Dumnezeu atotstiutor si liberul arbitru (2)

Raspunsuri - Pagina 4

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns crinuta spune:

Citat:
citat din mesajul lui patou

sunt de acord cu ce a scris Larisa insa as mai avea o completare. Sunt de acord ca Dumnezeu poate influenta vietile noastre dar nu o face in locul nostru. Ceea ce face este sa ne avertizeze prin intermediul Duhului Sfant atunci cand facem o alegere proasta, dar in final alegerea ne apartine. acum gandindu-ma la Saul cred ca ignorand vocea Duhului Sfant si facand voia noastra, incet incet Duhul Sfant se retrage discret, in varful picioarelor, lasandu-ne prada "poftelor noastre", iar atunci inima noastra se impietreste si ajungem sa credem minciunile diavolului -discrete si ele apropiate de cuvantul lui Dumnezeu ca sa ne adoarma vigilenta.







Pentru o persoana care acum incepe sa inteleaga, sa caute raspunsuri, ai ajuns la niste concluzii foarte bune, ceea ce e de laudat.
Asa stau lucrurile cum ai explicat.

As mai adauga faptul ca diavolul ( ce se mai amuza de cei care nu cred in existenta lui, deoarece asta e tot rezultatul "muncii" sale)e atat de parsiv, lucreaza atat de siret ( de exemplu, incepi sa iti aduci argumente potrivit carora pacatul nu ar fi pacat, ca deh, uite, toti fac asta, sau, iti gasesti circumstante atenuante, etc), pana cand omul ajunge sa nu mai diferentieze binele de rau.
Trist este ca acum experimentez asa ceva cu o persoana foarte importanta pentru mine, o persoana pe care am considerat-o deosebita, pana la minciuna. Ei bine, cand omul ajunge sa nu mai diferenteze binele de rau, sa considere ca minciuna este buna, sa nu aibe cel mai mic regret pentru minciuna spusa precum si despre consecintele ei, e clar ca diavolul a "lucrat bine".
De aceea trebuie sa fugim de pacat, de aceea exista spovada, pentru ca, cata vreme nu ne aflam in stare pura, Il alungam pe Duhul Sfant, asa ca Patou, ai explicat perfect.
Am mai citit din vietile sfintilor ca, daca am sta asa impuri in fata lui Dumnezeu, am muri instant. E firesc. E chiar logic!

Revin, ca plec la Biserica.

Crinuta si Rayan

Fara Dumnezeu nimic nu e.
Cine se increde in sine, cade rau!

www.youtube.com/watch?v=4L0eM4tODYc" target="_blank">Asculta




Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns fdoina spune:

Citat:
Revin, ca plec la Biserica

asta mi-e placut mult de tot, merita titlul "crestinul anului pe DC"


iaca, venii io inaintea crinutei crinuta, nu te superi pe mine, da? asta e o autoironie

asaaaa...la noi la Biserica s-a citit azi Evangheliawww.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=48&cap=5" target="_blank">asta

mi se pare sugestiv pentru discutia de fata felul in care reactioneaza omul atunci cand are revelatia ca este chiar Dumnezeu in fata lui: Iar Simon Petru, vazând aceasta, a cazut la genunchii lui Iisus, zicând: "Iesi de la mine, Doamne, ca sunt om pacatos.
Caci spaima îl cuprinsese pe el si pe toti cei ce erau cu el, pentru pescuitul pestilor pe care îi prinsesera. "

asemenea marturii, asemenea manifestari, apar in viata fiecarui Sfant ortodox

de remarcat si reactia fariseilor in fata revelatiei


Lady,
Citat:
Cum Doina, nu vorbim de acelasi Dumnezeu? Exista mai multi Dumnezei?


tocmai pentru ca exista un singur Dumnezeu, trebuie sa fim constienti ca nu suntem noi primii care-L cunoastem

sigur ca fiecare trebuie sa-si construiasca propria lui relatie cu El, si sigur ca fiecare om are parcursul lui. dar in acest parcurs, este de mare folos experienta altora

tu spui ca ai pleca in America. Gabi zice ca s-ar apuca de studiat medicina. dar ambele demersuri ar folosi experienta altora. gabi poate sa opteze intr-un domeniu pe care nu-l cunoaste, pentru ca i se pun la indemana niste informatii

ca tu sa poti pleca in America, a trebuit ca unii s-o descopere, altii sa faca avioane si altii sa le piloteze. iar tu, ca sa vezi America, trebuie sa faci un efort financiar si uman destul de serios, pe unii efortul asta ii depaseste. desigur, mai e o varianta pentru optimisti: poti sa te plimbi prin Bucuresti si sa-ti imaginezi ca esti in America. de ce nu? la urma urmei, fiecare poate avea o America personala, nu e importanta aceea pe care au vazut-o altii, e important ca sufletul meu imi spune ca sunt in America.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns patou spune:

