Dumnezeu atotstiutor si liberul arbitru (2)

Cap.1

revenind on topic:

Psalmul 139, 16:
"Cand nu eram decat un plod fara chip, ochii Tai ma vedeau; si in cartea Ta erau scrise toate zilele care-mi erau randuite, mai inainte sa fi fost vre-una din ele."

m-a atentionat o prietena asupra versetului astuia. deci Dumnezeu ne stie toate zilele, mai mult, sunt si randuite dinainte. cum se impaca asta cu existenta liberului arbitru?

irina.c. spune:

vazand intrebarea am cautat o talcuire a Sfintilor Parinti la Ps. 139, dar n-am gasitinsa mi-am amintit de intrebarea lui lady, aia cu parerile proprii vs gandirea Sf. Parintinoi ortodocsii vedem lucrurile asa :spre deosebire de mine, care sunt abia in faza de despatimire, Sf. Parinti au ajuns in cea de unire cu Dumnezeu. Deci cine e mai competent in a talcui cuvantul lui Dumnezeu, eu, care nici macar nu-mi vad pacatele prea bine, ca sa ma pot pocai de ele,sau cel despatimit, unit cu Sf. Treime?
desigur, am si eu meditatii proprii referitoare la Scriptura, dar totdeauna caut sa le confrunt cu interpretarea Bisericii, nu ma iau dupa capul meu, ca s-ar putea sa gresesc din cauza sus-amintitamami de Ilinca(26. apr.04), Teodora (26 aug. 07) , 35+am blog

gaba-rema spune:

Când eram credincioasa, am trait într-o lume interioara fantastica (adica de domeniul fanteziei): eu aveam convingerea nestramutata ca toata viata mea e deja definita în cele mai mici detalii de Cel de Sus.

Copil fiind, vedeam documentare despre bombardamentele din '44 din Bucuresti, si nu întelegeam de ce fugeau oamenii catre adaposturi, din moment ce Dumnezeu era Cel care hotarâse deja destinele lor, si stia exact care va fi pulverizat de obuze sau pereti prabusiti si care va ramâne neatins... si-atunci de ce mai fugeau oamenii??

ceva mai off-topic, ca sa întelegeti perspectiva mea :) - Sa spunem ca eram pe munte... ma gândeam ca e râpa la piciorul meu, ma gândeam "acum, daca o sa cad?", iar mintea mea nu accepta deloc, ci avea ferma convingere ca Dumnezeu însusi va atenua caderea mea si eu voi scapa cu bine... deja eram adolescenta când gândeam în felul asta...

Când a murit tataie, mintea mea a respins practic realitatea: am crezut cu tarie ca Dumnezeu îl va readuce la viata, am fost sigura ca Dumnezeu îl va invia ... si a fost ca un pumnal în inima când a trebuit sa admit ca s-a dus de tot de pe lumea asta...

Dupa revolutie eram asa sigura ca Dzeu are un plan divin special pt. toti românii... si ca toti care au apucat fericirea libertatii vor trai sa se bucure de ea... si iarasi am simtit un pumnal în inima când am aflat ca lumea murea în continuare, ba de accidente rutiere, ba de boli, ba de batrânetze, ca si pâna atunci ... ?!

as putea continua la infinit...

acum ma uit în urma la toate astea... si nu pot decât sa ma mir de fiecare data de mine. parca ar fi viata altcuiva, nu a mea... parca toata viata aia a fost un vis despre altcineva...

irina.c. spune:

acum ca imaginea falsa pe care o aveai despre Dumnezeu s-a prabusit poate ca vei porni in cautarea lui Dumnezeu Asa cum Este
mami de Ilinca(26. apr.04), Teodora (26 aug. 07) , 35+am blog

gaba-rema spune:

as vreau eu, dar nu am cum sa ma auto-conving...

