anume categorii, a celor care au aceleasi valori. Sunt oameni al caror respect nu doresc sa-l castig, as fi chiar disperata daca le-as castiga respectul...Nu avem cunoscuti comuni (desi nu se stie, lumea e mica). Asa ca iti voi da de exemplu cateva personalitati publice. Pe care nu le cunosc, nici nu doresc, carora nu le-as putea castiga niciodata respectul si nici nu as dori: Becali, Mutu, Geona, Basescu, Patriciu....In aceasta categorie intra si socri mei. Nu ii respect, nu le vreau respectul. Tot ce as fi vrut ar fi fost sa ma lase in pace, pe mine si familia mea.

sorana spune:

Hmmm ... daca ar fi fost sa ma marit cu toata familia lui spuneam pas si cautam alta familie .
Din fericire nu a existat pretentia asta de nicio parte. Asa cum eu il sustin si l-am sustinut intotdeauna pe el in fata familiei mele (care n-a fost deloc de acord cu casatoria noastra) tot asa mi se pare normal sa ma sustina si el pe mine in relatia cu familia lui.
Eu una am pornit pe idea ca ma voi putea intelege cu soacra. Dupa ce a aparut copilul si sicanele au aparut si asupra copilului am considerat ca e irecuperabila si am incetat orice discutie.
Nu am cum sa o respect pentru ca a incercat sa-mi faca rau cu intentie si, mai rau de atat, a incercat sa-i faca rau copilului meu.
Gabitza soacra-mea mi-a spus cand fi-mea avea 4 zile ca sunt mama denaturata pentru ca incercam sa alaptez si refuzam sa-i dau lapte praf. Daca vrea respect sa-l merite.
Oricum trebuie sa recunosc ca m-a maturizat foarte mult soacra-mea. Desi nu eram foarte tanara cand am cunoscut-o soacra-mea m-a invatat ca exista oameni care vor sa-ti faca rau pur si simplu, care vor sa te atace in permanenta, pe care nu-i poti potoli indiferent cum reactionezi si ce faci. Una peste alta am invatat ca sunt capabila sa urasc (nu credeam asta despre mine dar iata ca vreo 7 ani de interactionat cu soacra-mea mi-au demonstrat ca sunt perfect capabila sa urasc si sa nu uit si sa nu iert).
Un alt motiv de a-i multumi soacrei mele este ca datorita ei sunt foarte sigura de dragostea si atasamentul sotului meu care a refuzat in repetate randuri solicitarile maica-sii de a ma parasi (ultimele cateva au fost dupa ce aveam deja copilul). Ba chiar a ripostat intotdeauna de genul "unde merge ea merg si eu, ea (apoi ele incluzand-o pe fi-mea) este familia mea".



Sorana si Monica (7 ani)

Alinutza1979 spune:

exact! bravo gabitza2005 ---asa consider si eu!

Alinutza1979 spune:

...din ceea ce ai scris aici pare ca tu faci intrecere cu soacra ta "care e cea mai buna"
Nu stiu ce sa zic insa daca tu te astepti ca soacra (socrii) sa te respecte ca


gresesti! Respectul vine din "modul de a fi" (atat al ei cat si al tau)!
Uneori este bine sa mai lasam de la noi, sa nu punem la inima toate "nimicurile"...acum doar nu o sa-i strig barbatului inainte de culcare ca masa a zis ca e ciorba prea sarata sau prafu' nestes!Nici nu trebuie sa stie ce a zis masa atat timp cat mananca si totul este bine!
Eu cam asa gandesc si niciodata nu m-am plans barbatului de mama lui! Fiindca stiti ce se intampla?! El ii va spune si apoi ti-o pui in cap! Incep discutiile, certurile se ajunge la compromisuri (ori ea ori eu) ...si nu-i deloc bine fiindca este totusi mama lui!

Zina spune:

