Cine e seful ? la gradi, mai ales

denizel spune:

Tonnia, da, Simali merge foarte mult pe ideea de datorie si (probabil) impune facutul lucrurilor din datorie.
Nu conteaza ca copilului nu-i place la gradi, astea sunt mofturi.
A facut 4 ani, datoria lui e sa mearga la gradi si sa nu mai faca mofturi.
Parintele nu trebuie sa-l ajute cu altceva in afara de schimbatul gradinitei si teorii despre datorie.
Incercari de a ajuta copilul = zvarcoliri inutile
Eu asa am inteles.
Si nu-s de acord, desigur...


Protest
Recunosc ca ma jucam odata cu fetita la nisip si a venit o alta fetita sa se joace cu noi. Avea peste 3 ani, s-a asezat in fund in nisip, moment in care i-am vazut pampersul si toate cele (la copiii mai mari dispar colaceii de pe picioare, pamperul nu prea mai are pe ce sa stea), avea si nisip in pampers, recunosc ca am avut o reactie in stomac, fetita vorbea foarte bine, parea sanatoasa.

Cand de fapt categoria copiilor care mai folosesc pampersul la 3 ani este clar minoritara si pentru parintii lor imi pare rau daca au incercat si nu au reusit iar daca nu au facut nimic mi se pare condamnabil.

simali spune:

100% impotriva ideii ca toti oamenii isi pot lua concediu cand vor ei. Suntem plini de toleranta si intelegere cand este vorba despre copii si nu dam doi bani pe familiile care se zbat intre datorii la banca, slujbe de rahat, sefi intoleranti, etc. Vreu sa vad si eu familia aia in care copilul creste gras, fericit si plin de satisfactie in timp ce parintii negri si trasi la fata cad jos de oboseala si frustrare. Familia este un intreg. Copilul nu poate fi bine in absenta binelui celorlati membrii.

Nu este o chestie de 2 bani cand plange un copil dar nici nu se rezolva cu concediul parintilor. Dimpotriva. Eu stiu ca efectul este contrariu. Mai precis cunosc personal cateva cazuri in care efctul a fost contrariu.

"Calea de mijloc este calea ZEN"

Alice

AdiS spune:

Cred ca simali a vrut sa spuna:
Nu te trezesti ca nu ai mai reusit zi de zi/nu ai avut chef, asa ca suni la serviciu si te invoiesti cu un motiv strong: am febra si daca se poate nu veniti pe la mine ca nu se stie, va pot imbolnavi si pe voi .

simali spune:

Eu merg foate mult pe ideea de libertate. Fiecare membru al unei familii are dreptul la libertate si afirmare. Mama, tatal si copiii. Copilul nu este centrul familiei. Centrul familiei suntem noi, toti.

"Calea de mijloc este calea ZEN"

Alice

denizel spune:

Aha!
Copilul sufera ca un caine la gradinita, parintele sufera ca un caine daca se roaga de sef sa-i dea 3 zile de concediu.

Deoarece prioritate nu i se da celui mai fragil exemplar al familiei (ziceai ca toti sunteti centrul familiei), parintele va fi in relatii bune cu seful caruia nu-i cere 3 zile de concediu, iar copilul va suferi in continuare ca un caine.
Conflict rezolvat!





In regula.
Spune tu cu ce se rezolva.
Daca se poate, in afara de solutia "tinut teorii despre responsabilitate si datorie".



Protest
Recunosc ca ma jucam odata cu fetita la nisip si a venit o alta fetita sa se joace cu noi. Avea peste 3 ani, s-a asezat in fund in nisip, moment in care i-am vazut pampersul si toate cele (la copiii mai mari dispar colaceii de pe picioare, pamperul nu prea mai are pe ce sa stea), avea si nisip in pampers, recunosc ca am avut o reactie in stomac, fetita vorbea foarte bine, parea sanatoasa.

Cand de fapt categoria copiilor care mai folosesc pampersul la 3 ani este clar minoritara si pentru parintii lor imi pare rau daca au incercat si nu au reusit iar daca nu au facut nimic mi se pare condamnabil.

AdiS spune:

Si noi ne confruntam cu aceeasi solutie acum. A facut o pauza de 4 saptamani de gradi si nu mai vrea sa mearga. A inceput de 2 saptamani iar.

Saptamana trecuta nu a mers joi si vineri pentru ca nu ii place.

Saptamana asta doar miercuri a mers cu inima usoara: era ziua unei colege si ii ducea cadou. Luni nu a vrut sa se imbrace, pana la urma s-a imbracat si am mers impreuna acolo sa vad si eu atmosfera. A fost f natural. Am vb. cu educatoarea care m-a sigurat ca totul este bine la gradi dar uneori inainte de culacare plange putin dupa mami. Dar totusi azi este vineri si a mers la gradi cu inima indoita.