Stii, irina.c;, pentru mine e ca si cum cerurile s-ar fi sfâsiat (acum 2 ani) si spre groaza mea, Dincolo era gol . nu mai pot nici sa cos la loc cerul sfâsiat, nici sa "repopulez" Cerul.

nu doresc altora sa experimenteze neputinta asta a mea.
dar vad ca am deviat deja... spre cabinetul Psi

irina.c. spune:

mi se pare interesant ca eu am trait experienta inversa - la un moment dat „lumea mea” s-a prabusit, si intr-o mare durere cerurile s-au sfasiat si am descoperit ca Dincolo Cineva ma iubeste, cu o Iubire care de multe ori scapa intelegerii melecred ca fiecare avem drumul nostru cat se poate de unic catre Dumnezeu, si cu Dumnezeu.Am realizat cel mai bine lucrul asta cunoscand Sfintii Bisericii - este interesant cat de personale si deosebite sunt vietile si trairile lor, dar cu toate astea avand o unitate in Duh, chiar daca ii despart secole.mami de Ilinca(26. apr.04), Teodora (26 aug. 07) , 35+am blog

patou spune:

grea intrebare Conchita, deocamdata pentru mine raspunsul este continuarea psalmului citat de tine:
"cat de nepatrunse mi se par gandurile Tale,Dumnezeule, si cat de mare este numarul lor"

hannen spune:

Am intrat doar pt. Gabi,nu va spariatzi!
Gabi,pt. atita lucru te-ai suparat pe Dumnezeu?Stii ca are romanul o vorba "Dumnezeu iti da,da` nu-ti baga si`n traista!"Adevarata vorba!Ma refer aici la supararea ta ca romanii n-au dus-o mai bine dupa revolutie.
Cit despre prapastie sau obuze si ceea ce stie dumnezeu,bine -bine,Dumnezeu stie care ,cind si cum moare.Dar noi stim?Stiau oamenii aia ca nu vor muri ca sa-si zica ralaxati,"stai mai da` de ce sa transpir fugind cind de fapt eu oricum nu mor azi?"Plus ca omul e doritor de viata,n-ai sa vezi pe prea multi dorindu-si sa moara asa ca fugi ca sa-ti scapi pielea.

Acum serios vorbind,ai un destin,ti-e scris,dar asta nu inseamna ca te arunci in fata trenului ,ca dar na,daca nu ti-e scris sa mori de tren ,nu mori.Poate nu mori,dar cele mai multe sanse sunt sa "comiti" o sinucidere.

Eu zic ca irina,cred ca tu ai avut o imagine gresita despre Dumnezeu.Probabil ca nu ar strica sa incepi sa-L cauti din nou.

Hannen mamica de trei printzese Amira Israa Inas


I want to tell the world... a Story

Occupation 101: Voice of the Silenced Majority

The Future`s So Bright I Gotta Wear Shades

"In a world filled with hate,we must still dare to hope.In a world filled with anger,we must still dare to comfort.In a world filled with despair ,we must still dare to dream. And in a world filled with distrust,we must dare to believe."-Michael Jackson

ladyJ spune:

Dar Irina, tu vei accepta vreodata sa ai alta interpetare asupra unor lucruri, decat sfintii parinti de care amintesti? Daca da, daca chiar se intampla sa vezi lcururile putin altfel, ce faci? Iti renegi propriile simtiri gandindu-te ca tu esti mai pacatoasa ca parintii?

Asta inseamna ca TU nu il cauti personal pe DD, nu cauti sa-l cunosti TU, cu iti insusesti imaginea lui DD zugravita de altii inaintea ta.

Pana la urma Dumnezeu salajluieste in fiecare din noi...

irina.c. spune:

Lady, daca vrei sa afli ceva despre America, la cine apelezi, la cineva plecat de aici, care locuieste acolo, sau la vecinul Costica, care n-are pasaport, dar are multa fantezie ?si pe care dintre cei doi il preferi ca sa-ti spuna exact cum sa ajungi acolo?mami de Ilinca(26. apr.04), Teodora (26 aug. 07) , 35+am blog

ladyJ spune:

La niciunul. Ma duc sa vad America cu ochii mei.