Citat:
Pentru o persoana care acum incepe sa inteleaga, sa caute raspunsuri, ai ajuns la niste concluzii foarte bune, ceea ce e de laudat.
Asa stau lucrurile cum ai explicat.


multumesc Crinuta pentru apreciere,trebuie sa recunosc ca e foarte importanta pentru mine . In general prietenii mei considera ca am luat-o razna din cauza ca am stat prea mult cu copilul acasa,si discret se indeparteaza de mine. soacra-mea care a venit in vizita la noi dupa 2 ani, mi-a spus ca numai cei de factura slaba (intelectual) citesc Biblia si cred in Dumnezeu. e drept ca acum 2 ani nici nu o lasam sa pomeneasca cuvantul Dumnezeu in fata copilului meu, iar acum considera ca-l invat numai prostii (cum adica nu ne tragem din maimuta??). si are 80 de ani si nu-l cunoaste pe Dumnezeu...iar eu sunt incapabila sa-i vorbesc despre EL.(adica ea spune ca e credincioasa dar nu crede decat in ceea ce vede, nici macar in viata de dupa moarte)

Cu toate astea eu mi-am gasit linistea si sensul vietii pe care l-am cautat ani de-a randul... si imi petrec timpul citind Biblia, ascultand si citind predici pe internet. de fapt numai asta ma intereseaza deocamdata.

scuze ca am fost off topic.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns crinuta spune:

Citat:
citat din mesajul lui fdoina

Citat:
Revin, ca plec la Biserica

asta mi-e placut mult de tot, merita titlul "crestinul anului pe DC" - n-am gustat remarca \asta sorry..


iaca, venii io inaintea crinutei crinuta, nu te superi pe mine, da? asta e o autoironie

- de ce m-as supara Doina?


asaaaa...la noi la Biserica s-a citit azi Evangheliawww.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=48&cap=5" target="_blank">asta

mi se pare sugestiv pentru discutia de fata felul in care reactioneaza omul atunci cand are revelatia ca este chiar Dumnezeu in fata lui: Iar Simon Petru, vazând aceasta, a cazut la genunchii lui Iisus, zicând: "Iesi de la mine, Doamne, ca sunt om pacatos.
Caci spaima îl cuprinsese pe el si pe toti cei ce erau cu el, pentru pescuitul pestilor pe care îi prinsesera. "

asemenea marturii, asemenea manifestari, apar in viata fiecarui Sfant ortodox - de ce crezi ca doar in viata sfintilor ortodocsi? As scrie pagini intregi despre sfintii catolici, dar repet, nu asta e scopul discutiei.




de remarcat si reactia fariseilor in fata revelatiei


Lady,
Citat:
Cum Doina, nu vorbim de acelasi Dumnezeu? Exista mai multi Dumnezei?


tocmai pentru ca exista un singur Dumnezeu, trebuie sa fim constienti ca nu suntem noi primii care-L cunoastem - marturisesc ca nu vad relevanta...; faptul ca nu suntem primii schimba cu ceva etapele pe care trebuie sa le parcurgem pentru a-L cunoaste? Am mai spus, teoria singura este 0 atunci cand nu Il avem pe Duhul Sfant.

sigur ca fiecare trebuie sa-si construiasca propria lui relatie cu El, si sigur ca fiecare om are parcursul lui. dar in acest parcurs, este de mare folos experienta altora - da, are un rol acea experienta, dar de noi depinde sa construim o relatie.
E ca si cum o persoana traieste, se bucura pentru altii, ii vede casatorindu-se, participa la viata lor, dar nu traieste nimic din ce traiesc acei altii.




tu spui ca ai pleca in America. Gabi zice ca s-ar apuca de studiat medicina. dar ambele demersuri ar folosi experienta altora. gabi poate sa opteze intr-un domeniu pe care nu-l cunoaste, pentru ca i se pun la indemana niste informatii

ca tu sa poti pleca in America, a trebuit ca unii s-o descopere, altii sa faca avioane si altii sa le piloteze. iar tu, ca sa vezi America, trebuie sa faci un efort financiar si uman destul de serios, pe unii efortul asta ii depaseste. desigur, mai e o varianta pentru optimisti: poti sa te plimbi prin Bucuresti si sa-ti imaginezi ca esti in America. de ce nu? la urma urmei, fiecare poate avea o America personala, nu e importanta aceea pe care au vazut-o altii, e important ca sufletul meu imi spune ca sunt in America.