Dragele mele,

Eu cu soacra si cu sora sotului nu sunt in relatii bune (asta se intampla de vreo 2 ani, ca nu a fost de la-nceput asa, pana cand soacra nu si-a "tras" un iubit badaran si din topor).
Avem un baietel de 3 ani, iar soacra vine si o data la o luna sau 2 luni sa-l vada si sta in acelasi oras cu noi. Si atunci cand vine, vine cand nu sunt eu acasa. Atunci cand sunt plecata la servici, iar baietelul sta cu bona. I-am explicat sotului ca nu-mi place ce face si sa-i trasmita mamei lui ca nu mai are ce cauta la noi cand nu suntem noi acasa. Gresesc? Exagerez?
Am aceasta reactie, deoarece simt ca vrea sa demonstreze ca ma desconsidera si face ce vrea ea. Lucru urat din partea ei. Voi ati lasa-o sa vina cand nu sunteti acasa? V-ar deranja? Ca pe mine ma deranjeaza extraordinar, iar ieri a facut la fel, chiar daca cu putin timp inainte o sunase sotul sa-i spuna ca mie nu-mi convine sa vina ea in casa noastra cand nu suntem noi acasa, dar tot a fost. Ce-ati face in aceasta situatie? Mai ales ca este o femeie cu 2 fete, in fata iti zambeste, iar in spate te barfeste....
Am spus ca daca se mai intampla inca o data, pun mana pe telefon si-i explic daca nu intelege ce dorim noi.
Doamne ce oameni mai exista!!! Nu suntem nici noi perecti, dar totusi..


Zina

r_ocsy spune:

Despre soacra mea, ce pot sa spun ? Are suflet bun, tine la mine dar e tare ciudata. Locuim cu socrii, nu pentru ca asa ne dorim ci pentru ca altfel momentan nu se poate. Problema este ca ... niciodata tanara generatie nu se va intelege cu veche generatie. Din fericire, socrii au o casa mare, noi locuim la etaj si fac tot posibilul sa nu dau prea mult nas in nas cu ei. Ne-au oferit varianta sa mansardam casa si sa luam o parte din etaj, dar inca nu ma pot hotara.
In casa ce sa zic, sunt aproape ca la mama acasa. In general fac ce vreau. Imi place sa gatesc si sa experimentez lucruri noi in gastronomie...DAR...de fiecare data cand vroiam sa gatesc si eu ceva mai deosebit, soacra spunea:dar nu mananca nimeni(de unde stie ea daca nu s-a incercat pana atunci?!) si atunci imi pierea cheful de gatit, nu mai faceam nimic si asa a ajuns sa gateasca ea in proportie de 95%..eu doar cand mi-e pofta de ceva.Poate sa se planga acum ca s-a saturat de gatit ca nici nu-mi pasa. In rest curatenia in mare parte imi revine mie...asta daca nu se baga din nou peste mine. Si uite asa, sunt aproape ca la mama acasa!
Am incercat sa ne punem bani deoparte pentru ca in final sa avem si noi casa noastra, am si reusit dar acum o parte din ei vor fi ai viitorului bebe care s-a cam grabit ( nu il programasem) , dar daca Dumnezeu asa a vrut si a hotarat nu ne putem pune impotriva, nu ? Ce pot sa zic la final : vom trai si vom vedea , pana la urma tot vom avea casa noastra !
PS: socrul e mult mai dificil decat soacra, dar asta in alt episod

cristiama spune:

Alinutza,

si daca "modul de a fi" al meu si al soacrei sunt complet diferite cum mai facem cu respectul?

Eu am soacra de vre-o.... hei am depasit 10 ani!!!! Pana acum, din pacate, modul ei de a fi mi-a zgariat timpanele, m-a facut sa-mi fie jena in public si in particular, in rest numa de bine!

Zina, nu conteaza ce parere avem noi, cata vreme pe TINE te deranjeaza e o problema.
Eu, dar eu am devenit f intransigenta la capitolul soacra, as atentiona-o:
- daca mai vii cand noi nu suntem acasa nu ti se va deschide usa!
- dupa care as vorbi cu bona chiar sa nu-i deschida

R-ocsy, din pacate cata vreme stai cu socrii in casa va fi greu sa-ti dezvolti un stil "al vostru" de gatiti cata vreme deja e impamantenit stilul soacrei, care vezi tu, a fost stilul casei ani de zile!
Sa speram ca o sa va mutati la casa voastra si atunci o sa poti sa-ti dai frau liber experimentelor culinare.

dry_votka spune:

Eu nu am soacra
Si stiu bine ca traiul la comun, ori strans legat de "generatia veche" oricum nu e o fericire...insa unele povesti cu soacrele voastre chiar ma sperie de-a dreptul.
Uneori chiar zambesc usor in coltul gurii...caci sa stiti ca uneori au un aer putin comic, privit din afara...insa inchipundu-mi cum as fi ori face eu in situatia respectiva, imi piere de tot :D
Ce sa zic decat: fiti tari pe pozitii si nu le acceptati toate r.ahaturile. Parca n-ar fi avut si ele soacre...

http://verze.ro
Simtul umorului inca nu a murit!