Iar eu o am la fel. Imi spune acelasi lucru ca nu ii place. Dar nu reusesc sa scot de la el nici de cine, nici de ce. El vrea sa stea acasa cu mami si cu tati.

Tonnia spune:

Denizel, si eu cred ca uneori sunt zvarcoliri nu inutile, ci de-a dreptul paguboase si nefericite sa incerci, ca in cazul autoarei subiectului, sa incerci sa-l adaptezi intr-un loc unde este evident ca iese din tipare si ca asta nu e de acceptat acolo. Adica, ce incercam? Sa dam copilul pe brazda? Sau sa gasim niste oameni mai deschisi care sunt incantati de diversitate si accepta real ca asta-i farmecul si ca metodele trebuie personalizate si cautate.
Adica, iti iei 3 zile libere si apoi il duci tot acolo? Un fel de antidepresiv?
OK, faci tot ce poti sa aiba o adaptare lina dar numai si numai dupa ce te asiguri ca acolo e bine din punctul de vedere al copilului. Si ca sa revin la subiect, la ralcat nu e bine pt ca educatoarea e depasita, e cu parul pe moate sau nu stiu ce exprimare, n-a mai vazut copil asa. Pai normal ca asta se simte, copilul are mirosul fin, nu se lasa pacalit ca noi.

silvia_d spune:

Simali,imi pare rau,nu a fost in intentie sa fiu acida;hai sa nu ne suparam,suntem intre noi,mamicile.

Apropos de gradi asta,primul pas pentru a-l destressa pe copil a fost sa l iau la pranz(nu eu,ci mamaie),asha cum ati zis si voi-la gradi,doar cateva ore...si copilul ma ntreaba-de ce tre sa mai stau la gradi??

Eu ce i(MAI) raspund?

VA multumesc ptr sfaturi!

simali spune:

Denizel, nu e vorba ca daca arde nu-ti poti lua 3 zile. E vorba ca-ti iei 3 zile si nu rezolvi nimic. Cel mult vede copilul ca se poate sa stai acasa daca el plange suficient de tare.

Ma intrebi cum cred eu ca se rezolva? Nu se rezolva de catre adult pentru ca de data aceasta cheile de la lacat sunt in mainile copilului si el a fugit cu ele in papusoi. Copilul este cel supus unui test de maturitate - poate primul din viata lui - si el este cel care trebuie sa vrea sa-l treaca. Tu ca parinte poti sa faci urmatoarele:
Varianta 1:
- sa-i gasesti gradinita perfecta
- sa-i stergi lacrimile si sa-i spui ca-l intelegi dar n-ai ce-i face pentru ca nu poti tu sa dai tu batalia aceasta cu oamenii straini in locul lui.

Varianta2:
Mai poti si sa stai acasa cu copilul pana cand este el dispus sa se duca fara lacrimi in societate.

Intre cele 2 eu nu vad nimic.

Am stat mai demult 3 zile internata in spital cu Vlad. Si el statea numai la usa, cu mana pe clanta strigand "Acasa, acasa". Stiti cum este sa planga un opil 12 ore incontinuu, la usa, cu mana pe clanta salonului de spital? La inceput am incercat sa-l consolez, sa caut jocuri, sa fac pe clovnul. Dar el nu pleca de la clanta. Apoi am plans isteric pentru ca ma parasise orice idee. Apoi, in ziua 2 m-am consolat. I-am spus copilului (dar in realitate imi spuneam mie) "Nu avem ce face, suntem aici pentru cine stie cate zile, poti sa plangi tot timpul cat vom sta aici sau poti sa accepti situatia asa cum am acceptat-o si eu si sa-ti faci de lucru ca sa treaca timpul mai repede". Si gata. M-am calmat. Si la un moment dat s-a calmat si copilul.

"Calea de mijloc este calea ZEN"

Alice

filofteia spune:

Ralcat si eu sunte pentru schimbarea gradinitei.
AL meu in primul an de gradi (3 ani si 9 luni) a spus mereu ca nu-i place la gradi, asa ca al doilea an l-am mutat si nu au mai fost probleme. Sigur la prima gradi era bine tratat, dar cred canu s-a potrivit cu educatoarea.
O alta smecherie...ar fi sa-i iei un ceas de mana cu limbi si sa-i explici ca atunci cand limba mare ajunge la cutare cifra si cea mica la cutare cifra, voi veniti sa-l luati...Nu spune ca nu stie sa citeasca ceasul, va intelege cu siguranta cum este cu timpul. La noi a functionat asta.