- vezi, tocmai de aceea n-a fost prea inspirata comparatia...

Crinuta si Rayan

Fara Dumnezeu nimic nu e.
Cine se increde in sine, cade rau!

www.youtube.com/watch?v=4L0eM4tODYc" target="_blank">Asculta




Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns gaba-rema spune:

Citat:
citat din mesajul lui patou

Citat:
Pentru o persoana care acum incepe sa inteleaga, sa caute raspunsuri, ai ajuns la niste concluzii foarte bune, ceea ce e de laudat.
Asa stau lucrurile cum ai explicat.


multumesc Crinuta pentru apreciere,trebuie sa recunosc ca e foarte importanta pentru mine . In general prietenii mei considera ca am luat-o razna din cauza ca am stat prea mult cu copilul acasa,si discret se indeparteaza de mine. soacra-mea care a venit in vizita la noi dupa 2 ani, mi-a spus ca numai cei de factura slaba (intelectual) citesc Biblia si cred in Dumnezeu. e drept ca acum 2 ani nici nu o lasam sa pomeneasca cuvantul Dumnezeu in fata copilului meu, iar acum considera ca-l invat numai prostii (cum adica nu ne tragem din maimuta??). si are 80 de ani si nu-l cunoaste pe Dumnezeu...iar eu sunt incapabila sa-i vorbesc despre EL.(adica ea spune ca e credincioasa dar nu crede decat in ceea ce vede, nici macar in viata de dupa moarte)

Cu toate astea eu mi-am gasit linistea si sensul vietii pe care l-am cautat ani de-a randul... si imi petrec timpul citind Biblia, ascultand si citind predici pe internet. de fapt numai asta ma intereseaza deocamdata.

scuze ca am fost off topic.


te invidiez patou
cum ati reusit, tu si alte fete de aici, sa gasiti linistea in credinta.
eu de ce nu pot??

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns patou spune:

Citat:
cum ati reusit, tu si alte fete de aici, sa gasiti linistea in credinta.
eu de ce nu pot??



nici nu stiu ce sa zic...cred ca am devenit mai relaxata, stiu ca tot ce se intampla este sub controlul lui Dumnezeu, si lucrurile care inainte ma speriau si ma stresau au ajuns sa ma afecteze mai putin. Am mai putine pretentii de la mine, stiu ca Dumnezeu este langa mine, ca ma iubeste (asa pacatoasa si ticaloasa cum sunt) si ca nu asteapta de la mine mai mult decat pot face. Adica eu fac partea mea si pe urma ma las pe mana Lui. si El nu ma dezamageste nicidata, chiar daca uneori drumul pe care-l am de parcurs imi pare foarte greu, si ma poticnesc, mai cad, ma descurajez dar pana la urma stiu ca numai eu sunt cea care-i poate intoarce spatele. ca El nu ma va parasi niciodata, si asta imi da curaj sa continui.

evident n-am gasit linistea perfecta, dar e o mare diferenta intre ce eram acum 2 ani si ce sunt acum.(si sotul meu ar fi de acord, ca sunt foarte rar nervoasa sau deprimata, ca sunt mai toleranta si mai intelegatoare... probabil ca unii omaeni sunt asa prin natura lor, dar eu am avut nevoie de o minune ca sa devin asa)

sunt sigura (100%) ca si tu vei descoperi acest drum, desi poate ca l-ai si descoperit deja, dar uneori schimbarea e atat de lenta incat nici nu-ti dai seama de transformare

si nu uita "ceea ce e cu neputinta la oameni e cu putinta la Dumnezeu"


www.pecontpropriu.unblog.fr" target="_blank">blogul meu

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns gaba-rema spune:

Citat:
citat din mesajul lui patou

sunt sigura (100%) ca si tu vei descoperi acest drum, desi poate ca l-ai si descoperit deja, dar uneori schimbarea e atat de lenta incat nici nu-ti dai seama de transformare

si nu uita "ceea ce e cu neputinta la oameni e cu putinta la Dumnezeu"




multumesc patou, asa sa fie!
...timpul va hotara si asupra linistii mele

Mergi la inceput